Government Decision No. 1172/2022 approving the National Strategy on the Circular Economy

HOTĂRÂRE nr. 1.172 din 21 septembrie 2022pentru aprobarea Strategiei naționale privind economia
circulară
EMITENT GUVERNUL ROMÂNIEI
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 27 septembrie 2022
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 25 lit. e) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările
ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Se aprobă Strategia națională privind economia circulară, prevăzută în anexa*) care face parte
integrantă din prezenta hotărâre.
*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 943 bis, care se poate
achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul din șos. Panduri nr. 1, bl. P33, parter,
sectorul 5, București.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii,
Sorin Mihai Grindeanu
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu
p. Șeful Cancelariei Prim-Ministrului,
Gheorghiță Agafiței,
consilier de stat
Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Tánczos Barna
Ministrul economiei,
Florin Marian Spătaru
Ministrul cercetării, inovării și digitalizării,
Sebastian-Ioan Burduja
p. Ministrul energiei,
George-Sergiu Niculescu,
secretar de stat
Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Petre Daea
Ministrul culturii,
Lucian Romașcanu
p. Ministrul afacerilor interne,
Ioana Dorobanțu,
secretar general adjunct
Ministrul investițiilor și proiectelor europene,
Marcel-Ioan Boloș
Ministrul antreprenoriatului și turismului,
Constantin-Daniel Cadariu
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Cseke Attila-Zoltán
Ministrul educației,
Sorin-Mihai Cîmpeanu
p. Ministrul afacerilor externe,
Janina-Mirela Sitaru,
secretar de stat
p. Ministrul sănătății,
Adriana Pistol,
secretar de stat
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu
București, 21 septembrie 2022.
Nr. 1.172.
ANEXĂ
STRATEGIA NAȚIONALĂ
privind economia circulară
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 21 septembrie 2022privind economia circularăEMITENTGUVERNULPublicată în MONITORUL OFICIAL nr. 943 bis din 27 septembrie 2022NotăAprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.172 din 21 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial, ParteaI, nr. 943 din 27 septembrie 2022.
CUPRINSLista de abrevieriRezumat executiv1. INTRODUCERE1.1. Rațiunea pentru economia circulară1.1.1. Conceptul de economie circulară1.1.2. Urgența și potențialul tranziției la EC1.2. Agenda UE în ceea ce privește EC2. VIZIUNEA2.1. Contextul ambițiilor României de a realiza tranziția către EC2.2. Metodologie3. PRIORITĂȚILE, POLITICILE ȘI CADRUL LEGAL EXISTENTE3.1. Stadiul actual al EC în România3.1.1. Prezentare generală a situației macroeconomice a României3.1.2. Performanța României la indicatorii de mediu3.1.3. Privire de ansamblu asupra status quo-ului circularității în România3.2. Politicile și legislația actuală din România relevante pentru EC3.3. Alte inițiative guvernamentale relevante pentru EC3.4. Structura actuală de guvernanță4. ANALIZA CONTEXTULUI ȘI DEFINIREA PROBLEMELOR4.1. Prezentarea sectoarelor economice ale României4.1.1. Economie4.1.2. Ocuparea forței de muncă4.1.3. Importuri și exporturi4.2. Analiza sectoarelor economice4.2.1. Agricultură și silvicultură4.2.2. Industrie4.2.3. Bunuri de consum4.2.4. Sectoare transversale4.2.5. Concluzii - stabilire priorități5. OBIECTIVELE GENERALE ȘI SPECIFICE5.1. Obiectivele cheie pentru o tranziție la EC în România6. PROGRAME6.1. Direcții de politică7. REZULTATE AȘTEPTATE8. INDICATORII8.1. Indicatori de monitorizare pentru obiectivele de nivel înalt9. PROCEDURILE DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE9.1. Cadrul de monitorizare și evaluare9.2. Structura de guvernanță10. INSTITUTIILE RESPONSABILE11. IMPLICAȚIILE BUGETARE ȘI SURSELE DE FINANȚARE12. IMPLICAȚIILE ASUPRA CADRULUI JURIDIC13. Bibliografie
Anexa A - Figuri și tabele justificative - capitolele 1 și 2Anexa B - Detalii privind inițiativele UE privind ECAnexa C - Descrierea detaliată a organismelor guvernamentale care sprijină EC
Lista de abrevieriCAEN - Clasificarea statistică a activităților economice în Comunitatea EuropeanăCE - Comisia EuropeanăCMP - Consum de materii primeCIM - Consumul intern de materialeDCD - Deșeuri din construcții și desființăriDEEE - Deșeuri de echipamente electrice și electroniceDG REFORM - Direcția Generală pentru Sprijinirea Reformelor StructuraleEC - Economie circularăECV - Evaluarea ciclului de viațăEEE - Echipamente electrice și electroniceGES - Gazele cu efect de serăIMM - Întreprinderi mici și mijlociiISD - Încetarea statutului de deșeuPAEC - Planul de acțiune privind economia circularăPAYT - Plătiți pe măsură ce aruncațiPIB - Produsul intern brutPNIESC - Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor ClimaticePNRR - Planul Național de Redresare și ReziliențăREP - Responsabilitatea extinsă a producătorului
ROCES - Strategia României pentru tranziția către o economie circularăRUMC - Rata de utilizare a materialelor circulareOCDE - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare EconomicăODD - Obiective de dezvoltare durabilăONG - Organizație neguvernamentalăONU - Organizația Națiunilor UniteSIATD - Sistem informatic de Asigurare a Trasabilității DeșeurilorSNEC - Strategia națională privind economia circularăTIC - Tehnologia informației și comunicațiilorUAT - Unități administrative-teritorialeUE - Uniunea EuropeanăVAB - Valoarea adăugată brutăWEI+ - Indicele de exploatare a apei Plus
Rezumat executivTranziția de la un model economic liniar la unul circular este un proces complex și de lungădurată, iar România se află încă la început. În această perioadă de tranziție trebuie să avem învedere faptul că evoluția capitalului economic și social nu mai poate fi separată de impactul pecare activitatea umană îl are asupra cadrului natural. Dezvoltarea sistemelor socio-economice îneconomia circulară trebuie să acorde importanța cuvenită structurii și capacității productive șide suport a capitalului natural astfel încât să protejăm mediile naturale, să reducem pierdereaunor servicii ecosistemice valoroase și degajarea în mediu a poluanților, ex: emisii, imisii,deșeuri.Pentru a depăși provocările în tranziția către EC, România are nevoie de o viziune pe termen lungși de o direcție strategică. Acesta este scopul principal al prezentei Strategii. Ea prezintăstatus quo-ul economiei românești și al sectoarelor sale în raport cu modelul de EC și calea deurmat către acesta, prin definirea viziunii României de a crea o ruta stabilă pentru prosperitateaîntregii societăți printr-o creștere economică care să asigure un mediu durabil pentru generațiileviitoare.În ciuda unor progrese economice realizate în ultimul deceniu, creșterea economică a României nueste încă decuplată de generarea de deșeuri. În plus, gestionarea deșeurilor în România a rămassemnificativ în urmă, deoarece depozitarea deșeurilor, și adesea depozitarea lor ilegală, suntîncă forme dominante de gestionare a deșeurilor. Conform statisticilor emise de Cadrul deMonitorizare a Economiei Circulare, România se numără printre țările UE cu cele mai slabeperformanțe în ceea ce privește productivitatea resurselor, generarea de deșeuri ca pondere dinPIB, tratarea deșeurilor și utilizarea materialelor reciclate în economie. Pe de altă parte,România având una dintre cele mai mici și în scădere generări de deșeuri per CIM dintre țările UE,are perspective favorabile pentru îmbunătățirea performanțelor în ceea ce privește adoptareapracticilor de EC. Se poate concluziona că România are un potențial semnificativ de îmbunătățireîn toate etapele presupuse de EC, de la o mai mare eficiență a utilizării resurselor naturale și amaterialelor secundare în producție, până la prevenirea deșeurilor și o mai bună gestionare aacestora.Prezenta SNEC oferă o imagine de ansamblu a 14 sectoare economice din România din punct de vedereal potențialului lor de circularitate. Rezultatele evaluării sectoriale vor servi drept bazăpentru elaborarea ulterioară a Planului de Acțiune, care va prezenta mai detaliat și mai profundobiective specifice și recomandări de politici, precum și acțiuni concrete de urmat. Sectoareleenergie, apă și deșeuri sunt abordate în toate cele 14 sectoare într-o manieră transversală. Apași deșeurile sunt, de asemenea, prezentate separat pentru a evidenția provocările și potențialullor de circularitate, având în vedere infrastructura încă slab dezvoltată din România în acestedomenii. Pe baza analizei preliminare, se poate concluziona că îmbunătățirea EC are cel mai marepotențial în agricultură și silvicultură, industria automotive, construcții, bunuri de consum, cumar fi produsele alimentare și băuturile, ambalajele, textilele și echipamentele electrice șielectronice.Obiectivul general al SNEC din România este de a oferi cadrul pentru tranziția către EC, prinimplementarea Planului de Acțiune. Indicatorul de succes al acestei tranziții este decuplareadezvoltării economice de utilizarea resurselor naturale și degradarea mediului. Obiectivul generalal SNEC este strâns legat de ODD ale Agendei ONU 2030 și de obiectivele globale privind clima,precum și de noile obiective ale UE din PAEC, în conformitate cu principiile și acțiunilepromovate în cadrul Pactului Verde al UE. La nivel național, elemente ale tranziției către EC înRomânia sunt prevăzute, de asemenea, în Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României2030 - SNDDR 2030*1) și în PNRR*2).*1) https://dezvoltaredurabila.gov.ro/files/public/10000001/Strategia-nationala-pentru-dezvoltarea-durabila-a-Romaniei-2030_002.pdf*2) https://gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/Annex_to_theProposal_for_a_Council_Implementig_Decision.pdfTranziția către EC trebuie să se desfășoare astfel încât să nu afecteze calitatea,productivitatea, competitivitatea și performanța. Acest lucru este cu atât mai important cu câtmediul de afaceri din România este caracterizat de IMM, cu o prezență semnificativă amicroîntreprinderilor, care au o contribuție relativ importantă în ceea ce privește valoareaadăugată și locurile de muncă.Pentru a atinge obiectivul general, următoarele direcții ar trebui urmărite prin elaborarea depolitici menite să avanseze EC în România:I. reducerea consumului de materii prime virgine prin activități durabile de extracție, reciclareși recuperare;II. reducerea consumului de bunuri de consum prin prelungirea duratei de viață a produselor;III. reducerea impactului activităților de producție asupra mediului;
IV. reducerea impactului activităților de gestionare și de eliminare a deșeurilor și a apeireziduale asupra mediului;V. îmbunătățirea coerenței politicilor și guvernanței, comunicarea și colaborarea dintreautoritățile locale, regionale și naționale.
O structură de guvernanță coerentă este crucială pentru implementarea cu succes a SNEC și aacțiunilor ulterioare. Actualul model de guvernanță se află în tranziție, cu noi structuri șidinamici în curs de formare. În efortul de a contribui la procesul de tranziție la EC se vaconstitui o structură de guvernanță a EC în România care să definească în mod clar rolurile șiresponsabilitățile instituțiilor implicate. Aceasta va include o structură de coordonare,gestionată la centrul Guvernului și una executivă, stabilită în cadrul tuturor ministerelor carese ocupă de activitățile legate de EC.Prezenta strategie va fi completată de un Plan de Acțiune care va include acțiuni specifice pentrusectoarele cu potențial ridicat de circularitate, va identifica resurse bugetare, responsabili șitermene pentru realizarea acțiunilor.1. INTRODUCERE1.1. Rațiunea pentru economia circulară1.1.1. Conceptul de economie circularăConceptul de EC este foarte larg și acoperă o serie de subiecte conexe, în producție și consum,inclusiv eficiența resurselor, ierarhia deșeurilor, trecerea la resurse regenerabile, atât pentrumateriale, cât și pentru energie, și multe altele. Această amploare este punctul forte al EC.EC înlocuiește abordarea liniară, bazată pe exploatarea resurselor, producție și consumnesustenabil cu o abordare circulară, sustenabilă și cu beneficii pentru capitalul economic,social și de mediu. În cele din urmă, sistemul la care se aspiră nu produce nici deșeuri, nicipoluare, făcând să circule resursele, materialele și produsele la cea mai înaltă calitate încadrul sistemului de producție și, dacă este posibil, reutilizând materialele în biosferă pentru areface capitalul natural, biodiversitate și ecosisteme, la sfârșitul ciclului de viață. În felulacesta se reduce utilizarea resurselor naturale și impactul negativ asupra mediului, contribuindîn același timp la creșterea bunăstării umane. EC include și înlocuirea substanțelor chimicepericuloase cu altele mai puțin periculoase. Pe scurt, conceptul se bazează pe următoarele treiprincipii fundamentale:1. Eliminarea treptată a deșeurilor nerecuperabile și reducerea poluării.2. Păstrarea produselor și materialelor la cea mai înaltă valoare de utilizare cât mai mult timpposibil.3. Regenerarea sistemelor naturale, biodiversitate și ecosisteme.
Tranziția către EC provoacă autoritățile, întreprinderile și consumatorii să regândească modelelede producție și de consum și să redefinească termenul de "creștere", transformându-l într-unulcare să cuprindă beneficii sociale și de mediu dincolo de profitul economic. EC urmăreștedecuplarea activității economice de utilizarea resurselor naturale, circulând în siguranțămaterialele prin tehnosferă*3) și biosferă, eliminând în același timp externalitățile negative,deșeuri și poluare, din sistem.*3) Tehnosfera este acea parte a mediului înconjurător care este creată sau modificată de oameni.Pentru a realiza transformarea unui sistem liniar într-unul circular, profitând în același timp deaceste beneficii, EC se bazează pe practici și soluții care acoperă o gamă largă de strategii îndiferite etape ale lanțului valoric. Acestea pot fi grupate în felul următor:● Închiderea buclelor de materiale: înlocuirea materiilor prime sau a produselor noi cu materialesecundare și produse sau piese second-hand, reparate sau recondiționate;● Încetinirea fluxurilor de materiale: prelungirea duratei de viață a produselor print proiectare,întreținere și reparații mai bune;● Reducerea fluxurilor de materiale: utilizarea a mai puține resurse pe produs sau utilizarea amai puține produse pentru a furniza același serviciu societății.O imagine de ansamblu mai concretă este oferită de cele 9 așa-numite strategii R, care pornesc dela refuzul de a arunca produsele până la reciclare și recuperare, a se vedea Figura A-1, anexa A.Deși politicile privind EC sunt adesea asociate cu politicile privind deșeurile, este important săse realizeze că doar două dintre cele nouă strategii R se aplică la sfârșitul ciclului de viață alproduselor. De fapt, activitățile de EC cu cel mai mare potențial economic de mediu afecteazăetapele de la începutul ciclului de viață și se concentrează pe prevenirea deșeurilor și peprelungirea duratei de viață a produselor. Prin urmare, EC decuplează creșterea economică deutilizarea resurselor prin reducerea aportului de materiale, maximizând în același timpcapacitatea de utilizare a produselor și minimizând generarea de deșeuri. Această concepțiecirculară a buclelor închise contribuie la rezolvarea problemelor legate de penuria de resurse, defluxurile biochimice și de schimbările climatice, având în același timp un beneficiu regenerativși recuperativ pentru comunități*4).*4) https://www.mdpi.com/2071-1050/13/14/7549/htm1.1.2. Urgența și potențialul tranziției la ECTranziția către o EC reprezintă o provocare internațională. La nivel global, ne confruntăm curesurse naturale limitate și cu o populație în creștere. Potrivit ONU, utilizarea materialelor lanivel mondial s-a triplat în ultimele patru decenii, din cauza creșterii consumului provocat decreșterea rapidă a clasei de mijloc din întreaga lume (United Nations, 2016). Cererea de materiiprime va crește și mai mult ca urmare a creșterii populației globale, a creșterii rapide a claseide mijloc în țările mai puțin dezvoltate și în curs de dezvoltare și a dezvoltării de noitehnologii care necesită materii prime specifice. Acest lucru va exacerba problemele de mediu,legate de climă și alte probleme de sustenabilitate.România și Europa, în general, sunt extrem de dependente de importurile de materii prime. Acestlucru le face vulnerabile în fața tensiunilor geopolitice care au un impact asupra prețurilor și aaprovizionării cu materii prime în viitor. China este principalul furnizor a 15 din cele 25 de
materii prime critice ale UE, ceea ce înseamnă că UE depinde în mare măsură de exporturileChinei*5). Potrivit unui raport al Joint Research Center*6), balanța comercială a materiilor primedin România în 2018 a fost negativă, incluzând minerale, metale, piatră și sticlă. În 2019,România a importat din străinătate 92% din intrările de minereuri metalice și 54% din intrările demateriale energetice fosile*7).*5) https://recipp.ipp.pt/bitstream/10400.22/19466/1/ART_GRAQ_2020.pdf*6) https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC123822*7) https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ENV_AC_RME_custom_2702198/default/table?lang=enExtracția și utilizarea materiilor prime are, de asemenea, un efect negativ asupra schimbărilorclimatice, deoarece contribuie la consumul de energie și la generarea de emisii de gaze cu efectde seră. Trecerea la circularitate este esențială pentru atingerea obiectivelor climaticeconvenite în cadrul Acordului de la Paris, prin care țările se angajează să mențină creștereatemperaturii medii globale cu mult sub 2°C și să continue eforturile de limitare a creșteriitemperaturii la 1,5°C*8).*8) https://unfccc.int/sites/default/files/english_paris_agreement.pdfÎn plus, tranziția către EC oferă numeroase oportunități de creștere economică și de creare delocuri de muncă, de inovare și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră*9). Potrivitnoului raport Circularity Gap Report din 2021*10), strategiile de EC au potențialul de a reduceemisiile globale de GES cu 39% și de a diminua presiunea asupra materialelor virgine cu 28%.*9) https://ellenmacarthurfoundation.org/growth-within-a-circular-economy-vision-for-a-competitive-europe*10) https://www.circularity-gap.world/2021#downloadsAplicarea principiilor EC în întreaga economie a UE are potențialul de a crește PIB-ul UE cu încă0,5% până în 2030 și de a crea aproximativ 700.000 de noi locuri de muncă prin cerereasuplimentară de forță de muncă din partea fabricilor de reciclare și a serviciilor dereparații*11). O astfel de cerere poate veni și din partea actorilor de economie socială precumîntreprinderile sociale și întreprinderile sociale de inserție. O întreprindere socială poate crea70 de locuri de muncă verzi și durabile per 1000 tone de deșeuri colectate pentru a fireutilizate*12).*11) https://circulareconomy.europa.eu/platform/sites/default/files/ec_2018_-_impacts_of_circular_economy_policies_on_the_labour_market.pdf*12) https://rreuse.org/wp-content/uploads/04-2021-job-creation-briefing.pdfÎn context global, principiile EC sunt strâns legate de ODD ale ONU și pot contribui în mod directla realizarea a 21 dintre ținte și indirect la realizarea a încă 28 de ținte*13). Cele maiputernice relații și sinergii între practicile de EC și ODD se regăsesc în cadrul ODD 6 - Apăcurată și sanitație, ODD 7 - Energie curată și la prețuri accesibile, ODD 8 - Muncă decentă șicreștere economică, ODD 12 - Consum și producție durabile și ODD 15 - Viața terestră, avândscoruri ridicate atât pentru contribuțiile directe, cât și pentru cele indirecte. ODD 1 - Fărăsărăcie, ODD 2 - Foamete zero și ODD 14 - Viața subacvatică sunt afectate de practicile de EC înmod indirect.*13) https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111 /jiec.127321.2. Agenda UE în ceea ce privește ECÎn 2015, CE a adoptat primul PAEC al UE*14) ce includea măsuri în strânsă legătură cu priorități-cheie ale UE, printre care, ocuparea forței de muncă și creșterea economică, agenda în materie deinvestiții, combaterea schimbărilor climatice și energia, agenda socială și inovarea industrială,precum și cu eforturile depuse la nivel mondial în domeniul dezvoltării durabile. Pornind de laacțiunile privind EC puse în aplicare începând cu 2015, CE a adoptat noul PAEC*15) în 2020 pentrua realiza o Europă mai curată și mai competitivă, în cooperare cu actorii economici, consumatorii,cetățenii și organizațiile societății civile.*14) COM,2015, 614 final.*15) COM/2020/98 finalPAEC a anunțat inițiative pe tot parcursul ciclului de viață al produselor, adresate atâtconsumatorilor, cât și producătorilor, care se concentrează pe proiectarea produselor, peprocesele de producție, pe consum, precum și pe prevenirea deșeurilor și a poluării, asigurându-secă resursele utilizate rămân în economia UE cât mai mult timp posibil. Principalele lanțurivalorice ale produselor luate în considerare în cadrul PAEC includ produsele electronice și detelecomunicații, bateriile și vehiculele, materialele plastice, ambalajele, textilele,construcțiile și clădirile, precum și alimentele, apa și nutrienții. Obiectivele EC sunt, deasemenea, incluse în planul de acțiune al UE "Zero poluare", prin care generarea de deșeuri artrebui să fie redusă în mod semnificativ și, în special, deșeurile municipale ar trebui reduse cu50% până în 2030. Acestea fac parte dintr-o listă de alte obiective care contribuie la "viziuneade poluare zero pentru 2050"*16).*16) https://environment.ec.europa.eu/strategy/zero-pollution-action-plan_enPAEC a anunțat, de asemenea și face referire la o inițiativă privind produsele electronicecirculare, la o strategie cuprinzătoare a UE pentru textile și la Strategia UE privind MaterialelePlastice, 2020. O prezentare generală a celor mai relevante inițiative din cadrul PAEC poate figăsită în Anexa B, în timp ce prezentarea completă a tuturor inițiativelor PAEC - atâtlegislative, cât și nelegislative - poate fi accesată pe pagina web a CE*17). În ultimul pachetprivind economia circulară din 2022*18), CE a adoptat Inițiativa privind Politica în domeniulProduselor Durabile, inclusiv propunerea unui Regulament privind Proiectarea Ecologică aProduselor Durabile, precum și Strategia UE pentru Textile Durabile și Circulare.*19) Inițiativaprivind Politica în domeniul Produselor Durabile va avea ca obiectiv să se asigure că produseleintroduse pe piața UE devin din ce în ce mai durabile și rezistă la testul circularității, făcândca atât producția, cât și consumul să fie mai ecologice și reducând la minimum deșeurile șipoluarea.*17) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1583933814386&uri=COM:2020:98:FIN*18) https://environment.ec.europa.eu/strategy/circular-economy-action-plan_en
*19) Comunicat de presă, Comisia Europeană, 20 martie 2022,https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_22_2013Acoperind multe sectoare importante din punct de vedere economic în UE, noul PAEC este esențialpentru Pactul Ecologic European*20), care este noua agendă europeană pentru o creștere durabilă,deoarece extinderea economiei circulare va contribui la atingerea neutralității climatice până în2050, la îndeplinirea ODD și la decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor.*20) COM,2019, 640 finalPână în prezent, 17 state membre ale UE au elaborat deja strategii, în termeni generali, privindEC. Acestea includ Polonia, Slovacia și Cehia ca țări din Europa de Est. Foaia de parcurs privindEC pentru Ungaria este în curs de pregătire. Pentru a ține pasul cu tendințele europene și pentrua utiliza EC ca mijloc de a stabili o economie locală rezistentă și puternică, România se alăturăacestor eforturi de identificare a oportunităților circulare pentru a consolida competitivitateaeconomică, ocuparea forței de muncă și pentru a menține și îmbunătăți calitatea mediului.2. VIZIUNEA2.1. Contextul ambițiilor României de a realiza tranziția către ECTranziția de la un model economic liniar la unul circular este un proces complex și de lungădurată, iar România se află încă la început. Implementarea SNEC necesită o schimbare sistemică.Acțiunile care sunt necesare implică mai multe domenii și trebuie să fie susținute de acțiunicomplementare și de structuri de guvernanță.Conform statisticilor elaborate de Cadrul de Monitorizare a Economiei Circulare*21), România seaflă printre țările UE cu cele mai slabe performanțe în ceea ce privește generarea de deșeuriraportată la PIB, tratarea deșeurilor și utilizarea materialelor reciclate în economie. În plus,sondajele privind atitudinea cetățenilor UE arată un nivel scăzut de implicare a cetățenilorromâni în activitățile de EC*22), *23). Pe de altă parte, România având una dintre cele mai miciși în scădere generări de deșeuri per consum intern de materiale dintre țările UE, are perspectivefavorabile pentru îmbunătățirea performanțelor în ceea ce privește adoptarea practicilor deEC*24).*21) https://ec.europa.eu/eurostat/web/circular-economy/indicators/monitoring-framework*22) https://data.europa.eu/data/datasets/s2257_92_4_501_eng?locale=en*23) https://data.europa.eu/data/datasets/s1102_388?locale=en*24) Dobre-Baron, Nitescu, Nita, & Mitran, 2022Pentru a depăși provocările din drumul spre EC, România are nevoie de o viziune pe termen lung șide o direcție strategică, ceea ce reprezintă scopul principal al prezentei Strategii. Ea prezintăstatus quo-ul economiei românești și al sectoarelor sale în raport cu modelul de EC și calea deurmat către aceasta, prin definirea viziunii României de a crea o rută stabilă pentruprosperitatea întregii societăți printr-o creștere economică care să asigure un mediu durabilpentru generațiile viitoare. Prin urmare, această Strategie va oferi instrumentele necesare pentruimplementarea de decizii în ceea ce privește reducerea deșeurilor generate, a dependenței deresursele primare și a emisiilor nocive, modificând în același timp modelul economic și creând,totodată, premisele pentru creșterea numărului de noi locuri de muncă.Obiectivul general al prezentei Strategii este strâns legat de ODD și de obiectivele globaleprivind clima, precum și de noile obiective ale PAEC al UE, în conformitate cu principiile șiacțiunile promovate în cadrul Pactului Ecologic European. La nivel național, elemente aletranziției către EC în România sunt prevăzute, de asemenea, de SNDDR 2030 și de PNRR, în specialîn Componenta 1 privind gestionarea apei, Componenta 3 privind gestionarea deșeurilor șiComponenta 5 privind valul de renovare din cadrul Pilonului de Tranziție Verde. PNRR stabilește,de asemenea, termene limită pentru adoptarea Strategiei privind EC până în al treilea trimestru alanului 2022 și a Planului de Acțiune al acesteia până în al treilea trimestru al anului 2023.Totuși, tranziția către EC trebuie să aibă loc într-un mod care să nu afecteze calitatea,productivitatea și performanța. Acest lucru este cu atât mai important cu cât mediul de afaceridin România este caracterizat de IMM, cu o prezență semnificativă a microîntreprinderilor, care auo contribuție relativ importantă la valoarea adăugată din economie și la locurile de muncă. Acesttip de profil de afaceri se traduce printr-o capacitate limitată de investiții, în special înproiectarea produselor, în cercetare și dezvoltare, precum și prin mari dificultăți în realizareade proiecte de îmbunătățire a utilizării resurselor de producție. Toate aceste elemente sunt luateîn considerare în elaborarea Strategiei.2.2. MetodologieSNEC prezentată în acest document a fost elaborată pe baza unei metodologii în trei etape. Înprima etapă, a fost analizată situația actuală din România pe baza unei cercetări documentarecuprinzătoare realizată de o echipă de experți din cadrul consorțiului TRINOMICS B.V. din Țărilede Jos și STRATOS România, în cadrul proiectului finanțat prin Instrumentul de Asistență Tehnicăal CE, gestionat de DG REFORM. Echipa a identificat cele mai bune practici ale UE în materie destrategii și guvernanță în domeniul EC. În a doua etapă, a fost examinat proiectul ROCES 2030elaborat de Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu "Ernest Lupan" Cluj -IRCEM, precum și concluziile consultării interministeriale organizate de Departamentul pentrudezvoltare durabilă din cadrul Guvernului României, în colaborare cu IRCEM. Ultima etapă a constatîn elaborarea proiectului de strategie care s-a prezentat și discutat în cadrul unui atelier delucru virtual cu experți, specialiști din cadrul autorităților publice centrale și locale, precumși cu reprezentanți ai tuturor părților interesate.3. PRIORITĂȚILE, POLITICILE ȘI CADRUL LEGAL EXISTENTE3.1. Stadiul actual al EC în România3.1.1. Prezentare generală a situației macroeconomice a RomânieiÎn ultimul deceniu, România a obținut un palmares remarcabil de creștere economică ridicată, dereducere susținută a sărăciei și de creștere a veniturilor gospodăriilor. Membră a UE din 2007,creșterea economică a țării a fost una dintre cele mai mari din UE în perioada 2010 - 2020, cu ocreștere medie anuală a PIB de 3,9%*25). În 2020, PIB-ul țării a atins 219 miliarde EUR*26). Între2010 și 2019, PIB-ul real pe cap de locuitor în România a crescut cu 47,1%, ajungând la 9.120 EUR
pe cap de locuitor*27), ceea ce a apropiat nivelul mediu de trai al românilor de cel al țărilorUE, conform UNECE, 2021. Ca urmare, Banca Mondială a clasificat pentru prima dată România ca fiindo țară cu venituri ridicate*28). Acest eveniment a reprezentat o evoluție importantă pentrudeciziile de rating al investițiilor și pentru negocierile de aderare la OCDE.*25) https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.KD.ZG?end=2020&locations=RO&start=2010*26) Eurostat - Produsul intern brut la prețurile pieței*27) În cantități legate în lanț, 2010*28) https://www.worldbank.org/en/country/romania/overview#1În ultimii 10 ani, cheltuielile de consum final ale gospodăriilor pe cap de locuitor au crescut cu50%, în comparație cu media UE, care nu a înregistrat aproape nicio schimbare. În același timp,importurile și exporturile românești de bunuri și servicii s-au dublat, reprezentând 56% și,respectiv, 47% ca pondere în PIB-ul țării.Creșterea economică a României nu este încă decuplată de generarea de deșeuri*29). În ceea ceprivește generarea de deșeuri, tendințele au fost mai degrabă mixte și nu au reflectat întotdeaunatendințele PIB-ului și ale consumului, a se vedea Figura A-2 și A-3 în Anexa A.*29) https://ec.europa.eu/info/publications/2022-european-semester-country-reports_enÎn timp ce cheltuielile de consum final ale gospodăriilor au crescut în mod constant în ultimii 10ani, producția de deșeuri municipale pe cap de locuitor a scăzut între 2010 și 2015, dar apoi aînceput să crească ușor, în medie cu 3% pe an până în 2020. Cu toate acestea, România se situeazăprintre țările UE cu cea mai mică producție de deșeuri municipale pe cap de locuitor. Acest lucruar putea fi legat de nivelul scăzute de consum din țară în comparație cu media UE. O altăexplicație pentru discrepanța dintre consumul și generarea de deșeuri este lipsa de fiabilitate adatelor raportate cu privire la deșeuri, ceea ce ar necesita politici mai bune de gestionare șicontrol al datelor. Prin urmare, concluzia privind clasamentul României în ceea ce priveștedeșeurile municipale trebuie privită cu prudență, deoarece ar putea fi necesară o analizăsuplimentară a acurateței datelor.În mod similar, generarea totală de deșeuri a scăzut cu mai mult de jumătate între 2004 - 2014 șia început să crească abia după 2014, în perioada de creștere economică din România. În plus,generarea totală de deșeuri per PIB și per CIM a scăzut în fiecare an între 2004 și 2018. Caurmare, România a ajuns în 2018 la cea mai mică producție de deșeuri totale per CIM dintre țărileUE. În ciuda unei scăderi semnificative a ponderii producției totale de deșeuri în PIB, valoareaei este încă a doua cea mai mare dintre țările UE. În plus, gestionarea deșeurilor în Româniarămâne semnificativ în urmă, deoarece depozitarea deșeurilor, și adesea depozitarea lor ilegală,este încă forma dominantă de gestionare a deșeurilor.Ca și restul lumii, România a fost profund afectată de pandemia COVID-19*30). În 2020, economia s-a contractat cu 3,7%, iar rata șomajului a ajuns la 5,5% în iulie, înainte de a scădea ușor la5,3% în decembrie. Comerțul și serviciile au scăzut cu 4,7%, în timp ce sectoare precum turismulși ospitalitatea au fost grav afectate. În același timp, România este afectată de condițiileclimatice nefavorabile care duc încă la o reducere a valorii adăugate brute în agricultură.*30) https://www.worldbank.org/en/news/opinion/2021/07/23/reforms-key-to-romania-s-resilient-recoveryCu toate acestea, Guvernul României a acționat rapid ca răspuns la criză, iar economia s-a dovedita fi rezistentă: după o contracție profundă declanșată de pandemia COVID-19, activitatea economicăși-a revenit rapid. În 2021, PIB-ul a crescut cu 5,8% față de 2020, ajungând la 199 de milioaneEUR*31). În anii următori, creșterea economică a României va rămâne puternică, deși rămânprovocări pe termen scurt și mediu*32). În lipsa unei schimbări către o circularitate mai mare,aceasta ar putea pune și mai multă presiune asupra resurselor naturale ale țării.*31) Exprimat în cantități legate în lanț 2015.https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/NAMA_10_GDP custom_2829063/default/table?lang=en*32) https://www.oecd.org/economy/romania-economic-snapshot/3.1.2. Performanța României la indicatorii de mediuPotrivit Global Footprint Network*33), amprenta ecologică a României*34) pe persoană a fost de 3,5hectare globale în 2018, depășind biocapacitatea sa*35) cu 0,3 hectare globale pe persoană. Acestlucru duce la un deficit ecologic național. Cu toate acestea, România se numără printre țările UEcu cel mai mic deficit ecologic și are mai puține efecte asupra mediului decât țări precum Suedia,Grecia, Portugalia sau Austria. Totuși, societatea ar trebui să lucreze în continuare în mod activpentru a implementa măsuri și acțiuni în vederea îmbunătățirii eficienței resurselor și autilizării materiilor prime cu scopul de a atinge o rezervă de biocapacitate, adică acea situațieîn care biocapacitatea depășește amprenta ecologică.*33) https://data.footprintnetwork.org/#/??_ga=2.105054208.2081742270.1652195817-1027053736.1652195817*34) Amprenta ecologică măsoară suprafața biologică productivă a mării și a pământului necesarăpentru regenerarea resurselor consumate de o populație umană și pentru absorbția deșeurilorproduse.*35) Biocapacitatea este definită ca fiind suprafața productivă disponibilă a unei țări.3.1.3. Privire de ansamblu asupra status quo-ului circularității în RomâniaÎn ciuda faptului că nu există o abordare comună aplicată măsurării circularității, din cauzalipsei de date și de indicatori adecvați - recunoscând totuși că multe inițiative promițătoarecare sugerează modalități de măsurare a circularității sunt în curs de dezvoltare*36), în aceastăsecțiune sunt prezentați indicatorii Eurostat care sunt aplicabili și măsurabili cu dateledisponibile la nivel național. Trebuie remarcat faptul că indicatorii prezentați nu oferă oimagine completă a circularității, dar oferă o indicație a ordinii de măsurare.*36) A se vedea, de exemplu, Coaliția pentru economie circulară din România,https://www.economiecirculara.eu/, Ambasada Sustenabilității în România,https://ambasadasustenabilitatii.ro/, Institutul pentru Economie Circulară și de Mediu "ErnestLupan", https://ircem.ro/, Consiliul pentru Clădiri Verzi din România, http://rogbc.org/en/, etc.După cum se arată în Figura 3-1, performanța României în ceea ce privește indicatorii economici
circulari este sub media statelor membre ale UE. În 2019, România a avut cea mai micăproductivitate a resurselor*37) dintre statele membre ale UE, fiind doar 0,7851 euro pekilogram*38). Productivitatea resurselor este un indicator important al obiectivului de dezvoltaredurabilă legat de consumul și producția durabile. De fapt, în Raportul de Țară al ComisieiEuropene pentru România din 2022 se afirmă că țara nu a înregistrat progrese în ceea ce priveșteutilizarea materialelor secundare circulare în ultimul deceniu*39).*37) Productivitatea resurselor se măsoară ca raport între produsul intern brut și consumul internde materiale.*38) Eurostat, 2022, https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ENV_AC_CURcustom_1598253/default/table?lang=en*39) https://ec.europa.eu/info/publications/2022-european-semester-country-reports_enÎn general, nevoia de materiale, apă și energie este în creștere ca urmare directă a creșteriipopulației și a dezvoltării industriei. Sectorul industrial este în special dependent dematerialele miniere și este necesar să crească numărul producătorilor care optează pentruutilizarea materiilor prime secundare, reutilizarea materialelor și inovare în sectorul lor. Cutoate acestea, RUMC în România, care măsoară contribuția materialelor reciclate la utilizareatotală a materialelor, a ajuns la doar 1,3%, comparativ cu media UE de 12,8%*40). RUMC în Româniaeste în scădere, în timp ce UE în ansamblu a înregistrat progrese substanțiale*41).*40) https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ENV_AC_CUR custom_1598253/default/table?lang=en*41) https://ec.europa.eu/info/publications/2022-european-semester-country-reports_enFigura 3-1: Evaluarea indicatorilor economiei circulare în România
Sursa datelor: Eurostat, 2022Notă: valori redimensionate pe baza valorilor minime și maxime observate în rândul țărilor UE27.Potrivit Eurostat, diferența dintre statele membre în ceea ce privește RUMC depinde atât defactorii structurali ai economiilor naționale, cât și de procentul de materiale reciclate, care încazul României este foarte scăzut. Astfel, creșterea ratelor de reciclare joacă un rol esențial întranziția către o EC. Fără încorporarea materialelor reciclate în procesele de producție, RUMC varămâne la același nivel, ceea ce va face dificilă închiderea cercului. Cu toate acestea, trebuieremarcat faptul că reciclarea nu este strategia preferată pentru construirea unei EC, dar înprezent este cea mai populară, deoarece are succes la scară largă. Alte strategii, cum ar firepararea și reutilizarea, ar trebui să completeze această abordare.Conform Eco-Innovation Scoreboard, România continuă să înregistreze performanțe inferioare, fiindclasată pe locul 23 în indicele eco-inovării în 2021, cu o ușoară înrăutățire a performanțelor din2017. România are o performanță sub medie în ceea ce privește toți indicatorii indicelui de eco-inovare, deși țara stă mai bine și se apropie de media europeană în ceea ce privește rezultateleîn materie de eficiență a resurselor.În ceea ce privește eco-inovarea, România are, de asemenea, un număr scăzut de brevete legate dereciclare și materii prime secundare pe cap de locuitor. Acest lucru este legat de factoripolitici, financiari și de reglementare care par a fi una dintre principalele provocări cu care seconfruntă companiile și instituțiile de cercetare*42). Lipsa colaborărilor multidisciplinare înfaza de cercetare, lipsa educației cu privire la EC și cadrul organizațional dificil pentruactivitățile de cercetare par a fi principalele cauze.*42) https://ec.europa.eu/environment/ecoap/romania_enÎn plus, deși multe IMM-uri din România sunt motivate de necesitatea de a respecta obligațiile demediu pentru a evita amenzile, acestea nu au o imagine exactă a impactului lor asupra mediului. Cutoate acestea, aceste companii au început să își auditeze procesele interne și să ia măsuri caurmare a amenzilor introduse în legislația națională, ca urmare a unei schimbări de mentalitateinfluențate de exemplele de bune practici, anticipând legislația viitoare sau pentru optimizareacosturilor.În ceea ce privește gestionarea deșeurilor, există multiple investiții în infrastructura decolectare și reciclare a deșeurilor la nivel național*43).*43) Comisia Europeană. Evaluarea implementării legislației de mediu 2019 - România.În același timp, nivelul de ocupare a forței de muncă în sectoarele legate de EC, sectorul dereciclare și sectorul de reparare și reutilizare din România este, de asemenea, mai scăzut încomparație cu media UE. Conform datelor Eurostat pentru perioada 2009 - 2018, numărul de persoaneangajate în acest sector a fost relativ stabil, variind între 129.000 - 135.000 de persoane sau
1,4 - 1,6% din totalul ocupării forței de muncă*44). Acest număr reflectă în mod clar ratele dereciclare, care au stagnat în perioada respectivă.*44) EUROSTAT 2021, Investiții private, locuri de muncă și valoare adăugată brută legate desectoarele economiei circulareDe asemenea, investițiile au rămas la un nivel constant, între 308 milioane EUR în 2010 și 360milioane EUR în 2018*45), reprezentând maximum 0,25% din PIB între 2010 și 2018. Acest lucru sedatorează parțial faptului că majoritatea companiilor de producție din România sunt de dimensiunimici, iar capacitatea lor de investiții este limitată, în special în ceea ce privește proiectareaproduselor, cercetările necesare pentru ECV și implementarea proiectelor.*45) EUROSTAT 2021, Investiții private, locuri de muncă și valoare adăugată brută legate desectoarele economiei circulareÎn privința generării de deșeuri, România se numără printre țările UE cu cea mai mică generare dedeșeuri municipale pe cap de locuitor, reprezentând doar 287 kg, comparativ cu media UE27 de 505kg în 2020. În ultimii 10 ani, tendința a fost mai degrabă mixtă: producția de deșeuri municipalepe cap de locuitor a scăzut brusc cu 21% între 2010 și 2015, dar apoi a început să crească ușor,cu o medie de 3% pe an. Pe de altă parte, în ciuda tendinței de scădere semnificativă a ponderiiproducției totale de deșeuri*46) în PIB, această valoare este încă de două ori mai mare față demedia UE, a se vedea Figura A în Anexa A). Cu toate acestea, după cum s-a menționat mai sus,aceste date trebuie privite cu prudență din cauza pieței informale de gestionare a deșeurilor și adepozitelor ilegale din zonele îndepărtate, deconectate de la structura municipală. Astfel,cantități semnificative de deșeuri ajung să nu fie contabilizate în statisticile oficiale.*46) Producția totală de deșeuri se referă la totalul deșeurilor, cu excepția deșeurilor mineralemajore, conform definiției Eurostat.În același timp, amprenta materială, măsurată ca CMP pe cap de locuitor, a economiei românești acrescut semnificativ, cu aproape cu o treime din 2015, în timp ce în UE a rămas stabilă*47). În2019, CMP a ajuns la 28 de tone pe cap de locuitor, comparativ cu media UE de numai 15 tone pe capde locuitor*48).*47) https://ec.europa.eu/info/publications/2022-european-semester-country-reports_en*48) https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ENV_AC_RME_custom_2990651/default/table?lang=enCantitatea de deșeuri generate este strâns legată de fluxul de materiale și de eficiențaproceselor de transformare a deșeurilor în materii prime și produse, dar și de comportamentulutilizatorilor în ceea ce privește menținerea stocului de obiecte în uz. Figura A-7, din Anexa A,prezintă fluxurile de materiale pe măsură ce trec prin economie. În cele din urmă, acestea suntevacuate înapoi în mediul înconjurător sau reintroduse în procesul de prelucrare economică. În2020, mai mult de o treime din intrările de materiale în economia românească au fost depozitate lagroapa de gunoi. Alte 15% din intrări au fost evacuate în mediu sub formă de emisii în aer sau înapă, care rezultă în principal din prelucrarea materiilor prime și a mineralelor*49). Reducereaemisiilor, în paralel cu eficientizarea continuă a proceselor de producție a bunurilor, reprezintăun obiectiv cheie al tranziției către o EC.*49) https://ec.europa.eu/eurostat/documents/3859598/5936709/KS-01-14-120-EN.PDF.pdf/334d5c04-b630-4395-8008-94f36712bf6bPrin urmare, România are un potențial uriaș în ceea ce privește îmbunătățirea gestionăriideșeurilor. Rata de reciclare a deșeurilor municipale este una dintre cele mai scăzute din UE întimp ce depozitarea la groapa de gunoi este încă forma dominantă de gestionare a deșeurilor*50).În 2018, rata de reciclare a tuturor deșeurilor, cu excepția deșeurilor minerale majore, s-aridicat la doar 29%, comparativ cu media UE de 55%*51). În mod similar, rata de reciclare adeșeurilor municipale a ajuns la doar 14% în 2020, comparativ cu media UE de 48%, ceea ce plaseazăRomânia printre cele mai puțin performante țări din UE. Prin urmare, CE a identificat România cafiind printre țările care riscă să nu atingă obiectivele UE pentru 2020 și 2025 de 50% șirespectiv 55%. Studiul recent privind analiza performanței de mediu a României, realizat deUNECE*52), arată că nivelul de colectare separată a materialelor reciclabile din deșeurilemunicipale solide rămâne scăzut, fiind de doar 12,9% din totalul deșeurilor municipale solidegenerate în 2017.*50) https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/env_wasmun/default/table?lang=en*51) https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/env_wastrt/default/table?lang=en*52) https://unece.org/sites/default/files/2021-12/ECE_CEP_189_0.pdfÎn contextul EC, gestionarea deșeurilor reprezintă doar partea finală a unui lanț de aprovizionarecare alimentează piața materialelor secundare și industriile de reciclare. Prin urmare, estenecesar să se pună în aplicare măsuri adecvate pentru a spori colectarea separată, reciclarea șivalorificarea deșeurilor. În același timp, trebuie identificată piața materialelor secundare șitrebuie sprijinită dezvoltarea acesteia. Este important să se analizeze funcționarea eficientă apieței deșeurilor din România. Acest lucru va scoate la iveală obstacolele și deficiențele dereglementare care afectează funcționarea pieței deșeurilor, recomandând un set de soluțiiposibile.Sondajele Eurobarometru privind atitudinea cetățenilor europeni față de mediu*53) și față degestionarea deșeurilor și eficiența resurselor*54) arată un nivel scăzut de implicare acetățenilor români în activitățile de economie circulară. Potrivit acestui sondaj din 2018, 25%dintre respondenții români au cumpărat un produs recondiționat în locul unui produs nou, aproapede media UE de 30%. Cu toate acestea, doar 13% dintre respondenți au confirmat că au utilizat oschemă de partajare, ceea ce reprezintă cea mai mică pondere dintre țările UE. În mod similar,doar 9% dintre respondenții români au confirmat că au închiriat sau luat în leasing un produs înloc să-l cumpere, ceea ce reprezintă a doua cea mai mică pondere după Malta.*53) https://data.europa.eu/data/datasets/s2257_92_4_501_eng?locale=en*54) https://data.europa.eu/data/datasets/s1102_388?locale=enSchema de partajare este un model de consum sustenabil în care doi sau mai mulți consumatori suntcoproprietari sau închiriază un bun și îl folosesc în momente alternative, permițând astfel
accesul temporar la bunuri sub-utilizate sau nefolosite. Avantajul unor astfel de scheme este căproducția și utilizarea resurselor se limitează la consumul real, fiind astfel evitatesupraproducția și risipa. Printre exemplele comune se numără un sistem de partajare aautoturismelor, a bicicletelor sau de utilizare în comun a mașinilor în orașele mari. În prezent,doar câteva astfel de scheme funcționează în România, iar crearea și utilizarea lor ar putea fiîncurajată prin reglementări simple de către municipalitățile locale. În cazul partajăriiautoturismelor, astfel de reglementări pot include parcări gratuite sau garantate pentruautoturismele care aparțin unei scheme de partajare, încorporarea schemei de partajare a mașinilorîn cartierele rezidențiale noi, benzi de trafic care să acorde prioritate în zonele aglomeratevehiculelor cu grad ridicat de ocupare - acest lucru încurajează oamenii să călătorească împreună,zone de parcare și transport la marginea orașelor etc.Conform sondajului privind atitudinea cetățenilor europeni față de mediu din 2019, România se aflăîn urma mediei UE și în alte activități, a se vedea Figura 3-2, cum ar fi repararea produselor,evitarea materialelor plastice și a ambalajelor de unică folosință, reducerea consumului de apă șide energie sau alegerea produselor locale și/sau cu etichetă de mediu. Cea mai mare diferențăpoate fi observată în ceea ce privește atitudinea față de colectarea separată a deșeurilor - doar26% dintre respondenții români au fost de acord să separe cea mai mare parte a deșeurilor,comparativ cu media UE de 65%.Figura 3-2: Sondaj privind atitudinile față de activitățile de EC - comparație între România șimedia UE27, 2019
Sursa: Eurobarometru, 2019Pe baza acestor indicatori, se poate concluziona că România are un potențial semnificativ deîmbunătățire în toate etapele EC, de la o mai mare eficiență a resurselor și utilizarea demateriale secundare în producție, până la prevenirea deșeurilor și o mai bună gestionare aacestora.3.2. Politicile și legislația actuală din România relevante pentru ECAceastă secțiune caracterizează pe scurt politicile în vigoare care sprijină EC în România. Figura3-3 oferă o imagine de ansamblu, în timp ce fiecare politică este prezentată în cele ce urmează.
Figura 3-3: Calendarul politicilor

SNDDR 2030 își propune să realizeze tranziția către o EC, în concordanță cu ODD 12: Consum șiproducție responsabilă. Strategia propune tranziția către un nou model de dezvoltare prinintroducerea elementelor EC, creșterea productivității resurselor, reducerea risipei alimentare șia deșeurilor, prin reducerea generării de deșeuri la toate nivelurile, creșterea reciclării șireutilizării, încurajarea companiilor să adopte practici sustenabile și să integreze în ciclul deraportare informații privind sustenabilitatea activităților lor, precum și conștientizareapublicului cu privire la ceea ce înseamnă un stil de viață în armonie cu natura. Prin HotărâreaGuvernului nr. 754/2022 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 877/2018privind adoptarea Strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă a României 2030, a fost aprobatPlanul Național de Acțiune, un document cheie care ghidează implementarea SNDDR 2030.Sistemele de management integrat al deșeurilor la nivel județean, implementate în numeleAsociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară înființate la nivel județean, au fost promovate prinProgramul Operațional Sectorial de Mediu 2007 - 2013*55), deși cu mari întârzieri. Finalizareaacestor proiecte este acum asigurată prin Programul Operațional Infrastructură Mare.*55) https://www.adrvest.ro/attach_files/Programul%20Operational%20Regional%202007-%202013.pdfPlanul național de gestionare a deșeurilor*56) a stabilit următoarele obiective până în 2030:*56) http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/PNGD_vers5.pdf● Tranziția treptată către un nou model de dezvoltare bazat pe utilizarea rațională șiresponsabilă a resurselor, cu introducerea unor elemente de economie circulară și elaborarea uneifoi de parcurs.● Reducerea risipei de alimente pe cap de locuitor la nivelul comerțului cu amănuntul și alconsumului și reducerea pierderilor de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și deaprovizionare, inclusiv a pierderilor post-recoltare.● Reciclarea a 55% din deșeurile municipale până în 2025 și a 60% până în 2030.● Reciclarea a 65% din deșeurile de ambalaje până în 2025: plastic 50%; lemn 25%; metale feroase70%, aluminiu 50%, sticlă 70%, hârtie și carton 75% și 70% până în 2030: plastic 55%, lemn 30%,metale feroase 80%, aluminiu 60%, sticlă 75%, hârtie și carton 85%.● Colectarea separată a deșeurilor menajere periculoase până în 2022, a biodeșeurilor până în 2023și a deșeurilor textile până în 2025.● Instituirea unor sisteme obligatorii de, REP, pentru toate ambalajele până în 2024.● Implementarea unor practici durabile de achiziții publice ecologice, în conformitate cuprioritățile naționale și cu politicile europene.Valoarea totală a investițiilor incluse în Planul național de gestionare a deșeurilor este de2,373 miliarde de euro, din care*57):*57) https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2022/06/425394145037e12265f6e5ba96cfb08a.pdf● 42%, respectiv 1,121 miliarde de euro investiții pentru colectarea separată a deșeurilor, stațiide transfer, instalații de sortare, compostare și digestie anaerobă;● 37%, respectiv 889 de milioane de euro pentru instalații de tratare mecano-biologică integrată,care vor trata atât deșeurile colectate separat, cât și cele reciclabile;● 4%, respectiv 89 de milioane de euro pentru modernizarea instalațiilor de tratare mecano-biologică, fără creșterea capacității;● 1%, respectiv 18 milioane de euro pentru închiderea depozitelor neconforme;● 11%, respectiv 256 milioane de euro alte costuri.Pentru a crește ratele de reciclare în România, au fost implementate mai multe instrumente*58),cum ar fi:*58) https://ec.europa.eu/environment/eir/pdf/report_ro_en.pdf● Instrumente economice: taxe pentru materialele de ambalare ne-biodegradabile, pentru importurilede uleiuri industriale, pentru importurile de substanțe periculoase și pentru depozitele dedeșeuri.● Legislație/instrumente coercitive: amenzi mai mari pentru incinerarea și eliminarea ilegală adeșeurilor, posibilitatea ca autoritățile să confiște vehiculul utilizat pentru eliminarea ilegalăa deșeurilor, noi amenzi pentru companiile care nu își auditează procesele interne din perspectivagestionării deșeurilor și sistemul de REP.● Instrumente administrative: au fost introduse noi structuri administrative și baze de datepentru gestionarea deșeurilor, cum ar fi Registrul de transport al deșeurilor și SIATD - Sistemulde informații privind trasabilitatea deșeurilor. SIATD este o aplicație online pentrumonitorizarea și controlul trasabilității deșeurilor de ambalaje, pe care operatorii economici șiadministrațiile locale trebuie să o utilizeze pentru a raporta deșeurile de ambalaje în cadrulschemei PER. Aceasta va completa alte instrumente, cum ar fi noul SIATD, introdus în 2022, în caretoate companiile care au capacitate de reciclare trebuie să fie înregistrate. Sistemul conține, deasemenea, informații despre transportul deșeurilor în România.În ceea ce privește progresele înregistrate în dezvoltarea infrastructurii de gestionare adeșeurilor, în perioada 2013 - 2019, la nivel de țară au existat douăzeci de proiecte, finanțateprin Programul Operațional Infrastructură Mare*59), în cadrul Axei prioritare 3 - Dezvoltareainfrastructurii de mediu în condițiile unui management eficient al resurselor, Obiectivul specific3.1 - Reducerea numărului de depozite neconforme și creșterea gradului de pregătire pentrureciclarea deșeurilor în România. Cu toate acestea, doar șase dintre aceste proiecte au fostfinalizate, celelalte fiind în curs de desfășurare, în termen sau în întârziere*60).*59) https://mfe.gov.ro/poim-ghidul-solicitantului-dezvoltarea-infrastructurii-de-management-integrat-al-deseurilor-proiecte-noi/*60) https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/03/33297f8fa58551a7006eaac1ed1e9337.pdfA fost adoptată Hotărârea Senatului nr. 3/2016 privind exprimarea unui punct de vedere referitorla Pachetul privind EC propus de CE și care atestă deschiderea României către modelul economiccircular. Hotărârea sus-menționată exprimă intenția României de a construi un cadru propiceimplementării EC prin transpunerea legislației europene.Astfel, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor a transpusintegral prevederile regăsite în Directiva UE 2018/851/CE. Scopul ordonanței este de a alinia
legislația națională la obiectivele europene în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. În acestsens, Ordonanța contribuie la tranziția către o EC. De asemenea, Ordonanța stabilește noi rate dereciclare a deșeurilor municipale majorate și noi reguli de calcul al ratelor de reciclaremunicipale, oferind un cadru pentru gestionarea durabilă a materialelor și asigurând protecția,conservarea și îmbunătățirea pentru calitatea mediului, a vieții umane și asigură utilizarea unuimanagement prudent și rațional al resurselor naturale.Planul național de redresare și reziliență a fost aprobat de CE în septembrie 2021. Acesta alocă1,239 miliarde de euro*61) din totalul de 29,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea uneiinfrastructuri moderne de gestionare a deșeurilor Componenta C3 - Managementul Deșeurilor).Proiectele de gestionare a deșeurilor prevăzute în plan trebuie să fie finalizate până în 2026.Până în 2024, trebuie construite 565 de centre de colectare pentru comunitățile mici și mijlocii,alături de șapte centre integrate de colectare a deșeurilor. În plus, în jurul clădirilor dereședință vor fi înființate 14.000 de "insule ecologice" digitalizate pentru colectarea separată atuturor tipurilor de deșeuri.*61) https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/10/6c5361a5fd58b7b22eddf8316192abc8.pdf3.3. Alte inițiative guvernamentale relevante pentru ECInițiativele guvernamentale legate de EC au fost inițiate în domeniul mineritului, al gestionăriideșeurilor și al dezvoltării durabile. Chiar dacă aceste subiecte sunt importante pentru otranziție eficientă și holistică, există un potențial de extindere a inițiativelor în curs și acelor planificate pentru a aborda și alte principii ale EC. În plus, inițiativele existente pot fiadaptate mai bine la conceptul de EC.Minerit durabilMinisterul Economiei a inițiat o consultare pentru implementarea Strategiei Miniere a României2017 - 2035, fiind axată pe mineritul durabil. Inițiativa este legată de Parteneriatul europeanpentru materii prime și de Inițiativa privind materiile prime minerale.Gestionarea deșeurilorPropunerea din 2018 de Hotărâre de Guvern privind gestionarea deșeurilor provenite din activitățide construcții și/sau desființări, a fost materializată trei ani mai târziu, în Ordonanța deurgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, care prevede noi obligații pentrutitularii de autorizații de construire/demolare, privind noi cote de reciclare și planuri dedicatede gestionare a deșeurilor. În cadrul proiectului LIFE10 ENV/RO/000727 "Valorificarea deșeurilordin construcții și demolări din județul Buzău*62)" echipa de proiect VAL-C&DW din România,beneficiar coordonator Consiliul Județean Buzău și partener Natura Management SRL lucrează laemiterea unei metodologii privind ISD pentru anumite tipuri de DCD.*62) https://webgate.ec.europa.eu/life/publicWebsite/index.cfm?fuseaction=search.dspPage&n_proj_id=4009Proiectul Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, una dintre reformelePNRR incluse în Componenta 5 - Valul de renovare, va integra aspectele necesare în ceea ceprivește elementele cheie din Pactul Verde European și din strategiile europene și naționalerelevante, de exemplu: eficiență energetică, schimbări climatice, eficiența resurselor, soluțiibazate pe natura, coridoare de biodiversitate, EC etc. Proiectul codului va stabili regulispecifice pentru gestionarea deșeurilor generate de construcții și demolarea construcțiilor precumși din exploatarea construcțiilor, spre exemplu: obligativitatea elaborării și implementăriiprogramelor de reducere a deșeurilor și a planurilor de gestionare a deșeurilor, obligația de areutiliza deșeurile, reciclarea deșeurilor, obligația de a elimina deșeurile în condiții desiguranță etc.Tot în cadrul PNRR este prevăzută ca reformă distinctă Elaborarea unei metodologii de intervențiepentru abordarea non-invazivă a eficienței energetice în clădiri cu valoare istorică șiarhitecturală, ce are ca obiectiv elaborarea și intrarea în vigoare a cadrului legal și strategicprivind eficientizarea a acestei categorii de clădiri și realizarea de proiecte pilot regionalededicate eficienței energetice și economiei circulare. PNRR prevede, de asemenea, stabilireacadrului legal și strategic pentru realizarea de proiecte pilot regionale dedicate eficiențeienergetice în clădiri cu valoare istorică și arhitecturală și economiei circulare. Astfel, esteprevăzută înființarea centrului de formare în abordarea non-invazivă a eficientizării energetice aclădirilor istorice și a laboratorului de testare a materialelor și tehnicilor pentru intervențiide eficientizare energetică a clădirilor istorice. De asemenea, este vizată reutilizareamaterialelor de construcție istorice provenite din demolări, precum și prelungirea ciclului deviață a clădirilor istorice prin intervenții minimale. În acest sens, se va dezvolta cadrul legalși strategic privind înființarea infrastructurii pilot dedicate economiei circulare, respectivcentrul de colectare a materialului istoric și structura de întreținere a construcțiilor istorice.Normele metodologice de aplicare a legii privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabilenu au fost încă emise. Același lucru este valabil și pentru legea privind reducerea deșeuriloralimentare, care include prevenirea generării de deșeuri alimentare, pe lângă metodologia saustandardul pentru definirea criteriilor de ISD și de transformare în subprodus, care poate ficompostat și utilizat ulterior în agricultură sau în biogaz.A fost adoptat Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, având ca obiectiv strategic promovareatranziției către o EC. Planurile de gestionare a deșeurilor la nivel județean și al municipiuluiBucurești au fost adoptate în 2021, identificând măsurile necesare pentru îndeplinireaobiectivelor Pachetului pentru EC.Dezvoltare durabilăPotrivit Raportului de țară al Semestrului European 2022*63), România face progrese în ceea ceprivește majoritatea ODD-urilor, dar rămân încă diverse provocări. Sărăcia și privațiunile sunt înscădere, iar rezultatele în materie de sănătate de bază se îmbunătățesc. Cu toate acestea,calitatea slabă și cheltuielile reduse în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării afecteazăcapacitățile industriale. Rămân unele preocupări în ceea ce privește statul de drept: eficacitateasistemului judiciar se deteriorează, iar percepția corupției rămâne ridicată. Sunt necesareprogrese semnificative în ceea ce privește 3 ODD: egalitatea de gen, calitatea educației și
consumul și producția responsabile, deoarece acțiunile în aceste domenii au fost limitate înultimii ani. În ceea ce privește consumul și producția responsabile, România a înregistratperformanțe slabe. Rata de utilizare a materialelor circulare este în scădere, în timp ce UE înansamblu a înregistrat progrese substanțiale respectiv 1,3% față de 12,8% în 2020. Amprentamaterială a economiei românești a crescut de asemenea în mod semnificativ, cu aproape cu o treimedin 2015, în timp ce în UE a rămas stabilă. Cu toate acestea, se preconizează că PNRR va ajutaRomânia să facă față provocărilor actuale, în special prin reforme puternice de sprijinire a EC șide îmbunătățire a gestionării deșeurilor.*63) https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/2022-european-semester-country-report-romania_en.pdfDepartamentul pentru dezvoltare durabilă, înființat în 2017*64) în cadrul aparatului de lucru alprim-ministrului, are rolul principal de coordonare a activităților de punere în aplicare aAgendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și a SNDDR 2030 - pe care a revizuit-o în 2018. Ulterior,la inițiativa DDD, au fost înființate organisme și structuri: Comitetul Interdepartamental pentruDezvoltare Durabilă*65), Consiliul consultativ pentru dezvoltare durabilă*66) și rețeaua nucleelorpentru dezvoltare durabilă, create la nivelul autorităților centrale/ministerelor, care asigurăprocesul de implementare, monitorizare, evaluare și revizuire a SNDDR 2030. DDD este beneficiarulproiectului SIPOCA 613 în cadrul căruia a elaborat Planul Național de Acțiune pentru implementareaSNDDR 2030, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 754/2022, iar în perioada următoare, 2022 -2023, DDD beneficiază de asistență tehnică din partea OCDE pentru realizarea foii de parcurspentru asigurarea coerenței politicilor pentru dezvoltare durabilă. DDD a dezvoltat standardulocupațional pentru ocupația "expert dezvoltare durabilă" și a creat astfel posibilitatea deformare profesională postuniversitară legată de această nouă ocupație.*64) Hotărârea nr. 313 din 11 mai 2017 privind înființarea, organizarea și funcționareaDepartamentului pentru dezvoltare durabilă, cu modificările și completările ulterioare*65) Hotărârea nr. 272 din 2019 privind constituirea Comitetul Interdepartamental pentruDezvoltare Durabilă*66) Hotărârea nr. 114 din 2020 privind constituirea Consiliului consultativ pentru dezvoltaredurabilă3.4. Structura actuală de guvernanțăÎn această secțiune, sunt prezentate structura actuală de guvernanță și procesul de reglementareîn legătură cu subiectele asociate EC.În structura actuală de guvernanță, EC nu are un proces distinct și/sau nu este atribuită unuiminister/unitate responsabilă, fiind gestionată alături de alte subiecte conexe, cum ar fischimbările climatice sau dezvoltarea durabilă.În urma consultărilor cu părțile interesate și cu Ministerul Economiei, Ministerul Mediului,Apelor și Pădurilor și Departamentul pentru dezvoltare durabilă, a reieșit că, în prezent,responsabilitățile privind economia circulară în România sunt împărțite între mai multeautorități. În cadrul competențelor sale, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, are rolulcentral în emiterea de politici, reglementări, strategii și planuri naționale privind prevenireagenerării de deșeuri și gestionarea acestora*67). Ministerul Economiei, pe de altă parte, esteresponsabil de elaborarea strategiilor și reformelor pe termen mediu și lung care să sprijineeconomia României în tranziția către modelul circular*68).*67) Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind funcționarea Ministerului Mediului, Apelor șiPădurilor.*68) Hotărârea Guvernului nr. 1.326/2021 privind funcționarea Ministerului Economiei.Responsabilitățile și mandatele în ceea ce privește subiectele legate de EC, care se aliniază, deasemenea, cu mandatele generale pe teme de mediu, sunt împărțite între diferite ministere.Ministerele cheie sunt:● Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor;● Ministerul Economiei;● Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;● Ministerul Energiei;● Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.În funcție de temă, responsabilitățile și mandate pe teme de mediu au și următoarele ministere:● Ministerul Antreprenoriatului și Turismului;● Ministerul Afacerilor Externe;● Ministerul Afacerilor Interne;● Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;● Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;● Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene;● Ministerul de Finanțe;● Ministerul Muncii și Solidarității Sociale;● Ministerul Educației;● Ministerul Sănătății.Caseta 3-1 Alte organisme guvernamentale relevante care sprijină EC
Departamentul pentru dezvoltare durabilăUn alt organism care merită menționat este Departamentul pentru dezvoltare durabilă, DDD, care este
Comitetul Interdepartamental pentru Dezvoltare DurabilăComitetul interdepartamental pentru dezvoltare durabilă, CIDD, care a fost înființat prin Hotărârea
Comisia Națională privind Schimbările ClimaticeComisia Națională privind Schimbările Climatice este un organism interministerial, cu rol consultat
Comitetul interministerial privind schimbările climaticeComitetul interministerial privind schimbările climatice este cel mai tânăr organism care va fi coo
Tabelul 3-1: Responsabilități ale ministerelor pe teme/sectoare
Sector Organismele responsabile în ceea ce privește EC, inclusiv agențiile și i
Turism • Ministerul Antreprenoriatului și Turismului: elaborează politici și le• Ministerul Economiei: stabilește și monitorizează normele privind prot
Agricultură și silvicultură• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: elaborează politici și • Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: administrează pădurile și ar
Deșeuri
• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: elaborează politici și legis• Ministerul Economiei: monitorizează punerea în aplicare a programelor • Ministerul Educației: implementează programe de educație privind prote• Ministerul Sănătății: elaborează norme și dispoziții privind gestionar
Apă • Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: elaborează politici și legis• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prin inte
Energie
• Ministerul Energiei: elaborează politici și legislație în acest sector• Agenția Națională de Reglementare în domeniul Energiei aflată în subor• Ministerul Economiei: monitorizează punerea în aplicare a programelor • Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prin A.N• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: oferă finanțare în cadrul pr
Industrie • Ministerul Economiei: elaborează politici și legislație privind activi• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin Con
Bunuri de consum• Ministerul Economiei: elaborează politici și legislație privind activi
Procesul de reglementare din România poate fi descris pe scurt după cum urmează. Ministerele saumembrii Parlamentului au dreptul la inițiative juridice. Inițiatorul trebuie să obțină avize de lacomisii sau de la alte ministere în cazul reglementărilor normative care au un caracter general.Există situații în care inițiatorii sunt două ministere care au un interes comun într-un cadrulegal. Legile sunt aprobate prin vot de către Parlament iar ordonanțele de urgență ale Guvernuluisau ordonanțele Guvernului, emise de guvern în baza unei legi speciale de abilitare votată deParlament, și doar în perioada vacanței parlamentare sunt de asemenea aprobate prin vot de cătreparlament, prin intermediul unor legi de aprobare. Hotărârile de Guvern sunt emise de către Guvernîn vederea aplicării legilor. Ordinele ministeriale sunt aprobate și emise doar la nivelministerial, fără aprobarea Parlamentului sau a Guvernului, aceste reglementări normative avândrolul de orientări sau proceduri tehnice pentru punerea în aplicare a unei legi și, prin urmare,trebuie să fie subsumate unei legi și/sau unei ordonanțe de urgență a Guvernului sau ordonanță aGuvernului. Acest proces va deveni relevant în etapa în care această strategie va fi transpusă înlegislație.4. ANALIZA CONTEXTULUI ȘI DEFINIREA PROBLEMELORAceastă secțiune oferă o imagine de ansamblu a sectoarelor economice ale României din punct devedere macroeconomic și o primă evaluare a sectoarelor din punct de vedere al potențialului lor decircularitate.Rezultatele evaluării sectoriale vor servi drept bază pentru elaborarea ulterioară a Planului deacțiune, care va prezenta detaliat obiective specifice și recomandări de politici, precum șiacțiuni concrete pentru sectoarele prioritare care trebuie implementate pentru a sporicircularitatea în economia românească.Energia, apa și deșeurile vor fi abordate în toate sectoarele, într-o manieră transversală.Întrucât cele trei sectoare furnizează fluxuri materiale esențiale pentru toate celelaltesectoare, acestea vor fi abordate în cadrul fiecărui sector în parte, în cazul în care au fostidentificate o legătură clară și o oportunitate de a spori circularitatea. Exemple suntoportunitățile de reducere a deșeurilor și modalitățile de reciclare și reutilizare a produselorla sfârșitul ciclului de viață sau de reducere a consumului de energie, de creștere a eficiențeienergetice și de utilizare a surselor de energie regenerabilă pe durata de viață a produselor sauîn faza de producție. În mod similar, consumul de apă și posibilitatea de reutilizare a apei suntprezentate în toate sectoarele analizate. În capitolul 3.2.4 se regăsește o secțiune dedicatăgestionării apei și a deșeurilor în România.4.1. Prezentarea sectoarelor economice ale RomânieiAceastă strategie oferă o imagine de ansamblu asupra a 14 sectoare economice din România.Următorul tabel prezintă sectoarele economice ale României derivate din codurile CAEN A*64*69) și
ponderea acestora în economia românească, care justifică selecția și prezentarea diferitelorsectoare în această strategie.Tabel 4-1: Sectoare selectate în economia românească
Sector Cota din PIB în 2020Clasificarea CAEN
Agricultură și silvicultură4% Agricultură, silvicultură și p
Industria metalurgică 2% Fabricarea metalelor de bază ș
Industria chimică 1% Fabricarea substanțelor și pro
Industria constructoare de mașini1% Fabricarea de mașini și echipa
Sectorul auto 14% Fabricarea autovehiculelor, reComerț cu ridicata și cu amănu
Construcții 9% Construcții
Produse alimentare, băuturi și produse din tutun5% Fabricarea de produse alimenta
Textile 2% Fabricarea produselor textile,
Sticlă 1% Fabricarea altor produse miner
Hârtie 0.2% Fabricarea hârtiei și a produs
Materiale plastice 1% Fabricarea produselor din cauc
Echipamente electrice și produse electronice2% Fabricarea de calculatoare, pr
Mobilier 1% Fabricarea mobilei; alte activ
Turism 5.3% Neinclus, informații preluate
*) Fabricarea sticlei și a produselor din sticlă este agregată la Fabricarea altor produseminerale nemetalice, date mai detaliate nu sunt disponibile public.**) Fabricarea materialelor plastice este agregată la Fabricarea produselor din cauciuc șiplastic, date mai detaliate nu sunt disponibile public.*70) https://www.statista.com/statistics/1197648/romania-travel-and-tourism-as-a-share-of-gdp/Sursa datelor: Eurostat și Statista4.1.1. EconomieÎn ultimii 10 ani, ponderea serviciilor în economia românească a fost în continuă creștere, de la54% la 63%. În același timp, industria și construcțiile au scăzut ușor, reprezentând 26% și 6% dinPIB în 2020, față de 32% și 10% în 2010, a se vedea Figura A-4 în anexa A. Agricultura,silvicultura și pescuitul au reprezentat o pondere stabilă în economie, de aproximativ 5% înperioada 2010 - 2020.Industria prelucrătoare, care reprezintă 80% din sectorul industrial, a reprezentat 18% dineconomie în 2020 în termeni de valoare adăugată brută, VAB. Fabricarea produselor alimentare, abăuturilor și a produselor din tutun reprezintă 24% din totalul industriei prelucrătoare dinRomânia, urmată de fabricarea autovehiculelor cu 14%. Ponderea acesteia din urmă s-a dublat înperioada 2010 - 2020, ceea ce face ca România să ocupe locul 8 în producția de automobile înEuropa. Întregul sector auto, format din producție, dar și din comerț cu ridicata, comerț cuamănuntul și reparații, reprezenta 14% din PIB în 2020. În același timp, industria textilă ascăzut cu mai mult de jumătate, de la 15% la doar 7%. Fabricarea metalelor de bază și a produselordin metal prelucrat reprezintă încă 9% din industria prelucrătoare, ceea ce corespunde unei cotestabile față de 2010. Fiecare dintre industria chimică, construcția de mașini, fabricareaproduselor din plastic și cauciuc, fabricarea de mobilier reprezintă aproximativ 4 - 5% dinindustria prelucrătoare din România. Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie a reprezentatdoar 0,2% din ponderea în PIB în 2020. În 2020, călătoriile și turismul în România reprezentau5,3% ca pondere în PIB, în ușoară creștere față de 5% în 2010*71).*71) https://www.statista.com/statistics/1197648/romania-travel-and-tourism-as-a-share-of-gdp/4.1.2. Ocuparea forței de muncăTendințele în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în toate sectoarele au fost ușor diferiteîn comparație cu ponderea valorii adăugate brute. În timp ce ocuparea forței de muncă în sectorulserviciilor a crescut în mod constant, în concordanță cu creșterea economică, ponderea persoanelorangajate în industrie și construcții a crescut ușor de la 27% în 2010 la 30% în 2020. Ocupareaforței de muncă în agricultură, silvicultură și pescuit a scăzut brusc de la 32% în 2010 la doar21% în 2020, în ciuda unei tendințe stabile a ponderii economice a sectorului. Acest lucru poatefi explicat prin nivelul crescut al inovațiilor tehnologice și al automatizării în acest sector.
În plus, salariile mici oferite de companiile agricole fac ca acest sector să fie mai puținatractiv pentru potențialii angajați, iar oamenii emigrează în țări mai dezvoltate*72). Cu toateacestea, rata de ocupare a forței de muncă în sectorul agricol din România este în continuare unadintre cele mai ridicate din Europa.*72) https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2017/03/Raport_PwC-agricultura.pdf4.1.3. Importuri și exporturiÎn 2020, cele mai importante contribuții la creșterea exporturilor au fost înregistrate pentru:mașini, utilaje și echipamente, inclusiv electrice - 13,8 miliarde de euro, respectiv 22,2% dintotalul exporturilor, vehicule de transport rutier, remorci și semiremorci - 13,07 miliarde deeuro, respectiv 21.0%, calculatoare și produse electronice și optice - 4,2 miliarde de euro,respectiv 6,8%, produse ale agriculturii și vânătorii - 3,7 miliarde de euro, respectiv 6,0%,produse din cauciuc și mase plastice - 3,2 miliarde de euro, respectiv 5,2%, produse aleindustriei metalurgice - 3,08 miliarde de euro, respectiv 5,0%*73). Cele mai importantecontribuții la creșterea importurilor în anul 2020 s-au înregistrat la: mașini, utilaje șiechipamente, inclusiv electrice - 15,2 miliarde de euro, respectiv 18,9% din total importuri,vehicule de transport rutier, remorci și semiremorci - 7,9 miliarde de euro respectiv 9.9%,calculatoare și produse electronice și optice - 7,7 miliarde de euro, respectiv 9,7%, substanțe șiproduse chimice - 7,2 miliarde de euro, respectiv 9,0%, produse alimentare - 5,3 miliarde de euro,respectiv 6,7%, produse ale industriei metalurgice - 4,4 miliarde de euro, respectiv 5,6%*74).*73) Situația economică și socială a României Raport, Institutul Național de Statistică, 2022*74) Situația economică și socială a României Raport, Institutul Național de Statistică, 20224.2. Analiza sectoarelor economiceUrmătorul tabel oferă un rezumat al celor 14 sectoare economice analizate.Tabelul 4-2 Prezentare generală a analizei sectoriale
Sector Cota din PIBImpactul asupra mediului și sănătății uman
Agricultură și silvicultură4% Emisiile de GES, pierderea biodiversității
Industria metalurgică 2% Emisiile de gaze cu efect de seră, modific
Industria chimică 1% Emisii de GES, consum de energie, material
Industria constructoare de mașini1% Emisiile de GES, consumul de energie
Sectorul auto 14% Emisiile de GES, consumul de energie, subs
Construcții 9% Emisiile de GES, consumul de energie, util
Alimente, băuturi și tutun5% Emisiile de GES, consumul de apă și energi
Textile 2% Consumul și poluarea apei, emisiile de gaz
Sticlă 1% Emisiile de GES, poluarea aerului în timpu
Hârtie 0.2% Defrișări, consum de energie și apă, polua
Materiale plastice 1% Emisiile de GES, utilizarea materialelor n
Echipamente electrice și produse electronice2% Emisiile de GES, utilizarea materialelor n
Mobilier 1% Exploatarea intensă a lemnului, materiale
Turism 6.5% Consumul de resurse, emisii de gaze cu efe
*75) Conform Directivei 2008/98/CE privind deșeurile, "deșeuri biologice" înseamnă deșeuribiodegradabile provenite din grădini și parcuri, deșeuri alimentare și de bucătărie provenite dingospodării, restaurante, catering și spații de vânzare cu amănuntul precum și deșeuri comparabiledin fabricile de procesare a alimentelor.4.2.1. Agricultură și silviculturăPrezentare generalăAgricultura, silvicultura și pescuitul reprezintă o pondere stabilă în economie, de aproximativ 5%din PIB în perioada 2010 - 2020. În același timp, ocuparea forței de muncă în acest sector ascăzut brusc, de la 32% în 2010 la doar 21% în 2020.În România, peste 16% din emisiile de gaze cu efect de seră pot fi atribuite agriculturii, deșiabsorbția netă de CO_2 de către sectorul forestier compensează aproximativ 20% din emisiile dinalte sectoare la nivel național*76). În plus, utilizarea excesivă a pesticidelor, erbicidelor și aîngrășămintelor chimice, precum și ineficiența sistemelor de irigații duc la pierdereabiodiversității, la poluarea apei și la degradarea calității solului. Un alt impact negativ asupramediului este consumul nesustenabil de lemn*77). Ca urmare, s-au pierdut zona de reproducere și
habitatele pentru păsări și vânat mic.*76) https://energy.ec.europa.eu/system/files/2020-06/ro_final_necp_main_en_0.pdf*77) Din cauza sărăciei și în lipsa surselor de aprovizionare cu lemn, populația a folosit perdelede protecție, cum ar fi copaci și arbuști, pentru a extrage lemn de foc.Provocări și problemeMai multe probleme legate de nerespectarea principiilor EC pot fi identificate în sectorul agricolși forestier din România:● Niveluri scăzute de aplicare a nămolurilor de epurare, a îngrășămintelor biologice sau acompostului pe terenurile agricole;● Defrișările și tăierile ilegale de arbori;● Lipsa infrastructurii de irigații;● Nu există legislație pentru consolidarea activităților de EC în lanțul de aprovizionareagroalimentară, tehnologiile și modelele de afaceri sunt mult mai avansate decât reglementărilenaționale, iar modificările legislative nu se bazează pe cererile recente.● Implementarea politicilor de la fermă la consumator în ceea ce privește intrările/factorii deproducție precum semințe, îngrășăminte, mașini, material de reproducție etc. șiieșirile/producția, prelucrarea alimentelor și a produselor secundare.Soluții și oportunitățiCircularitatea acestui sector este reprezentată de posibilitatea de a utiliza compostul șibiofertilizatorii pentru a înlocui îngrășămintele convenționale, precum și de a folosibiodeșeurile generate pentru a produce biocombustibili, energie electrică și termică.În faza de producție, este necesar să se pună un accent mult mai mare pe gestionarea atentă asolului, deoarece solul joacă un rol esențial în producția alimentară durabilă și în bioeconomiacirculară. Pentru îmbunătățirea resurselor solului pot fi oferite soluții naturale pe bază debiomasă, inclusiv utilizarea de produse secundare provenite din reziduuri și deșeuri, cum ar fiîngrășămintele organice sau compostul, amelioratorii de sol, biostimulanții pentru plante șinămolurile de epurare. La nivelul UE, Regulamentul (UE) 2019/1009 al Parlamentului European și alConsiliului din 5 iunie 2019 de stabilire a normelor privind punerea la dispoziție pe piață aproduselor fertilizante UE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1069/2009 și (CE) nr.1107/2009 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2003/2003, promovează utilizareaîngrășămintelor pe bază de fertilizatori biologici prin deschiderea Pieței Unice a UE. Nouareglementare aduce avantajul unei valorificări de piață mai ușoare a îngrășămintelor organice șiregenerate și susține utilizarea sporită a materialelor reciclate pentru producția deîngrășăminte, contribuind astfel la dezvoltarea unei economii circulare și, în același timp,reducând dependența de nutrienți importați.Utilizarea nămolurilor și a compostului ca îngrășăminte poate fi sporită prin punerea în aplicarea dispozițiilor Planului strategic național privind politica agricolă comună PAC. Vor fi necesarecercetarea, inovarea și atragerea de fonduri pentru a ajuta fermierii să adopte sisteme deproducție bazate pe gestionarea integrată a solului și a apei și pe utilizarea îngrășămintelororganice cu o capacitate sporită de retenție a apei. Conexiunea la sistemul de tratare a apeloruzate trebuie să fie crescută și trebuie să se asigure o infrastructură adecvată pentru colectareabiodeșeurilor, în vederea creșterii colectării separate.În egală măsură, în faza de producție este importantă promovarea agriculturii ecologice și afermelor sociale precum și a unor sisteme agricole alternative precum horticultura, permaculturași crearea unor noi zone de producție agricolă prin folosirea unor metode tehnologice inovative.În plus, dezvoltarea agriculturii urbane colective poate să contribuie înspre coeziunea socială șivalorificarea în mod mai responsabil a alimentației.În faza de utilizare apare problema legată de tăierea ilegală a copacilor. Pentru a identifica șia aborda astfel de activități, trebuie să se introducă o reglementare mai strictă, însoțită deintroducerea unei documentații stricte de trasabilitate pentru lemnul utilizat în acestsector*78). Numărul de inspecții pe teren efectuate de Garda Forestieră Română ar trebui să fiecrescut și ar trebui să se abordeze problema corupției. Acest lucru ar trebui realizat prinangajarea și/sau întărirea personalului specializat actual dedicat investigării infracțiunilorsilvice, încurajându-l să colaboreze îndeaproape cu procurorii și cu unitățile anticorupție.*78) Recomandări pentru îmbunătățirea aplicării legii împotriva infracțiunilor forestiere, WWFDe asemenea, captarea carbonului de către fermieri și pădurari este un nou model de afaceri carear putea reduce cantitatea de CO_2 prezentă în atmosferă, ar putea reduce amprenta de CO_2 asectorului și are potențialul de a contribui la obiectivul de neutralitate climatică. Fermierii artrebui să fie recompensați, fie prin intermediul PAC, fie prin alte inițiative publice sauprivate, pentru a asigura punerea în aplicare. În cazul României, va fi dezvoltat un cadru dereglementare pentru certificarea eliminărilor de carbon, în conformitate cu Planul de Acțiune alUE pentru EC*79).*79) https://food.ec.europa.eu/system/files/2020-05/f2f_action-plan_2020_strategy-info_en.pdfUtilizarea terenurilor pentru agricultura ecologică, reprezentând doar 3,45% din totalulutilizării terenurilor pentru agricultură în România, în comparație cu 9,08% mediana UE, ar trebuicrescută*80). La nivelul UE, agricultura ecologică este într-o tendință de creștere și trebuiepromovată în continuare, deoarece are un impact pozitiv asupra biodiversității, creează locuri demuncă și atrage tinerii fermieri. Un cadru legal potrivit va asigura trecerea la acest tip deagricultură. Pe lângă măsurile PAC, România se va alinia la Planul de Acțiune al Comisiei Europeneprivind agricultura ecologică pentru a crea mai multe oportunități de afaceri în ceea ce priveșteagricultura ecologică.*80) https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/SDG_02_40_custom_2296004/bookmark/line?lang=en&bookmarkId=23d63bf0- a366-4d3d-b4da-50ac051fd818Scăderea tot mai mare a resurselor de apă dulce este în prezent unul dintre cei mai importanțifactori limitativi pentru producția vegetală și securitatea alimentară. Noul regulament privindreutilizarea apei*81) va încuraja abordările circulare în ceea ce privește reutilizarea apei înagricultură prin promovarea unor modalități de recuperare a nutrienților din apa recuperată și
utilizarea acestora în diferite metode de fertigare*82). În contextul accentuării schimbărilorclimatice și al diminuării resurselor de apă dulce, apele uzate tratate pot acoperi parțialnecesarul de apă pentru irigații. Pentru a asigura siguranța culturilor, Regulamentul prevedecerințe minime de calitate a apei, impun o monitorizare frecventă și obligă operatorii stațiilorde tratare a apelor uzate să elaboreze planuri de gestionare a riscurilor.*81) REGULAMENTUL, UE, 2020/741 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 25 mai 2020privind cerințele minime pentru reutilizarea apei*82) https://www.mdpi.com/2071-1050/12/21/9055/pdfÎn faza de sfârșit de viață, există posibilitatea de a produce energie, conform Strategieienergetice a României 2020 - 2030, care promovează producția de energie din surse regenerabile,cum ar fi agricultura, încurajează proiectele din sector care utilizează deșeurile pentru aproduce energie de exemplu, biomasă, biolichide, biogaz, gaze de fermentație din deșeuri șinămoluri*83). Cu toate acestea, colectarea biodeșeurilor trebuie să fie sporită pentru a pune înaplicare aceste schimbări. Cu toate acestea, numărul operatorilor care produc biogaz în Româniarămâne scăzut, ca urmare a ofertei reduse de biodeșeuri. În sectorul public, orașul Oradeautilizează o instalație de biogaz, cu o eficiență de 85% a conversiei combustibilului, care esteapoi utilizat pentru a produce energie electrică, 30% și termică, 55%*84). Operatorii privați dinagricultură au implementat, de asemenea, sisteme de producere a biogazului, însă producția șiutilizarea rămân scăzute*85).*83) http://economie.gov.ro/images/Energie/20200805_EA_SER_rev06_ROI.pdf*84) https://ecobihor.ro/sistem-captare-biogaz/*85) https://www.agrana.com/nachhaltigkeit/oekologie/produktion/energie-emissionenÎn plus, utilizarea în cascadă a biomasei poate fi promovată prin intermediul unor instrumente dereglementare, cum ar fi obiectivele ambițioase de reciclare. În plus, se poate prevedea o schemăde sprijin pentru instalațiile de prelucrare industrială pe bază de biomasă, de exemplu,biorafinării. Este necesar să se definească, de asemenea, în cadrul politicilor, alocareaeficientă a biomasei pentru aplicații de biomateriale și utilizarea energiei.4.2.2. IndustrieIndustria metalurgicăPrezentare generalăVAB produsă de industria metalurgică a reprezentat 0,6% din PIB-ul României în 2019, un nivel înscădere de la 1,7% la mijlocul anilor '90. În timp ce atât importul, cât și exportul de produsemetalurgice au crescut în ultimii 10 ani, ocuparea forței de muncă și numărul de companii activeîn acest sector au scăzut. Întrucât industria metalurgică se bazează în mare măsură pe resursecare sunt rare în Europa, principiile economiei circulare ar putea contribui la urmărireadecuplajului dintre extracția de materiale virgine și creșterea economică și ar oferi beneficiipentru mediu. Cel mai mare potențial de circularitate a fost observat în faza de proiectare înceea ce privește punerea în aplicare a criteriilor și cerințelor de proiectare ecologică, s-aconstatat îmbunătățirea tehnologiilor în faza de producție și în faza de sfârșit de viață în ceeace privește o recuperare mai mare a materialelor.ProvocăriUna dintre provocări este faptul că această industrie este foarte energofagă și nu are stimulentepentru a aplica procese curate, procese eficiente din punct de vedere material și tehnologiieficiente din punct de vedere energetic. Acest lucru intensifică impactul asupra ecosistemului. Cutoate acestea, principala provocare pentru a face industria metalurgică mai circulară este cerereascăzută de materiale cu emisii reduse de dioxid de carbon, care limitează adoptarea reciclării.Prin urmare, rata de recuperare rămâne foarte scăzută în comparație cu generarea de deșeuri. Înplus, dintre acele materiale care sunt recuperate, majoritatea nu sunt reciclate la potențialullor maxim din cauza mai multor probleme legate de lanțul valoric, cum ar fi sistemele imperfectede colectare și sortare care împiedică metalele aflate la sfârșitul ciclului de viață să ajungă lareciclatori; sau complexitatea în creștere a produselor, miniaturizarea și amestecul de metale,care duc la creșterea complexității reciclării. Această provocare devine și mai presantă dacă luămîn considerare faptul că deșeurile chimice, metalurgice și siderurgice reprezintă a doua cea maimare contribuție la totalul deșeurilor generate de industria de prelucrare, aproximativ 39%.Aproximativ 25% din deșeurile provenite din industria chimică, metalurgică, siderurgică șitipografică sunt recuperate*86), dar restul sunt depozitate în halde formate în terenuri excavate,amenințând ecosistemul local.*86)http://www.anpm.ro/documents/16755/42624324/Planul+National+de+Gestionare+a+Deseurilor.pdf/49fb72f1-81 e2-4892-b0a9- 669c74ce95e4Soluții și oportunitățiÎn faza de proiectare, circularitatea ar putea fi sporită prin aplicarea criteriilor de proiectareecologică și a cerințelor privind reparabilitatea, reciclabilitatea și demontarea rentabilă aproduselor. În faza de producție, oportunitățile se referă la creșterea eficienței materialelor șia resurselor, la investiții în tehnologii mai puțin poluante și la înlocuirea materiilor primevirgine cu materii prime secundare. În faza de sfârșit de viață există potențial în ceea ceprivește creșterea ratelor de reciclare a materialelor - de exemplu, oțelul poate fi reciclat demai multe ori, fără a se pierde proprietățile esențiale ale deșeurilor de oțel. În acest fel,procesul de producție ar deveni mai puțin intensiv din punct de vedere energetic și mai eficientdin punct de vedere al costurilor. În plus față de elementele menționate, este important săcrească cererea de metale cu emisii mai reduse de dioxid de carbon, de exemplu, prin etichetare,standardizare sau achiziții circulare. Potrivit definiției EC, achizițiile circulare stabilesc oabordare a achizițiilor publice ecologice care acordă o atenție specială "achiziției de lucrări,bunuri sau servicii care urmăresc să contribuie la buclele închise de energie și materiale dinlanțurile de aprovizionare, reducând în același timp la minimum și, în cel mai bun caz, evitând,impactul negativ asupra mediului și crearea de deșeuri de-a lungul întregului ciclu de viață".Industria chimică
Prezentare generalăSectorul chimicalelor și al produselor chimice se află la baza multor lanțuri valorice industrialeși este foarte divers, incluzând îngrășăminte, pesticide și alte produse agrochimice, materialeplastice și cauciuc sintetic, săpunuri și detergenți, preparate de curățare și lustruire,parfumuri și preparate de toaletă, explozivi, cleiuri sau fibre artificiale. În România, industriachimică reprezenta aproximativ 1% din PIB-ul național în 2020*87), în timp ce doar 0,3% dintotalul locurilor de muncă din țară în 2019*88). Cel mai mare potențial de circularitate seregăsește în producția de îngrășăminte biologice.*87) Date Eurostat: Agregate de conturi naționale pe ramuri de activitate, până la CAEN A*64,*88) Date Eurostat: Ocuparea forței de muncă și activitatea pe sexe și vârste - date anuale[lfsi_emp_a]ProvocăriPrincipalele provocări la fabricarea îngrășămintelor biologice sunt reprezentate dedisponibilitatea biodeșeurilor sau a nămolurilor de epurare la un nivel suficient de puritatepentru compostare sau utilizare în agricultură. Colectarea redusă a nămolurilor de epurare dincauza numărului redus de gospodării conectate la sistemul de tratare a apelor uzate și colectareaseparată redusă a biodeșeurilor în România împiedică utilizarea materialelor secundare înindustria chimică. Pentru a putea fi utilizate în agricultură, îngrășămintele biologice, fie căsunt fabricate din biodeșeuri, din gunoi de grajd sau din excremente umane, trebuie să fie foartepure și lipsite de contaminanți. Această cerință impune cerințe ridicate în ceea ce priveștegestionarea fluxurilor de materiale, astfel încât acestea să fie pure la sursă și să fie păstratepure de-a lungul lanțului logistic și de prelucrare. În plus, investițiile care trebuie făcute îninstalațiile de compostare sau de metanizare a biodeșeurilor trebuie să țină pasul cu creștereaviitoare a colectării separate a biodeșeurilor din gospodării.Provocările legate de materialele plastice și fibrele artificiale utilizate pentru textile suntidentificate în sectorul bunurilor de larg consum.Soluții și oportunitățiOportunitățile de circularitate în sectorul substanțelor și produselor chimice depind de segmentulluat în considerare. În cazul materialelor de bază pentru mase plastice și cauciuc, oportunitățilede circularitate există în principal în etapele ciclului de viață al produsului, dincolo defabricarea materialelor de bază, și sunt descrise în secțiunea dedicată materialelor plastice.În cazul îngrășămintelor, oportunitățile de circularitate constau în înlocuirea îngrășămintelor pebază de minerale produse de sectorul produselor chimice și al produselor chimice cu îngrășăminteproduse din deșeuri biotice.Oportunitățile de circularitate în cazul fibrelor artificiale se află în afara domeniului deaplicare al sectorului substanțelor și produselor chimice, în special în ceea ce priveșteînlocuirea fibrelor pe bază de minerale cu fibre biologice și în măsurile care au loc în etapeleulterioare ale ciclului de viață al îmbrăcămintei sau al încălțămintei, luate în considerare încadrul sectorului produselor textile. Având în vedere limitările actuale și viitoare aleproducției de astfel de fibre biologice, potențialul în această direcție este limitat.Produsele consumabile care sunt distruse sau amestecate irecuperabil cu impurități în momentulutilizării, precum vopsele, cerneluri, cleiuri, săpunuri, detergenți, nu se pretează laintervenții de EC.Producția de îngrășăminte biologice poate fi susținută de politicile publice în următoareledirecții:● transpunerea rapidă a Directivei-cadru revizuite privind deșeurile în ceea ce priveștecolectarea separată a biodeșeurilor*89);*89) Directiva 2008/98/CE privind deșeurile, versiune consolidată și actualizată disponibilă la:https://eur-lex.europa.eu/legal- content/EN/TXT/?uri=celex%3A02008L0098-20180705● creșterea gradului de conectare a gospodăriilor la sistemul de tratare a apelor uzate, înconformitate cu cerințele UE;● instalații care elimină contaminarea excrementelor umane cu substanțe chimice care reduccapacitatea de utilizare a acestora în agricultură;● Sprijinirea gestionării adecvate a gunoiului de grajd în ferme, astfel încât acesta să nu sescurgă în mod necontrolat în mediul înconjurător și să fie utilizat în mod optim ca îngrășământ;● Sprijinirea implementării instalațiilor de metanizare sau de compostare pentru tratareabiodeșeurilor din toate sursele.Industria constructoare de mașiniPrezentare generalăSectorul construcțiilor de mașini contribuie cu 1% la PIB-ul național. În ceea ce priveșteexporturile, acest sector este al treilea cel mai puternic. Cu toate acestea, în timpul pandemieiCOVID 19, cifra de afaceri a sectorului a scăzut pentru prima dată din 2011 până la 4,3 miliardede euro. Cel mai mare potențial de circularitate rezidă în utilizarea sporită a materialelorreciclate, în creșterea ponderii mașinilor, a componentelor de mașini și a materialelor care suntreutilizate, reparate și reciclate, precum și în utilizarea de tehnologii noi și inovatoare înprocesul de producție.ProvocăriUna dintre cele două provocări principale este reprezentată de consumul ridicat de energie dinacest sector și de emisiile de gaze cu efect de seră care rezultă. Acest lucru este rezultatulmodului tradițional și conservator de producție, de exemplu, prin intermediul unor mecanisme deacționare mecanică alimentate cu motorină sau benzină care emit emisii de carbon. La fel ca altețări din UE, România trebuie să facă față provocării de a defosiliza sistemul energetic utilizatîn sectorul industrial și, în consecință, în sectorul construcțiilor de mașini. Acest lucrupresupune trecerea la surse de energie regenerabilă în locul surselor de energie fosilă. În timpce această schimbare contribuie la progresele către o economie mai circulară, eficiența costurilorsurselor de energie regenerabilă rămâne un obstacol în calea menținerii rentabilității.O altă provocare este faptul că utilizarea materialelor reciclate nu este avansată - doar 14% din
materiile prime utilizate în industrie sunt de origine reciclată*90).*90) VDMA, 2019, Serviciile ecologice 4.0 - o megatendință pentru construcția de mașini și unitățide producțieSoluții și oportunitățiPentru a promova economia circulară în sectorul construcțiilor de mașini, în faza de proiectare,mașinile și componentele acestora ar trebui să fie proiectate pentru dezasamblare. În acest fel,piesele defecte ar putea fi ușor dezasamblate și demontate pentru a fi înlocuite, prelunginddurata de viață a mașinii printr-o reparație mai ușoară. În faza de producție, prin aplicarea denoi tehnologii de operare eficiente din punct de vedere al resurselor și al materialelor cu emisiireduse de carbon, precum și a combustibililor cu emisii reduse de carbon, cum ar fi hidrogenul sautrecerea la motoare electrice alimentate de baterii sau pile de combustie*91). Inovațiile caresprijină procesele de autoîntreținere, eliminare și sortare promit oportunități suplimentare. Înfaza de sfârșit de viață, activități precum repararea, reutilizarea, refabricarea, precum șireciclarea mașinilor, a componentelor mașinilor și a materialelor ar trebui să fie stimulate șipromovate în măsura posibilităților, ținând seama de tratarea adecvată a substanțelor periculoase.În paralel, pentru a stimula atât oferta, cât și cererea, pot fi instituite cerințe și stimulenteeconomice care să încurajeze utilizarea materialelor reciclate în procesul de producție.*91) Mckinsey & Company, 2021,. Implicațiile tranziției energetice în întregul lanț valoric alutilajelorSectorul autoPrezentare generalăIndustria auto a devenit cea mai importantă industrie a țării, cu o pondere de 14% în PIB-ulRomâniei, contribuind cu 26% la exporturile țării și având 200 de mii de angajați. Mulțiinvestitori străini au ales România pentru această industrie datorită forței de muncă relativ maiieftine, calității ridicate a capitalului uman sau sistemului fiscal competitiv. Potențialul decircularitate în sectorul auto se referă la proiectarea modulară a componentelor în vedereadezasamblării, la reducerea consumului de energie și la creșterea durabilității produselor, precumși la creșterea reutilizării și reciclării produselor și materialelor.Provocări și problemeO treime dintre români dețin un autoturism, iar peste 45% dintre acestea sunt mai vechi de 16ani.*92) Acest lucru înseamnă că România ajunge să se confrunte cu o cantitate considerabilă dedeșeuri complexe reprezentate de un vehicul scos din uz, pentru care nu dispune în prezent de oinfrastructură de reciclare adecvată, modernă și automatizată. Mai mult, în prezent, industriileoțelului și aluminiului, insuficient tehnologizate, nu au capacitatea de a absorbi materialulreciclabil rezultat din piesele mecanice rezultate din casarea mașinilor vechi.*93) Având învedere numărul de mașini second-hand care ajung în România, ar fi justificat ca industriasiderurgică din țară să se înzestreze cu cele mai noi tehnologii pentru a valorifica deșeurilerezultate și a-și crește competitivitatea. Acest lucru ar putea fi realizat, de exemplu, printrecerea de la procedeul convențional al furnalului înalt la procedee mai eficiente din punct devedere energetic și mai puțin consumatoare de CO_2, cum ar fi procedeul HIsarna, care încorporeazăîn proces deșeurile metalice. Alte exemple sunt cel al Uzinei siderurgice Hirohata aparținândNippon Steel Corporation, care utilizează tehnologii ce reciclează anvelopele în producția deoțel, sau cel al tehnologiei cuptorului cu arc electric, care se bazează în mare măsură pedeșeuri.*92) Rovinaru, Rovinaru, & Rus, 2019 pe baza datelor din 2018.*93) După căderea comunismului, industria metalurgică a suferit un declin și, pentru o lungăperioadă de timp, a cunoscut subinvestiții din cauza privatizării frauduloase a uzinelormetalurgice, Metalurgia în România, South-East European INDUSTRIAL Market - numărul 1/2021,https://www.see-industry.com/en/metallurgy-in-romania/2/1991/.Specific României, comunicarea defectuoasă dintre companiile de dezmembrare, producători,companiile de eliminare a deșeurilor și autorități afectează fluxul de deșeuri. În consecință,întreprinderile de dezmembrare se axează în principal pe revânzarea pieselor pentru valoareaacestora și, prin urmare, se concentrează în mare măsură doar pe acele piese care pot fi revânduteca atare. Acest lucru duce la o atenție redusă față de acele piese care pot fi reutilizate cureparații minore sau reciclate. Astfel, piesele cu cerere redusă sau cu o valoare de revânzarescăzută ajung la groapa de gunoi. În plus, din cauza volumului redus de material reciclat, prețulmaterialelor reciclate este mai mare decât prețul unor materii prime, ceea ce descurajează și maimult reciclarea*94). Mai mult, dezmembrarea ilegală a vehiculelor scoase din uz contribuie lafrauda fiscală, la poluare și la degradarea sănătății oamenilor și a biodiversității, în specialprin procedurile de separare a metalelor pe bază de foc.*94) Rovinaru, Rovinaru, & Rus, 2019O altă provocare pentru reciclarea vehiculelor scoase din uz în România este legislația laxăprivind abandonul mașinilor vechi, ceea ce face ca multe mașini să fie abandonate pe străzileorașelor și la gropile de gunoi. Vehiculele abandonate duc la o calitate mai slabă a fieruluivechi, la scurgeri de substanțe periculoase în mediul înconjurător și la un proces de casare maicostisitor din cauza pașilor birocratici care trebuie urmați.În plus, România nu dispune încă de o infrastructură modernă, cum ar fi autostrăzile*95) șidrumuri naționale robuste și de înaltă calitate. Acest lucru are un efect clar și direct asuprastării parcului auto din România, reducând în cele din urmă durata de viață a fiecărui vehiculcare utilizează frecvent această infrastructură.*95) În ciuda faptului că este cea mai mare țară din Uniunea Europeană, România avea doar 931 dekilometri de autostradă la sfârșitul anului 2021, acoperind doar 5,3% din lungimea totală adrumurilor din țară, Institutul Național de Statistică, "TRN139N - Lungimea drumurilor publice".Tendința de electrificare a sectorului auto se manifestă și în România. Această perspectivădeschide noi provocări pentru circularitatea industriei, producția de baterii și reutilizarea șireciclarea acestora devenind o problemă cu totul nouă la nivelul UE și global. Bateriilevehiculelor electrice pot fi reutilizate și refolosite în condițiile ce vor decurge din
transpunerea noilor propuneri legislative ale CE*96). Printre aplicațiile de reutilizare se numărăstocarea energiei obținută din surse regenerabile, ca o formă de energie de rezervă, pentru areduce întreruperile de curent în perioadele de instabilitate sau de penurie a surselorregenerabile, de exemplu zile mai puțin însorite. Această aplicație poate fi folosită atât lascară largă de către furnizorii de energie, cât și la scară mică și mijlocie de către comunitățileenergetice*97) sau consumatori individuali care își produc singuri energia pe care o consumă -așa-numiții prosumers. Cu toate acestea, la momentul actual, doar o mică parte din bateriilescoase din uz pot menține o capacitate de stocare rezonabilă după primul ciclu de viață pentru ajustifica o astfel de reutilizare. În ceea ce privește reciclarea bateriilor, tehnologia actualănu este viabilă din punct de vedere economic, ecologic și logistic.*96) CE va revizui Directivele 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz și 2005/64/CE privindomologarea autovehiculelor în ceea ce privește posibilitățile de reutilizare, reciclare șirecuperare a acestora și de modificare a Directivei 70/156/CEE a Consiliului, până la fineleanului 2022.*97) Acestea sunt comunități care generează energie din surse locale pentru uz propriu și care, înprezent, sunt în creștere exponențială în întreaga Europă.Prin urmare, în prezent, este nevoie de cercetare și inovare pentru a produce, pe de o parte,baterii cu o durată de viață mai lungă și cu o mare capacitate de stocare după primul ciclu deviață și, pe de altă parte, pentru a dezvolta tehnologii viabile din punct de vedere economic șiecologic pentru dezmembrarea bateriilor în vederea reciclării componentelor acestora. După cum s-amenționat, aceasta nu este însă o problemă specifică României, ci mai degrabă una globală. Cutoate acestea, România ar trebui să fie pregătită să adopte și să aplice aceste tehnologii atuncicând ele vor fi disponibile.Soluții și oportunitățiÎn faza de proiectare, în vederea reparării, reutilizării și reciclării, proiectarea vehicululuiar trebui să permită dezasamblarea. O construcție modulară a componentelor, în care piesele deschimb individuale pot fi reparate sau înlocuite fără a afecta alte componente care funcționeazăbine și care pot și ar trebui să fie păstrate ca atare, este o modalitate de a asigura repararea,refabricarea și utilizarea optimă a materialelor. Întrucât industria auto din România este înprincipal deținută de investitori străini și multe decizii de proiectare sunt luate la sediulprincipalului investitor, acest lucru nu este general valabil. De exemplu, Grupul Renault are unuldintre cele șase birouri de design în București, unde, la începutul acestui an, erau angajați 30de designeri. Acest birou a proiectat piese importante pentru Dacia și se află în permanentăcompetiție internă pentru proiecte în cadrul Grupului Renault*98). Prin urmare, există potențialpentru ca România să influențeze opțiunile de design ale marilor producători auto din țară, înconformitate cu liniile descrise mai sus. Pentru ca aceste obiective de design să fie atinse șipentru ca influența să fie extinsă, sectorul de cercetare și dezvoltare a autovehiculelor dinRomânia trebuie să fie consolidat și bine finanțat, inclusiv la nivelul învățământului universitarși profesional.*98) https://economie.hotnews.ro/stiri-auto-25290149-miles-nrnberger-seful-design-dacia-care-lucrat-14-ani-aston-martin-imi-place- plasticul-poti-face-chiar-apreciez-aston-martin-plasticul-era-cuvant-evitat.htmÎn faza de producție, elementele cheie sunt reducerea consumului de energie și a risipei,rezultate din supraproducție, defecte, stocuri inutile, prelucrări necorespunzătoare, transporturiexcesive, timpi de așteptare, mișcări inutile sau proastă organizare la locul de muncă,îmbunătățirea durabilității produselor prin creșterea calității fabricației, utilizarea de pieseși materii prime reciclate, îmbunătățirea remanufacturării.În faza de utilizare și reutilizare, în timp ce electrovehiculele rezolvă parțial problemaconsumului de energie în timpul duratei de viață, rămân unele probleme comune de circularitateîntre aceste tipuri de vehicule și vehiculele cu motor cu combustie. De fapt, decarbonizareaindustriei automobilelor merge dincolo de vehiculele cu baterii. Întreținerea adecvată, regulatăși la timp în timpul ciclului de viață al unui vehicul, înainte de reparații, poate asigura nunumai conservarea consumului de combustibil, la nivelul original al vehiculului nou, ci însășiprelungirea duratei de viață a vehiculului. Prin urmare, investițiile în atelierele de reparațiiși în școlile profesionale pentru a pregăti lucrătorii mecanici la standarde moderne pot contribuiîn mare măsură la prelungirea duratei de viață a parcului auto existent în condiții de funcționarebune și durabile. La sfârșitul ciclului de viață, mai multe materiale ar trebui să fie reutilizatesau reciclate. Deșeurile rezultate din vehiculele casate constau în principal din metale, cauciuc,lemn, textile, sticlă sau lichide chimice și toxice și până la 27 de tipuri diferite de plastic,care au potențialul de a fi refolosite sau reciclate într-o anumită măsură. Acest lucru poate fistimulat în continuare prin norme privind conținutul obligatoriu de materiale reciclate pentruanumite componente din plastic ale vehiculelor noi, în conformitate cu Directiva UE privindvehiculele scoase din uz.ConstrucțiiPrezentare generalăSectorul construcțiilor contribuie într-o proporție semnificativă la PIB-ul national respectiv 9%,și se așteaptă ca acest sector să crească și mai mult în anii următori. În conformitate cutendința de urbanizare, mai mult de jumătate din locuințe, respectiv 54% sunt situate în zoneleurbane. O tendință actuală este reprezentată de investițiile în clădiri noi, în timp ceinvestițiile în renovări sunt în scădere. De asemenea, se așteaptă ca investițiile îninfrastructura clădirilor publice, cum ar fi construcția de noi locuințe sociale și cămine debătrâni, spitale și unități de îngrijire a sănătății și preșcolare, să crească semnificativ înanii următori, deoarece guvernul României a alocat 2,6 miliarde de euro din PNRR în aceastădirecție. În ceea ce privește piața de inginerie civilă, 27 de proiecte au fost finanțate de BancaEuropeană de Investiții - BEI - cu sprijinul EFSI. Aceste proiecte se ridică la aproximativ 823,0milioane EUR și urmează să declanșeze investiții totale de 2,7 milioane EUR. De asemenea, seașteaptă o creștere în sectorul transporturilor, unde guvernul a alocat 3,9 miliarde de euro
pentru modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv electrificarea sau căi ferate cu emisiizero și material rulant. De asemenea, guvernul va investi 1,8 miliarde EUR în soluții de transportpentru asigurarea mobilității urbane ecologice și sigure*99).*99) https://ec.europa.eu/growth/sectors/construction/observatory/country-fact-sheets/romania_enToate aceste investiții în curs de desfășurare și programate în infrastructura de construcțiipublice și private, în inginerie civilă și în infrastructura de transport trebuie să integreze, deasemenea, soluții de EC pentru a asigura reducerea amprentei de carbon și creșterea eficiențeiutilizării materialelor.Cele mai mari potențiale de circularitate în sectorul construcțiilor se referă la proiectareaclădirilor și a componentelor acestora în vederea asigurării flexibilității și dezasamblării,acordând prioritate materialelor durabile, prietenoase cu mediul și sustenabile, la creșterearatei de renovare și la îmbunătățirea eficienței energetice în clădirile existente, precum și laîmbunătățirea gestionării și tratării corespunzătoare a deșeurilor din construcții și desființări.La fel ca în sectorul construcțiilor, proiectele de inginerie civilă și de infrastructură detransport trebuie să includă, de asemenea, aprovizionarea durabilă, proiectarea pentruflexibilitate și dezasamblare, acordând prioritate materialelor durabile și ecologice.Practicile menționate mai sus în sectorul construcțiilor ar trebui să fie facilitate deRegulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unorcondiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare aDirectivei 89/106/CEE a Consiliului, care este în curs de revizuire pentru a integra aspectelegate de economia circulară.ProvocăriÎn sectorul construcțiilor există mai multe provocări interconectate care împiedică adoptareaeconomiei circulare. În primul rând, lipsa de aplicare a legislației existente privind raportareadeșeurilor din construcții și desființări și eliminarea acestora, împreună cu lipsa de stimulentelegale pentru aceste categorii de deșeuri pentru a separa în mod corespunzător resturile deconstrucții, conduc la faptul că o mare parte dintre acestea ajung în fluxurile de deșeurimunicipale fără a fi contabilizate. Având în vedere costurile destul de scăzute pentru depozitareadeșeurilor, companiile de colectare a deșeurilor nu sunt, de asemenea, stimulate să implementezesoluții complexe de EC pentru deșeurile colectate. Prin urmare, majoritatea deșeurilor dinconstrucții și desființări sunt transportate la gropile de gunoi municipale sau abandonate ilegalpe câmp pentru a evita plata costurilor și taxelor pentru depozitarea lor. Legat de acest lucru,este capacitatea de tratare redusă, existând doar câteva exemple de bune practici, dar care nupermit o rată de recuperare ridicată*100).*100) de exemplu Bihor, Alba, Hunedoara, Buzău- VerneștiDeși Ordonanța de Urgență a Guvernului 92/2021 privind regimul deșeurilor stipulează că "titulariipe numele cărora au fost emise autorizații de construire și/sau desființare [...] au obligația săgestioneze deșeurile din construcții și desființări, astfel încât să atingă un nivel de pregătirepentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, [...] de minimum 70%din masa deșeurilor nepericuloase provenite din activități de construcție și desființări, cuexcepția materialelor geologice ..." este necesară analizarea modului de adaptare a cadruluinormativ, metodologic și instituțional la problematica legată de certificarea/avizareamaterialelor de construcție recuperate pentru a putea fi refolosite în alte construcții, având învedere cerințele privind calitatea în construcții. Cel mai des, titularii îndeplinesc acest nivelminim prin rambleiere. Totuși o oportunitate importantă în această direcție ar fi încurajareademontării părților din construcție ce pot fi re-certificate și ulterior refolosite într-o nouăconstrucție.Sectorul construcțiilor și clădirilor reprezintă aproximativ 45% din consumul total de energie dinRomânia. Pentru a-și atinge obiectivele de eficiență energetică, fondul construit are nevoie de operformanță energetică sporită*101). Din păcate, programele implementate până în prezent au avutun succes limitat în această direcție. Pentru a îmbunătăți eficiența programelor de renovare șipentru a asigura scăderea consumului de resurse, atât materiale, cât și energie, măsurile de ECtrebuie să fie incluse și în sectorul construcțiilor și renovărilor.*101) https://www.enpg.ro/wp-content/uploads/2022/62/70-EPG_Romanias-Post-COVID-19-Recovery-Report.pdfSoluții și oportunitățiCa o oportunitate mai generală, se recomandă îmbunătățirea colectării de date privind generarea șivalorificarea deșeurilor din construcții și desființări, precum și a informațiilor privindproprietățile/caracteristicile acestora pentru a permite soluții optime de tratare a deșeurilor.Principala oportunitate în faza de extracție este de a se asigura că practicile de aprovizionaresunt mai ecologice și de a reduce cantitatea de materii prime virgine utilizate prin încurajareautilizării de materii prime secundare cum ar fi, reciclabile/reutilizate, în producția de noiproduse.În faza de proiectare, produsele pentru construcții, componentele și clădirile în ansamblul lor artrebui proiectate cu intenția de a reduce la minimum consumul de materiale, impactul asupramediului, precum și generarea de deșeuri. Criteriile cheie de proiectare ar trebui să fie înfavoarea modularității, flexibilității și dezasamblării, ținând cont de cerințele de calitateprevăzute de legislația în vigoare, în special de implicațiile privind riscul seismic prinasigurarea cerinței fundamentale rezistență mecanică și stabilitate. Pentru a crește numărulproiectelor de construcții cu impact redus, ar putea fi obligatorii evaluările ECV simplificatepentru a sprijini alegerile mai responsabile. În acest sens, criteriile bazate pe ECV ar trebui săfie implementate și în procesul de achiziții publice, în special în cazul licitațiilor publice,pentru a se asigura că ofertele sunt evaluate în funcție de costul total de proprietate, luând înconsiderare și costurile de eliminare și de mediu, în loc să se ia în considerare doar costurilede investiții de capital - CAPEX.Ca parte a fazei de proiectare, trebuie să se ia în considerare, de asemenea, proiectareacirculară a politicilor de dezvoltare urbană. Pentru a preveni pierderile de materiale în
creșterea eficienței resurselor, în dezvoltarea politicilor urbane trebuie să luăm în considerareurmătoarele elemente:● reducerea extinderii urbane și acordare de prioritate utilizării pe cât posibil a terenurilorindustriale dezafectate,● sprijinirea mobilității multimodale, acordând astfel prioritate infrastructurii de transportpublic pentru a oferi mai multe opțiuni de călătorie și reducând importanța mașinilor individualeîn contextul urban,● sprijinirea recuperării resurselor și mineritului urban, asigurând un cadru juridic adecvat.În ceea ce privește faza de utilizare și reutilizare, circularitatea poate fi sporită prindezvoltarea unor sisteme de recuperare a deșeurilor de demolare și renovare. În acest sens, estenecesară analizarea impactului introducerii certificării utilizării deșeurilor din desființări șirenovări la nivelul cadrului normativ, instituțional și economic. În același timp, ar trebui săexiste sisteme de preluare care să permită ca ambalajele de mari dimensiuni să fie gestionate înmod corespunzător de către furnizorii de materiale. Elaborarea unor standarde naționale șiactualizarea reglementărilor tehnice în construcții, ar putea fi necesare pentru a creșteutilizarea materialelor de construcție din materiale reciclate sau recuperate, inclusiv utilizareadeșeurilor din construcții și desființări pe post de combustibil alternativ pentru producția deciment și a agregatelor alternative pentru infrastructură sau producția de beton nou. Totuși esteimportant de ținut cont de aplicarea ierarhiei deșeurilor, respectiv incinerarea să fie făcutădoar în cazul în care nu există alte opțiuni viabile pentru reutilizare, reciclare sau recuperaremai sustenabile din punct de vedere al impactului asupra mediului și a beneficiilor socio-economice, și în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.Faza de scoatere din uz are potențialul de a armoniza sistemul integrat de gestionare adeșeurilor, care include și deșeurile din construcții și desființări, care în prezent se aplicădoar în unele județe, unități de nivel NUTS 3. În legătură cu aceasta, prețurile la depozitele dedeșeuri ar trebui să fie majorate pentru a face depozitarea mai puțin atractivă și pentru a sporiopțiunile de tratare și valorificare care se află mai sus în ierarhia deșeurilor. Aceasta arinclude, de asemenea, tratarea și utilizarea deșeurilor din construcții și desființări camateriale alternative pentru producția de ciment, în baza studiilor de specialitate care ar dovedirentabilitatea economică și beneficiile pentru mediu a acestei abordări.În același timp, este necesar să se stimuleze utilizarea materialelor de construcțierecondiționate și recuperate, cu sprijinul infrastructurii juridice, tehnologice și logistice. Deexemplu, obligativitatea demolării separate are potențialul de a crește reciclarea deșeurilor dinconstrucții și desființări, deoarece va îmbunătăți separarea și gestionarea acestor deșeuri lafața locului. În cele din urmă, achizițiile publice circulare pot fi un mijloc puternic decreștere a cererii de construcții mai circulare.4.2.3. Bunuri de consumProduse alimentare, băuturi și produse din tutunPrezentare generalăÎn 2020, România a produs alimente, băuturi și produse din tutun în proporție de 24%, fiind celmai mare sector de producție din țară*102). Sectorul reprezintă 5% din PIB, în timp ce ocupareatotală a forței de muncă în acest sector este de doar 2,5%*103). Se estimează că peste 4,5milioane de români întâmpină dificultăți în achiziționarea hranei zilnice, în timp ce risipaalimentară este de 2,55 milioane de tone în fiecare an. Cel mai mare potențial de circularitate înacest sector poate fi atins prin reducerea deșeurilor alimentare, etichetarea ecologică,ambalajele ecologice și sistemele de REP de ambalaje, precum și prin valorificarea deșeuriloralimentare prin compostare.*102) http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do*103) https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.doProbleme și provocăriLa nivel național, ratele de reciclare rămân scăzute, ceea ce sporește și mai mult provocările cucare se confruntă tranziția de la o economie de tip liniar la una circulară. În România, ratele dereciclare a ambalajelor din plastic, hârtie sau sticlă, care sunt utilizate pe scară largă camateriale de ambalare pentru produsele alimentare și băuturi, sunt printre cele mai scăzute dintrețările UE*104).*104) https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ENV_WASPACR custom_2729239/default/table?lang=enÎn același timp, generarea de deșeuri alimentare este ridicată, iar colectarea separată șireciclarea biodeșeurilor rămâne redusă. Pe baza raportului din 2019 din cadrul proiectuluiBioregio, cantitatea anuală de deșeuri alimentare din România corespunde la 129 kg pe cap delocuitor. În comparație, cantitatea de deșeuri alimentare din Franța este de numai 29 kg pe cap delocuitor*105). Conform unui studiu al AEM*106), biodeșeurile reprezintă cea mai mare componentă adeșeurilor municipale din Europa, până la 34%. În România, această pondere este de peste 50%,corespunzând la aproape 150 kg pe cap de locuitor în 2017. În același timp, deșeurile alimentarereprezintă aproximativ 67% din deșeurile biologice municipale, restul fiind deșeuri de grădină. În2020, în România au fost reciclate doar 18 kg de biodeșeuri pe cap de locuitor, ceea ce corespundela doar 6% din deșeurile municipale, în comparație cu media UE de 90 kg pe cap de locuitor*107).Ca urmare, majoritatea biodeșeurilor sunt eliminate în depozitele de deșeuri fără a fi utilizateca material secundar și generând niveluri ridicate de emisii de GES.*105) Comportamentul de risipă alimentară în rândul consumatorilor români: O analiză cluster.*106) https://www.eea.europa.eu/publications/bio-waste-in-europe*107) https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/env_wasmun/default/table?lang=enChiar și acolo unde există tehnologii de reciclare și sortare, lipsa de educație ecologică apopulației duce la producerea unor cantități mai mici de materii prime secundare și, în unelecazuri, la materiale de calitate inferioară din cauza contaminării, de exemplu, sticlele PET careconțin băuturi. Lipsește comunicarea la nivel național cu privire la gestionarea deșeurilor, iarprogramele școlare au fost actualizate abia în ultimii ani pentru a include educația privind
protecția mediului, iar aceasta nu este, de cele mai multe ori, cuprinzătoare. Chiar dacă unelematerii de mediu sunt de mai mult timp în programele școlare, acestea au fost opționale. Acestlucru lasă în continuare o mare parte din populația adultă cu o conștientizare redusă pentruprotecția mediului. Cu toate acestea, ca parte a Ordonanței Guvernului nr. 6/2021, autoritateacentrală în domeniul educației, prin intermediul serviciilor publice descentralizate, desfășoarăactivități de informare privind prevenirea generării de deșeuri în general și prevenirea șireducerea impactului produselor din plastic de unică folosință.În același timp, consumul de apă îmbuteliată în România a reprezentat 106 litri pe cap de locuitorîn 2019, cu doar puțin sub media UE de 118 litri pe cap de locuitor.*108) În comparație, consumulde apă îmbuteliată în țările scandinave, precum Suedia, Finlanda și Danemarca, a fost sub 20 delitri pe cap de locuitor. Acest lucru poate fi legat de rata scăzută de conectare la apă potabilăîn România sau de lipsa de promovare a apei potabile. Conform raportului OCDE din 2020, în medie96% dintre cetățenii UE sunt conectați la rețeaua de apă potabilă, în timp ce în România doar57%*109). În ciuda acestui fapt, aproximativ 50% dintre respondenții unui sondaj ad-hoc declară cănu au încredere că apa de la robinet este bună de băut, iar aproximativ 60% dintre români cumpărăapă potabilă îmbuteliată*110).*108) https://www.statista.com/statistics/455422/bottled-water-consumption-in-europe-per-capita/*109) https://www.oecd-ilibrary.org/sites/4624be86-en/index.html?itemId=/content/component/4624be86-en*110) https://www.digi24.ro/știri/economie/consumatori/românii-se-tem-sa-bea-apa-de-la-robinet-activist-de-mediu-siguranta- alimentara-inseamna-in-primul-rand-sa-evitam-plasticul-1523219Soluții și oportunitățiÎn etapa de producție și distribuție, este important să se reducă utilizarea ambalajelor și să setreacă la utilizarea de materiale secundare. Acest lucru poate fi sprijinit prin introducerea unorcerințe obligatorii de proiectare ecologică pentru ambalajele din industrie, împreună cuetichetarea ecologică a produselor care conțin materiale reciclate. Acest lucru ar trebui să sefacă, totuși, luând în considerare siguranța materialelor reciclate utilizate, pentru a evitacontaminarea produselor destinate consumului. De asemenea, încă din faza de producție, ambalajelereutilizabile trebuie luate în considerare ca o măsură importantă pentru prevenirea risipei, cuaplicarea normelor legale în materie de siguranță și securitate alimentară.În faza de consum, prevenirea risipei alimentare trebuie să fie îmbunătățită prin încurajareadonațiilor de alimente prin intermediul instrumentelor economice precum și prin promovarea șieducarea publicului privind consumul de produse ecologice. Politicile care vizează reutilizareasurplusurilor au ca scop fie crearea de stimulente, fie eliminarea barierelor din caleadonațiilor. Printre stimulentele tipice se numără creditele și deducerile fiscale și remodelareataxelor pentru deșeuri pentru a face donarea mai avantajoasă din punct de vedere economic decâteliminarea. În același timp, criteriile pentru achizițiile publice verzi pot fi aplicate pentru atrece la un consum alimentar mai durabil în sectorul public. Interzicerea utilizării anumitorarticole din plastic de unică folosință, cum ar fi farfuriile, paiele, anumite recipiente pentrualimente sau tacâmurile, reprezintă stimulentele potrivite pentru a crește circularitatea înîntregul lanț valoric alimentar.Reducerea consumului de ambalaje pentru băuturi, în special a sticlelor de plastic, și prevenireagenerării de deșeuri pot fi consolidate prin creșterea gradului de conectare și promovareaconsumului de apă potabilă din sistem centralizat în România. Directiva revizuită privind apapotabilă din 2021*111), care va trebui să fie încorporată în reglementările românești, prevedemăsuri menite să promoveze consumul de apă de la robinet, cum ar fi furnizarea gratuită de apă înadministrațiile publice și în clădirile publice sau, în mod gratuit sau contra unei taxe deserviciu reduse, pentru clienții din restaurante, cantine și servicii de catering.*111) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32020L2184&from=ENReducerea ambalajelor de unică folosință în consumul de alimente și băuturi va fi, de asemenea,luată în considerare prin integrarea inițiativelor legislative ale UE pentru a înlocui ambalajelede unică folosință, de tipul paharelor și a recipientelor pentru alimente, cu produsereutilizabile în serviciile alimentare. Acest demers a fost inițiat deja prin Ordonanța Guvernuluinr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului.O infrastructură adecvată pentru colectarea separată și tratarea biodeșeurilor și a ambalajelor,precum și stimulente adecvate pentru ca cetățenii să se angajeze în colectarea separată suntesențiale pentru a extrage materiale de înaltă calitate și, astfel, pentru a promovacircularitatea la sfârșitul ciclului de viață. Astfel de stimulente includ instrumente financiare,cum ar fi sistemele de rambursare a depozitului pentru sticle, sistemele de plată în funcție decantitatea aruncată pentru colectarea deșeurilor, taxele sau interdicțiile de depozitare adeșeurilor. O altă opțiune pentru colectarea separată a biodeșeurilor este promovarea șidezvoltarea unei infrastructuri dedicate compostării la domiciliu sau în comun. În plus, Româniaare nevoie de campanii de sensibilizare și de informare la nivel național cu privire la importanțacombaterii deșeurilor alimentare și a colectării separate a deșeurilor*112). Programele deconștientizare și educare privind gestionarea deșeurilor pot fi pregătite la nivel național prinparteneriate cu actorii economiei sociale, inclusiv ONG-uri, cât și cu sectorul privat care săprezinte cele mai bune practici în ceea ce privește deșeurile alimentare, de ambalaje și de tutun.*112) Informații de la Ministerul MediuluiÎn plus, investițiile care urmează să fie făcute în instalații de compostare sau de metanizare abiodeșeurilor trebuie să țină pasul cu creșterea viitoare a colectării separate a biodeșeurilordin gospodării. Sistemul REP poate fi îmbunătățit și mai mult prin eco-modularea taxelor pentrudiferite ambalaje în funcție de reciclabilitatea, durabilitatea și alte proprietăți relevante aleacestora. De asemenea, schema REP va fi implementată pentru producătorii de produse din tutun cufiltru și filtrelor comercializate pentru utilizare în combinație cu produse din tutun, conformOrdonanței Guvernului nr. 6/2021, care transpune în legislația națională Directiva (UE) 2019/904 aParlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind reducerea impactului anumitorproduse din plastic asupra mediului, începând cu anul 2025.
TextilePrezentare generalăProducția de îmbrăcăminte, fibre textile și încălțăminte din România contribuie cu 2% la PIB-ulnațional. În același timp, exporturile de textile au reprezentat 6% din exporturile de bunuri aleRomâniei în 2018*113). În 2020, aproape 3% dintre angajați lucrau în această industrie carefolosește masiv forța de muncă, majoritatea cu salariul minim pe economie*114). Femeile reprezintămajoritatea forței de muncă cu salarii mici și necalificate din industria textilă, astfel căîmbunătățirea sustenabilității sectorului are și o importantă dimensiune de egalitate de gen. Înplus, cererea tot mai mare de textile alimentează utilizarea ineficientă a resurselorneregenerabile, generarea de emisii de gaze cu efect de seră, consumul ridicat de apă și poluarea.Astfel, cele mai mari potențiale de circularitate se referă la luarea în considerare a criteriilorde proiectare ecologică în proiectare și producție, la noi modele de afaceri, de exemplu, modelede servicii, la o mai mare transparență de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, la procesede producție mai puțin intense din punct de vedere al resurselor, la sisteme de REP și lareciclarea din fibră în fibră.*113) https://www.bnr.ro/DocumentInformation.aspx?idDocument=37500&directLink=1*114) https://www.zf.ro/analiza/analiza-zf-industria-textila-pierdut-150-000-locuri-munca-2008-pana-19749628ProvocăriTendințele actuale de modă au condus la volume mari de articole de modă de calitate scăzută, caresunt dificil de reciclat din cauza utilizării de materiale amestecate, fibre mixte și garnituri.Ca urmare, miliarde de produse se aruncă la gunoi: nevândute în depozite sau magazine, rămasenefolosite în dulapuri sau aruncate în stare bună. Potrivit unei proiecții a Ministerului Mediuluipentru perioada 20182025, 1% din deșeurile municipale din România sunt formate din textile*115).Având în vedere că reglementări precum Ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 5/2015 și nr.92/2021 nu sunt încă puse în practică la o scară care să conteze pentru ecosistemul textil, iarinvestițiile în reciclare sunt modeste în comparație cu alte țări europene, majoritatea deșeurilortextile ajung fie la gropile de gunoi, fie sunt valorificate prin incinerare în fabricile deciment. La nivel național, există doar câteva fabrici care transformă deșeurile de bumbac în pânzăși umplutură pentru diverse industrii. O altă problemă apare din cauza inexactității declarațiilorde mediu și a riscului de a induce în eroare consumatorii, cum ar fi utilizarea sticlelor PETsortate în industria confecțiilor. Această practică nu este conformă cu modelul circular pentrusticlele PET, care sunt potrivite pentru un sistem în circuit închis pentru materialele care vinîn contact cu alimentele*116). Pentru a crea bucle închise, materialele reciclate trebuie săreintre în linia de producție pentru același produs din care provin, pentru a-și păstra valoarea.*115) http://mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/PNGD_vers5.pdf*116) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A31994L0062Soluții și oportunitățiNoua strategie a UE pentru textile durabile și circulare*117) are ca obiectiv introducerea pepiața UE a produselor textile reciclabile și cu durată de viață lungă, până în 2030. De asemenea,se pune accentul pe consumatori pentru a oferi textile de înaltă calitate la prețuri accesibile șipentru a spori serviciile de reutilizare și reparare.*117) https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12822-EU-strategy-for-sustainable-textiles_enÎn faza de proiectare, trebuie introduse cerințe obligatorii de proiectare ecologică pentru aprelungi durata de viață a produselor textile, prin încurajarea și stimularea fibrelor textilemono-materiale. O mai mare transparență de-a lungul lanțului valoric, cum ar fi date publiceprivind procentul de fibre reciclate din produs, sursa exactă a materialelor utilizate, consumulde apă și de energie de-a lungul ciclului de viață al unui produs, condițiile sociale și economiceale lucrătorilor din fabrică, și o bază solidă de dovezi de exemplu, pașapoarte digitale aleproduselor, ar facilita eliminarea treptată a substanțelor periculoase. Producția de textiletrebuie să garanteze că materialele sunt fabricate din fibre reciclate, fără substanțe periculoaseși produse cu respectarea drepturilor sociale și a mediului. Consumatorii ar beneficia de noimodele de afaceri circulare care să-i îndepărteze de o cultură a aruncării, cum ar fi modelele deproduse ca servicii, serviciile de preluare, colecțiile second-hand și serviciile de reparații.Criteriile obligatorii pentru achizițiile publice verzi pot sprijini organizațiile publice săachiziționeze textile în mod mai durabil, utilizând modele de afaceri de EC, cum ar fi creștereaprocentului de conținut reciclat. În același timp, comportamentul consumatorului trebuie schimbatde la supraconsum la un comportament mai durabil prin campanii, educație și o mai maredisponibilitate a informațiilor*118).*118) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52022DC0141La sfârșitul ciclului de viață, responsabilizarea producătorilor pentru deșeurile pe care legenerează produsele lor este esențială pentru a decupla generarea de deșeuri textile de creștereasectorului. Cerințele REP s-au dovedit a fi eficiente în ceea ce privește îmbunătățirea colectăriiseparate și pot stimula, prin intermediul eco-modulării, proiectarea produselor care promoveazăcircularitatea pe tot parcursul ciclului de viață al materialelor*119). În plus, reciclareafibrelor trebuie să fie extinsă prin promovarea tehnologiilor care sunt disponibile în prezent lascară mică, în faza de testare, cum ar fi tehnologia chimică de reciclare a textilelor dintextile.*119) Statele membre ale UE sunt obligate să implementeze colectarea separată pentru textile pânăla 1 ianuarie 2025.Materiale plastice, hârtie, sticlă, inclusiv ambalajePrezentare generalăProducția din fabricarea produselor din plastic*120), sticlă sau hârtie reprezintă mai puțin de2,5% din PIB- ul României. Cu toate acestea, economia circulară în aceste sectoare ar puteacontribui la continuarea decuplajului dintre materialele virgine și creșterea economică și arputea oferi beneficii pentru mediu prin creșterea ponderii materialelor reciclate sau a
materialelor mai durabile. Potențialul de circularitate este deosebit de ridicat în cazulproduselor din plastic. Reducerea impactului negativ asupra mediului este deosebit de importantă,deoarece producția de materiale plastice depinde în mare măsură de combustibilii fosili, ceea ceduce la emisii de GES.*120) În conformitate cu clasificarea CAEN, aceasta include fabricarea de produse din plastic, cumar fi plăci, foi, tuburi și profile din plastic, articole de ambalare din plastic, articole deconstrucții din plastic și alte materiale plastice.ProvocăriPrincipala provocare apare în timpul fazei de producție, și anume lipsa stimulentelor pentru acrește utilizarea materialelor secundare și alternative în locul resurselor primare și, prinurmare, pentru a crește conținutul reciclat al produselor. În faza de utilizare și reutilizare,consumatorii nu sunt suficient de stimulați să utilizeze produse din plastic cu caracteristici decircularitate sporită.În plus, România are un potențial uriaș în ceea ce privește îmbunătățirea gestionării deșeurilormunicipale. Studiul recent realizat de UNECE*121) arată că colectarea separată a materialelorreciclabile din deșeurile municipale solide rămâne la un nivel scăzut, de doar 12,9% din totaluldeșeurilor municipale solide generate în 2017. Ca urmare, în 2019, România a reciclat 31% dinambalajele din plastic, 43% din ambalajele din sticlă și 68% din ambalajele din hârtie, toate submedia țărilor UE*122). În plus, rata de reciclare a deșeurilor municipale a ajuns la doar 14%,comparativ cu media UE de 48%, ceea ce clasează România printre țările UE cu cele mai slabeperformanțe. Prin urmare, bunurile de consum, cum ar fi plasticul, hârtia, sticla și ambalajeledin aceste materiale, fac în continuare parte din deșeurile reziduale, care sunt în mare partedepozitate la groapa de gunoi.*121) https://unece.org/sites/default/files/2021-12/ECE_CEP_189_0.pdf*122) https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ENV_WASPACR custom_2729239/default/table?lang=enSoluții și oportunitățiÎn faza de proiectare, accentul se pune pe stabilirea cerințelor de proiectare ecologică pentruproduse și materiale, inclusiv durabilitatea, mentenanța, reciclabilitatea. Acest lucru poate fiîmbunătățit prin introducerea unor cerințe obligatorii privind conținutul minim, cum ar fiutilizarea de materiale bio sau secundare în cazul produselor din plastic.În faza de producție, scopul este de a încorpora materiale reciclate sau materiale bio provenitedin surse durabile în fabricarea de noi produse, asigurând în același timp calitatea acestora.Taxarea materialelor plastice virgine sau interzicerea anumitor materiale plastice poate contribuila reducerea extracției nesustenabile a acestora și poate duce la înlocuirea cu materialesecundare sau alternative, mai durabile. O inițiativă referitoare la acest subiect este dejaimplementată odată cu transpunerea Directivei 904/2019, SUP, prin Ordonanța Guvernului nr. 6/2021,care prevede că până în 2025 sticlele din PET <=3l, trebuie să aibă 25% plastic reciclat însticlele de plastic, iar până în 2030, 30%. În plus, Ordonanța Guvernului nr. 6/2021 interziceintroducerea pe piață a unor produse din plastic de unică folosință, enumerate în partea B dinanexa la această ordonanță, și a produselor din plastic oxo-degradabil, de la data intrării saleîn vigoare. În faza de utilizare și reutilizare, strategiile se concentrează pe sprijinireaconsumatorului și a achizitorului public în direcția unor alegeri mai circulare, prin extindereacriteriilor privind achizițiile publice verzi sau prin introducerea unor criterii obligatoriipentru produsele din plastic. În faza de sfârșit de viață, colectarea separată redusă de cătregospodării trebuie să fie îmbunătățită printr-o infrastructură de colectare adecvată pentrucetățeni, cum ar fi colectarea din ușă în ușă a deșeurilor separate și furnizarea informațiilornecesare înainte de introducerea sistemului. În plus, o rată mai mare de colectare separată poatefi promovată prin oferirea unei motivații financiare prin intermediul unor instrumente economice,cum ar fi sistemele de rambursare a depozitului, introducerea sistemului de plată în funcție decantitatea de deșeuri pe care o arunci, în combinație cu taxe ridicate pe depozitarea de deșeurisau interdicții de depozitare. În cazul materialelor plastice nereciclabile, în cazul în care nuexistă posibilități de reutilizare sau reciclare, poate fi luată în calcul recuperarea energeticăa materialelor plastice în instalațiile de incinerare sau în fabricile de ciment sub formă decombustibil rezidual derivat, în loc ca ele să fie arse, fără o valoare adăugată a energieirezultate din ardere. O.U.G. nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, Legea nr. 249/2015 privindmodalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările șicompletările ulterioare și H.G. nr. 1.074/2021 privind sistemul de garanție de returnare pentruambalajele primare nereutilizabile vin în sprijinul acestei inițiative. Sistemul poate fi extinsîn viitor pentru ambalajele reutilizabile și de unică folosință și pentru toate tipurile deambalaje care pot fi administrate tehnic de către sistem.Instituirea adecvată a sistemului de REP, inclusiv eco-modularea taxelor de producător, este, deasemenea, importantă pentru a îmbunătăți proiectarea ecologică și tratarea adecvată a deșeurilor.Colectarea separată adecvată este deosebit de importantă pentru materialele plastice. Pentru caproducătorii de piese din plastic să utilizeze materiale plastice secundare, acestea trebuie săfie disponibile în cantitate suficientă și la un nivel suficient de calitate și puritate.În cazul deșeurilor din plastic, este necesar un sprijin suplimentar pentru cercetarea șidezvoltarea instalațiilor de sortare și reciclare a deșeurilor, inclusiv pentru reciclareachimică. Reciclarea chimică completează alte opțiuni de reciclare a plasticului, cum ar fireciclarea mecanică, de dizolvare și cea organică. Deoarece poate face față fluxurilor complexe dedeșeuri din plastic, reciclarea chimică nu necesită același nivel de puritate a fluxului dedeșeuri și poate fi utilizată pentru deșeurile din plastic, care altfel ar duce la incinerare saudepozitare. Prin urmare, reciclarea chimică reprezintă un pas pozitiv către reducerea deșeuriloreliminate și contribuția la o EC a materialelor plastice. Pe de altă parte, tehnologia este încăîn curs de dezvoltare și este legată de consumul ridicat de energie și producția de emisii cuefect de seră comparabile cu materialele plastice primare*123), *124). Prin urmare, necesită omuncă semnificativă de cercetare și inovare - precum și o evaluare atentă a impactului asupra
climei și asupra mediului, împreună cu calitatea rezultatelor - pentru a lua decizii cu privire larelevanța politică a urmăririi acestei tehnologii.*123) Rollinson, A., Oladejo, J. ,2020,. Chemical Recycling: Status, Sustainability, andEnvironmental Impacts. Global Alliance for Incinerator Alternatives. doi:10.46556/ONLS4535*124) Eunomia ,2020, Chemical Recycling State of Play, downloadable at: https://chemtrust.org/wp-content/uploads/Chemical- Recycling-Eunomia.pdfBioplasticeStrategia economiei circulare urmărește, de asemenea, sprijinirea adoptării materialelor plasticedin surse durabile, pe bază de biomateriale, ca alternativă la materialele plastice convenționale.Acest lucru se poate realiza prin creșterea profitabilității producției de materiale plastice dinsurse durabile, prin potențialul de sinergie cu soluțiile dezvoltate pentru sectorul alimentar șiagricol. De exemplu, colectarea separată a deșeurilor biologice menajere poate fi legată deutilizarea pungilor de colectare a deșeurilor compostabile. În plus față de crearea unei piețepentru materiale plastice pe bază biologică, utilizarea pungilor de colectare a deșeurilorcompostabile pentru deșeurile biologice menajere sprijină adoptarea colectării separate adeșeurilor biologice de către consumatori, deoarece oferă containere convenabile pentru aceastăcolectare altfel potențial neplăcută.În plus, investițiile și finanțarea publică în cercetare și dezvoltare în fiecare dintre etapeleciclului de viață reprezintă o parte vitală a tranziției. De exemplu, este nevoie de cercetări șiinovații suplimentare în opțiunile de sortare pentru materialele plastice biodegradabile șibiobazate și efectele acestora asupra altor tipuri de plastic convențional în colectarea separatăcombinată.La nivelul UE, viitorul cadru de politică al UE pentru materialele plastice biodegradabile, pebaze biologice și compostabile va aborda aprovizionarea, etichetarea și utilizarea materialelorplastice biodegradabile și utilizarea materialelor plastice biodegradabile și compostabile*125).*125) https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/13138-Policy-framework-on-biobased-biodegradable-and-compostable-plastics_enEchipamente electrice și produse electronicePrezentare generalăFabricarea calculatoarelor, a produselor optice și EEE, reprezintă 2% din PIB-ul României. Uniianaliști*126) estimează că această industrie se află pe un trend ascendent și că fabricarea deaparate electrocasnice și alte produse electro-IT ar putea deveni al doilea mare export aleconomiei românești, după industria auto. Industria EEE are un impact serios asupra mediului, dincauza extracției resurselor necesare, cum ar fi minerale și metale prețioase, poluarea aerului șipoluarea fonică, producerea de emisii de GES, consumul ridicat de energie, utilizarea de substanțechimice și deșeuri.*126) https://www.zf.ro/companii/producția-de-electronice-si-electrocasnice-se-contureaza-ca-al-20721258Provocări și problemeProblema națională este legată de infrastructura de colectare separată a deșeurilor. În 2019, doar27% din EEE puse pe piață au fost colectate în România, cea mai mică rată dintre statele membreale UE*127). Prin urmare, România nu a atins ținta de 65% rată de colectare stabilită în DirectivaDEEE. Conform unui studiu*128), 20-25% din EEE sunt aruncate în deșeurile municipale și nu în modcorect în puncte de colectare, retaileri sau în campaniile municipalității. Motivul, în afară deeducație și conștientizare, este insuficiența punctelor de colectare municipale pentru acest tipde deșeuri. Conform sondajului privind reciclarea DEEE în România*129), 44% dintre respondenți audeclarat că nu dispun de infrastructura necesară pentru colectarea separată a DEEE, 18% dintrerespondenți nu au suficiente informații, iar 14% dintre respondenți au declarat că ar trebui săfie recompensați pentru colectarea separată a acestui tip de deșeuri.*127) https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Waste_statistics-_electrical_and_electronic_equipment&oldid=556612#Electronic_equipment_.28EEE.29_put_on_the_market_a*128) https://www.ecotic.ro/wp-content/uploads/2015/07/Report-2019-eng-compressed-1-min.pdf*129) https://environ.ro/2022/01/27/4-din-10-români-nu-recicleaza-aparatele-electrice-vechi/Deoarece, în principiile economiei circulare, deșeurile ar trebui să fie ultima preocupare, duratade viață a produselor ar trebui schimbată de la durata de viață reală la durata de viață dorită.Lipsa cerințelor legale privind durata de viață a produsului și obsolența - uzura - planificatăreprezintă o problemă importantă în special în sectorul EEE.O altă problemă este legată de lipsa de date integrate, de exemplu, în ceea ce priveșteinfrastructura disponibilă pentru colectare, cantitățile colectate din diferite surse, și dediferențele de raportare. De exemplu, conform datelor publicate de Agenția Națională pentruProtecția Mediului, în 2019, rata de colectare a DEEE a fost de 37%.Soluții și oportunitățiCele mai importante schimbări sunt necesare în faza de proiectare și utilizare, prin aplicareaeco- proiectării și a producției durabile de EEE, precum și a consumului durabil prin reducereavolumului de deșeuri electronice generate prin reutilizare și reparare. Acest lucru ar trebui săfie sprijinit de o mai bună informare și conștientizare a clienților, prin creșterea:● Implicării producătorului: Producătorii trebuie să se implice mai mult și să fie stimulați prinpolitici, cum ar fi taxe modulate în cadrul sistemului de REP și accesarea de sprijin financiarpentru investiții în inovare. Noul PAEC al UE va fi urmat de "Inițiativa privind electronicacirculară", care va promova o durată de viață mai lungă a produselor prin acțiuni clare pentruacest sector cum ar fi, prelungirea duratei de viață și întârzierea uzurii planificate. În aceeașidirecție, PAEC introduce inițiativa privind politica de produse durabile pentru completareadirectivei privind proiectarea ecologică și a etichetei ecologice a UE.● Informării și educării clienților: Clienții ar trebui să fie educați în ceea ce priveșteimpactul negativ al DEEE asupra sănătății lor și a mediului și ar trebui să fie informați cuprivire la infrastructura disponibilă pentru eliminarea DEEE precum și la posibilitățile dereparare ale produselor achiziționate. Consumatorii ar trebui să aibă acces ușor la serviciile de
închiriere și leasing, la sistemele de preluare și răscumpărare și la piese de schimb.La sfârșitul ciclului de viață, autoritățile locale, în parteneriat cu întreprinderi sociale,întreprinderi sociale de inserție și ONG-uri, ar trebui să creeze și să sprijine sistemele dereparare și să creeze o platformă pentru produsele reutilizate pentru companii. Autoritățilelocale pot sprijini școlile tehnice pentru a învăța meseria de electromecanic, electrician șiconexe, conform Clasificării Ocupațiilor din România. În plus, acestea ar trebui să desfășoarecampanii regulate de colectare a deșeurilor de electrocasnice mari, să implementeze infrastructuraoptimă de colectare a DEEE și să desfășoare campanii de informare a cetățenilor cu privire labeneficiile și riscurile pe care le implică faptul că nu colectează și nu depozitează corect DEEE.Nu în ultimul rând, autoritățile locale ar trebui, de asemenea, să aplice achizițiile publiceecologice ale UE.MobilierPrezentare generalăPe parcursul ultimelor două decenii, contribuția la PIB-ul național provenită din sectorul mobileia fost relativ stabilă, cu o pondere de 1,4%. Cifrele privind ocuparea forței de muncă și numărulde întreprinderi active în acest sector au crescut ușor. Remarcabil în acest sector este faptul că80% din raportul producție/export este exportat la o valoare de 2,21 miliarde de euro. Potențialulde circularitate în acest sector se referă în principal la utilizarea unor materiale mai durabileși la aplicarea principiilor de proiectare circulară în faza de producție, precum și laîmbunătățirea gestionării deșeurilor de mobilier și, în special, a deșeurilor de lemn.ProvocăriFabricarea mobilei este limitată de utilizarea resurselor naturale finite. Lemnul este una dintremateriile prime cele mai frecvent utilizate, care provine în mare parte din pădurile locale.Exploatarea intensivă a lemnului poate amenința ecosistemul local, biodiversitatea și serviciileecosistemice ale acestuia*130). În același timp, industria mobilei utilizează o varietate demateriale sintetice și materiale plastice dăunătoare pentru a îmbunătăți proprietățile produselor.Nu se ia nicio măsură care să împiedice intrarea acestor substanțe în ciclul biologic.*130) Chakravarty, S., Ghosh, S. K., Suresh, C. P., Dey, A. N., & Shukla, G. ,2012,. Deforestarea:cauze, efecte și strategii de control. Global perspectives on sustainable forest management, 1, 1-26.O altă provocare se referă la consumatori, și anume lipsa de informații pentru consumatori cuprivire la (1) cum să întrețină și să repare mobilierul pentru a prelungi durata de viață aprodusului, (2) cum să facă cea mai bună alegere pentru produsele cele mai puțin dăunătoare pentrumediu, (3) disponibilitatea și avantajele soluțiilor de mobilier durabil atât pentru uzrezidențial, cât și pentru uz comercial (4) cum să elimine cel mai bine mobilierul la sfârșitulduratei sale de viață. În plus, cererea scăzută de mobilier second-hand din partea consumatorilor- cauzată de diferența de preț aproape inexistentă între mobilierul nou și cel second-hand - nueste suficient de puternică pentru a încuraja un comportament de cumpărare mai durabil.Soluții și oportunitățiÎn special în faza de proiectare, mobilierul ar trebui să fie proiectat favorizând materialele șiproprietățile durabile care pot prelungi durata de viață a produselor, de exemplu, proiectareapentru dezasamblare și modularitate. Acest lucru poate fi sprijinit de cerințe obligatorii deproiectare ecologică care includ și o perioadă de garanție de cinci ani.În faza de producție, există potențialul de a utiliza mai puține materiale sintetice, detergențiși materiale plastic, acolo unde este posibil. În cazul în care acestea nu pot fi reduse la ovaloare tolerabilă, informațiile despre produs ar trebui să includă o observație privindeliminarea sigură și adecvată.În faza de utilizare, este esențial să creștem gradul de conștientizare a consumatorilor princampanii, prin oferirea de informații privind durabilitatea materialelor și a produselor și prinstimulente economice care să încurajeze cererea de produse mai prietenoase cu mediul.În ceea ce privește faza de sfârșit de ciclu de viață, există posibilitatea de a valorificacantitățile semnificative de deșeuri de mobilier prin reparare, recondiționare sau refabricare. Cutoate acestea, cea mai mare parte a deșeurilor este depozitată la groapa de gunoi. Puțineleactivități de reciclare, desfășurate în principal prin intermediul organizațiilor de caritate saual persoanelor fizice*131), ar putea fi intensificate. Acest lucru ar trebui sprijinit prinfurnizarea de infrastructuri și sisteme de logistică de returnare, REP, precum și prin dezvoltareade stimulente pentru consumatori și producători pentru a gestiona deșeurile de mobilier în funcțiede potențialul rămas cum ar fi, reutilizare, recondiționare sau reciclare. Deoarece majoritateadeșeurilor de mobilier sunt din lemn, o altă oportunitate este creșterea colectării separate alemnului pentru a contribui la recircularea acestuia. În timp ce persoanele juridice au dejaobligația de a colecta separat deșeurile de lemn generate, furnizarea de infrastructură pentru asepara lemnul din deșeurile municipale solide ar putea fi un pas următor. În paralel, este nevoiede mai multe investiții în tehnologii pentru recuperarea completă a deșeurilor de lemn.*131) Silas, 2019, ,: https://www.theseus.fi/handle/10024/172514Pe lângă elementele menționate, achizițiile circulare reprezintă un alt element puternic. Întrucâtautoritățile publice achiziționează o cantitate semnificativă de mobilier, bazarea alegerii peprincipii circulare poate stimula, de asemenea, cererea.TurismPrezentare generalăAvând în vedere poziția sa geografică, România dispune de o mare varietate de resurse naturale șide o climă favorabilă, care oferă oportunități pentru activități turistice pe tot parcursulanului. În România, turismul contribuie cu 6,5% la PIB-ul național. Turismul contribuie la o seriede efecte negative asupra mediului și societății - activitățile turistice au fost identificate cafiind una dintre principalele presiuni antropice de-a lungul litoralului românesc. Acestea potcauza o degradare severă a mediului local, care, la rândul său, afectează interesul turistic alacestor locuri. În plus, turismul este considerat a fi unul dintre factorii care determinăpoluarea marină cu plastic în regiunea Mării Negre. Prin urmare, cele mai mari potențiale de
circularitate sunt promovarea unui turism durabil și ecologic care să ia în considerareprincipiile circulare, de la transport, la cazare, activități recreative, furnizarea de alimenteși reducerea/prevenirea deșeurilor.ProvocăriPrincipala barieră în aplicarea principiilor EC în turismul românesc este lipsa de conștientizareși lipsa de interes a oamenilor pentru un astfel de concept. Lipsa de cooperare la nivel local șitransportul public deficitar blochează o conversie lină de la linear la circular.Soluții și oportunitățiTrebuie să se țină cont de faptul că este legat de o serie de alte industrii cheie, de laagricultură la mediul construit și industriile de transport. Astfel, actorii din această industrieau un rol important de jucat în calitate de facilitatori ai tranziției circulare - în mare parteprin modul în care furnizează, utilizează sau consumă produse, materiale și resurse și prin modulîn care sprijină și permit recuperarea produselor, materialelor și resurselor la utilizareafinală. În etapa de construire a infrastructurii și a clădirilor, materialele ar trebui săprovină, în măsura în care este posibil, din surse regenerabile și durabile. Ar trebui să seacorde o atenție deosebită patrimoniului cultural și forței de muncă locale. Dezvoltatorii trebuiesă țină cont de faptul că turismul ar trebui să contribuie la conservarea și utilizarea durabilă adiversității biologice și peisagistice, la o agricultură durabilă și să fie atenți și săgestioneze impactul asupra mediului și impactul socio-economic și cultural, astfel încât economiacirculară să aibă o bază bună. Turismul durabil poate fi un bun început pentru îmbunătățireatransportului public în România. Acest lucru nu poate fi posibil fără implicarea tuturorautorităților publice pentru recrearea transportului public în România, inclusiv a legăturilor cuautobuzul și trenul și îmbunătățirea infrastructurii pentru biciclete. Producția locală dealimente reprezintă o mare oportunitate, sprijinind, de asemenea, economia locală, crearea delocuri de muncă și reducerea emisiilor. Pentru a spori prevenirea deșeurilor și pentru aîmbunătăți gestionarea acestora, este important să se realizeze acțiuni de sensibilizare, campaniiși o infrastructură adecvată pentru a orienta turiștii către un comportament mai durabil. Ca partea turismului durabil, ecoturismul este cel mai potrivit pentru economia circulară, care reprezintăo călătorie responsabilă în zone naturale care conservă mediul, susține bunăstarea populațieilocale și creează cunoștințe și înțelegere prin interpretarea și educarea tuturor celor implicați,vizitatori, personal și gazde*132).*132) https://www.globalecotourismnetwork.org/definition-and-key-concepts/4.2.4. Sectoare transversalePrezentare generală a gestionării deșeurilor în RomâniaÎn urma evaluării performanțelor în ceea ce privește indicatorii de mediu prezentate în capitolul3.1.2, România are un potențial semnificativ de îmbunătățire a gestionării deșeurilor. Rata dereciclare a deșeurilor municipale este una dintre cele mai scăzute din UE, iar depozitarea esteîncă o formă dominantă de gestionare a deșeurilor. În 2018, rata de reciclare a tuturordeșeurilor, cu excepția deșeurilor minerale majore, s-a ridicat la doar 29%, comparativ cu mediaUE de 55%. În mod similar, rata de reciclare a deșeurilor municipale a ajuns la doar 14% în 2020,comparativ cu media UE de 48%, ceea ce plasează România printre cele mai puțin performante țăridin UE. Studiul recent privind analiza performanței de mediu a României realizat de UNECE*133)arată că colectarea separată a materialelor reciclabile din deșeurile municipale solide rămâne laun nivel scăzut, de doar 12,9% din totalul deșeurilor municipale solide generate în 2017.*133) https://unece.org/sites/default/files/2021-12/ECE_CEP_189_0.pdfAu fost identificați mai mulți factori care îngreunează gestionarea deșeurilor municipale înRomânia, printre care*134), *135):*134)https://www.academia.edu/49031737/Waste_management_challenges_in_România_during_the_COVID_19_pandemi*135) https://journals.vilniustech.lt/index.php/TEDE/article/view/10295/8890● Sistemul PAYT nu a fost implementat la nivel național, de aceea colectarea separată la sursăeste insuficientă, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale. Există, totuși, unele bunepractici la nivel local, de exemplu, organismele administrației publice locale au inclus sistemulPAYT în contractele lor cu operatorii de salubritate. Un astfel de exemplu este cel din orașulBacău*136).*136) https://adisbacau.ro/wp-content/uploads/2021/06/1.-CONTRACT-SOMA-06.05.2021.pdf● o infrastructură minimă pentru colectarea separată a materialelor reciclabile din surse casnice,cu o pondere semnificativă a abordării "aducerea la puncte de colectare";● 32 din 41 de sisteme integrate de gestionare a deșeurilor, IWMS = SMID, finanțate din fonduri UEși operate de asociații de dezvoltare intercomunitară, ADI, semi-implementate - nu sunt completfuncționale, dar se află în diferite stadii de organizare și operare*137);*137) https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2022/06/425394145037e12265f6e5ba96cfb08a.pdf● capacitatea limitată a SMID de a trata deșeurile colectate înainte de depozitarea la groapa degunoi;● acoperirea limitată a colectării deșeurilor în unele regiuni rurale din România;● insuficiența programelor de conștientizare și a sancțiunilor pentru a separa deșeurile menajere;● colectarea informală a deșeurilor, fenomen care, totuși, este în scădere datorităreglementărilor legislative din 2018 în domeniul gestionării deșeurilor și a intervențieiautorităților poliției locale;● practici de depozitare ilegală și de ardere a deșeurilor în aer liber, asociate cu aplicareadeficitară a legislației existente împotriva abandonului;● activități informale și ilegale de reciclare/recuperare, de exemplu, deșeuri metalice, dinarderea în aer liber a deșeurilor electronice/vehiculelor scoase din uz și/sau activități dedezmembrare manuală;● lipsa unor date statistice fiabile privind deșeurile, lipsa interoperabilității la nivelulunităților administrative teritoriale, inclusiv la nivelul municipalităților urbane și rurale;● lipsa sistemelor de management al datelor, accesibile tuturor părților interesate, de exemplu,
autorități locale, instituții aflate în subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor,patronate, organizații profesionale, mediul academic, cercetare, investitori, presa, și necesarepentru a monitoriza performanța gestionării deșeurilor și pentru a lua decizii bazate pe date;● aplicarea dispersată a obligației operatorului public de salubritate de colectare separată adeșeurilor;● lipsa de stabilitate a cadrului juridic, probleme de aplicare și o multitudine de actelegislative prea complicate;● absența unui centru de compensare care să supravegheze sistemele de REP pentru ambalaje, săverifice dacă cerințele de reciclare și valorificare sunt îndeplinite și finanțate în mod uniformpe teritoriu, să verifice respectarea de către producători, identificarea celor care nu se supun,să asigure o acoperire națională a gestionării deșeurilor de ambalaje, optimizarea costurilor,previzibilitatea și campanii naționale de sensibilizare a populației.Fenomenul colectării informale a deșeurilor este proeminent în zonele urbane, unde oamenii săraciiau deșeurile reciclabile, în principal ambalaje din PET, sticlă, recipiente din aluminium, dincontainerele municipalității și din depozitele de deșeuri pentru a câștiga bani de la colectoriide deșeuri cărora le livrează. Această practică este încurajată de lipsa unei infrastructurisigure și de controlul inadecvat al poliției. Nu există statistici disponibile pentrucontabilizarea impactului în totalul deșeurilor reciclabile, dar este un fenomen vizibil. Începândcu 2019, această piață informală a scăzut datorită obligației introduse în legislație caorganizațiile de implementare a REP să finanțeze deșeurile de ambalaje din deșeurile municipaleprin intermediul autorităților publice locale.În ceea ce privește depozitarea ilegală, există două fluxuri principale de deșeuri depozitateilegal: importurile din țările dezvoltate sunt depozitate în depozite ilegale și depozitareailegală de la producătorii interni, gospodării rurale în zone în care nu funcționează sistemulpublic de salubritate sau cetățenii nu sunt dispuși să plătească pentru deșeurile generate,deșeuri din construcții, deșeuri de pe piața neagră a automobilelor. În România, importurileilegale de deșeuri reprezintă o provocare semnificativă, în special după ce China a implementatinterdicția privind importurile de deșeuri de plastic în 2017*138). Doar o fracțiune din deșeurileimportate sunt reciclabile, restul ajung să fie îngropate în câmpuri sau pur și simplu arse, ceeace poate diminua și mai mult performanța țării în materie de gestionare a deșeurilor. Nu existăstatistici disponibile pentru contabilizarea impactului asupra totalului de deșeuri reciclabile,dar este un fenomen vizibil. Depozitarea ilegală este uneori urmată de arderea ilegală adeșeurilor, ceea ce provoacă poluarea aerului*139). Această practică este încurajată de lipsa unuicontrol intensiv din partea autorităților și de aplicarea de amenzi, precum și de lipsa uneigestionări adecvate a deșeurilor în zonele rurale.*138) https://waste-management-world.com/collection-and-handling/românia-to-face-up-to-illegal-waste-trafficking-problem/*139) Legislația în acest domeniu a fost recent înăsprită prin Ordonanța Guvernului 38/2022, caremodifică Ordonanța de Guvern 92/2021 pentru a interzice abandonarea, art. 20,3,,, arderea ,art.20,5,, și îngroparea ,art. 20,6,, a oricărui tip de deșeuri.Corectarea punctelor slabe identificate ar putea duce la îmbunătățirea sistemului de gestionare adeșeurilor, realizabilă doar printr-o implicare activă a părților interesate, sursa: (Năstase,Chasovschi, State, & Scutariu, 2019).Cu toate acestea, începând cu 2018, au fost transpuse unele articole din Directiva 2018/851/UEpentru a promova reciclarea în legislația națională, și anume instrumentele economice de plată pemăsură ce se aruncă, taxa de depozitare și noile cerințe pentru sistemele de REP. O.U.G. nr.74/2018 a instituit o taxă suplimentară de depozitare denumită și "contribuția la economiacirculară", după mai mulți ani de amânare*140). Începând din 2020, această taxă este de 17 euro,cca. 80 lei pe tona de deșeuri municipale sau DCD depozitate la groapa de gunoi*141).*140) https://eeb.org/wp-content/uploads/2020/11/Member-States-delay-meeting-inevitable-targets_report.pdf?utm_ campaign=AktuellH%C3%A5llbarhet-Direkten_201105_Username&utm_medium=email&utm_source=Eloqua&elqTrackId=2aad05b265ab4386adf82ca5fcfdb*141) https://www.cewep.eu/wp-content/uploads/2021/10/Landfill-taxes-and-restrictions-overview.pdfÎn plus, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2017 pentru modificarea și completareaOrdonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu stabilește o taxă deaproximativ 10 euro, cca. 50 de lei, pe tonă pentru neatingerea obiectivului convenit devalorificare a deșeurilor municipale. Din 2020, obiectivul de valorificare a deșeurilor este de60%: 50% reciclare și 10% alte metode de valorificare a deșeurilor. În cazul în care obiectivul derecuperare a deșeurilor nu este atins, taxa este plătită de unitățile administrativ-teritorialesau de subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipalităților. Calculul corespunde metodei2, astfel cum se prevede în Decizia 2011/753/UE a Comisiei*142), în care rata de pregătire pentrureutilizare și reciclare se calculează în funcție de cantitatea de deșeuri de hârtie, metal,plastic, sticlă și lemn provenite din deșeurile menajere și similare, inclusiv din serviciilepublice, și nu în funcție de cantitatea totală de deșeuri.*142) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32011D0753&from=ENÎn plus, România a adoptat o taxă pe ambalaj*143), ca o componentă financiară a REP, pentru primadată în anul 2000, ca obligație pentru producătorii de bunuri ambalate, inclusă în legea privindFondul pentru mediu, mai întâi Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu, cu modificările șicompletările ulterioare, apoi Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentrumediu, cu modificările și completările ulterioare. Scopul acestei taxe este de a responsabilizaproducătorii pentru deșeurile de ambalaje pe care le generează și pe care nu reușesc să levalorifice. Rata acestei taxe corespunde la 0,45 EUR pe kilogram începând cu 2009. Aceastăobligație financiară trebuie achitată dacă nu se atinge obiectivul național de valorificarestabilit prin lege și impus în cascadă fiecărui producător. Obligația financiară se plătește înfuncție de cantitatea de ambalaje care se situează între obiectivul stabilit prin lege și rata derecuperare realizată anual. Pentru toate materialele de ambalaj se aplică aceeași rată deimpozitare. În plus, pentru pungile de cumpărături din plastic se aplică o ecotaxă echivalentă cu
0,03 euro pe bucată.*143) https://ieep.eu/uploads/articles/attachments/6444156a-fe6f-4cb3-b9d4-a6f636b5b616/RO%20Packaging%20Tax%20final.pdf?v=63680923242În afară de aceste taxe, veniturile substanțiale care contribuie la Fondul pentru mediu provin dinpenalități sau taxe, care promovează recuperarea și reciclarea și care se aplică la următoareleelemente numai dacă nu sunt îndeplinite obiectivele legale: ambalaje, EEE, baterii și acumulatoriportabili, substanțe periculoase, emisii, comerț cu deșeuri, anvelope și uleiuri minerale. Listacompletă a surselor de venit pentru Fondul pentru mediu poate fi găsită în articolul 9 dinOrdonanța Guvernului nr. 196/2005*144).*144) https://legislație.just.ro/Public/DetaliiDocument/67529?isFormaDeBaza=True&rep=TrueOperatorii instalațiilor de gestionare a deșeurilor, altele decât deșeurile municipale, nu suntmotivați să investească în noi tehnologii de gestionare a deșeurilor sau să externalizezeserviciile de gestionare a deșeurilor prin intermediul unor societăți de gestionare a deșeurilorprogresive și specializate, deoarece raționamentul economic este îngreunat de lipsa deprevizibilitate a fluxurilor de deșeuri. În mod similar, industriile nu sunt stimulate săinvestească în noi tehnologii și operațiuni care ar avea ca rezultat cantități mai mici de deșeurisau materiale și operațiuni mai ecologice.Cetățenii nu suportă toate costurile sistemului municipal de gestionare a deșeurilor solide,deoarece diverse subvenții sunt acordate din bugetele publice locale, punând astfel în pericolrenovarea, înlocuirea, reînnoirea și extinderea infrastructurii. În plus, în România, majoritateagospodăriilor plătesc o taxă fixă pentru colectarea și gestionarea deșeurilor municipale,indiferent de cantitatea de deșeuri pe care au produs-o sau de rata de colectare separată pe careau realizat-o. Prin O.U.G. nr. 68/2016, ca urmare a Directivei 2008/98/CE, România a inclus înlegislația-cadru privind deșeurile instrumentul, PAYT, care urmează să fie implementat la nivelnațional, obligație slăbită prin mențiunea că acesta trebuie aplicat doar "ori de câte ori esteviabil din punct de vedere tehnic și economic", fără alte clarificări. Ca urmare, până în prezent,doar câteva municipalități au pus în aplicare unele sisteme PAYT elementare, în care gospodăriileplătesc pentru colectarea și gestionarea deșeurilor aproximativ în funcție de performanțacolectării separate.Potrivit Raportului de țară al Semestrului European 2022*145), în România încă mai funcționeazădepozite de deșeuri neregulamentare și neconforme, care prezintă riscuri grave pentru sănătateaumană și pentru mediu. Raportul citează: "De asemenea, depozitele de deșeuri nu dispun deinfrastructură, la fel ca și județele în care sunt amplasate". Situația actuală din România secaracterizează prin absența unor măsuri cuprinzătoare și decisive de aplicare a legii împotrivadepozitelor ilegale de deșeuri*146). În plus, România nu a reușit să respecte obligația de aînchide și reabilita toate depozitele de deșeuri care nu au obținut o autorizație defuncționare*147). În 2021, 42 de depozite de deșeuri nu fuseseră încă închise, iar pentru multedintre acestea nu sunt încă planificate lucrările necesare pentru reabilitarea lor. Pentru a seconforma hotărârii Curții Europene, se așteaptă ca România să ia toate măsurile necesare pentru ase asigura că aceste depozite de deșeuri sunt închise și reabilitate în cel mai scurt timpposibil, din cauza riscurilor pentru sănătate și mediu pe care le implică.*145) https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/2022-european-semester-country-report-românia_en.pdf*146) https://ec.europa.eu/environment/eir/pdf/report_ro_en.pdf*147) https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_21_5354Soluții și oportunitățiCa urmare a problemelor generale în gestionarea deșeurilor în România și a problemelor pe sectoaredescrise mai sus, pot fi prezentate câteva recomandări pentru creșterea procentului de deșeurireciclabile din deșeurile municipale, concentrându-se pe:● Accelerarea procesului pentru ca toate sistemele integrate de gestionare a deșeurilor, SMID, săfie complet funcționale la nivel național;● Asigurarea unei infrastructuri optime pentru colectarea deșeurilor, în vederea creșteriicolectării separate a deșeurilor municipale, inclusiv colectarea din ușă în ușă a deșeurilorseparate;● Oferirea unei motivații financiare pentru colectarea separată prin intermediul unor instrumenteeconomice, prin creșterea taxelor de depozitare a deșeurilor sau prin interzicerea încadrării cadeșeuri a anumitor tipuri de materiale, dacă nu este cazul, prin introducerea sistemelor PAYT saua sistemelor de rambursare a depozitelor pentru colectarea deșeurilor, prin eco-modularea taxelorîn cadrul sistemelor REP și să se asigure că cetățenii suportă toate costurile de gestionare adeșeurilor municipale reziduale;● Aplicarea legislației privind compostarea;● Asigurarea cercetării și dezvoltării și a investițiilor în instalații de sortare și tratare adeșeurilor, inclusiv instalații de sortare automată a deșeurilor, sortarea materialelor plasticebiodegradabile și biobazate, posibila reciclare chimică a materialelor plastice sau textile,instalații de biogaz și de compostare;● Promovarea educației, sensibilizarea și informarea cetățenilor cu privire la beneficiile șiimportanța colectării separate, a prevenirii și reutilizării deșeurilor;● Crearea de sisteme REP pentru: mobilier, piese de schimb, materiale de construcții, textile etc.● Dezvoltarea unei responsabilități sociale și de mediu a companiilor privind producțiaresponsabilă și sprijinirea acestora în tranziția către o economie circular● Dezvoltarea și formarea de competențe necesare proceselor circularePe lângă taxele la depozitele de deșeuri, multe țări UE au introdus interdicții și restricțiiprivind depozitele de deșeuri pentru anumite tipuri de deșeuri, în special pentru deșeurilesortate, deșeurile biodegradabile și deșeurile combustibile*148). Interzicerea depozitelor dedeșeuri combustibile a condus la o scădere semnificativă a depozitelor de deșeuri, în același timpcu creșterea valorificării energetice a deșeurilor în instalațiile de incinerare sau a deșeurilorsub formă de combustibil rezidual derivat în fabricile de ciment. Deșeurile combustibile potrivite
pentru incinerare în fabricile de ciment includ deșeuri petroliere, anvelope și deșeuri municipalenereciclabile, în special materiale plastice.*148) https://www.cewep.eu/wp-content/uploads/2021/10/Landfill-taxes-and-restrictions-overview.pdfDrept urmare, industria cimentului oferă o oportunitate de a crește utilizarea materialelorsecundare și alternative și, ca urmare, o creștere a conținutului reciclat al produselor. În plus,fabricile de ciment sunt potrivite și pentru prelucrarea deșeurilor industriale depozitate îndepozitele de gunoi, precum cenușa zburătoare sau zgura. Cu toate acestea, recuperarea energiei artrebui considerată ca fiind una dintre ultimele opțiuni la sfârșitul vieții, după reutilizare,recondiționare și reciclare.Privire de ansamblu asupra gospodăririi apelor în RomâniaApa este o resursă esențială pentru viața oamenilor, a animalelor și a plantelor, precum și pentrueconomie, în special pentru agricultură și producția de energie, dar, în general, pentru toatesectoarele economice. Apa dulce este, prin urmare, o resursă foarte importantă pe care trebuie săo conservăm, deoarece este una dintre resursele biogenetice cheie în cadrul unei economiicirculare. După cum a declarat CE, deși se consideră în mare măsură că Europa dispune de resursede apă adecvate, deficitul de apă și seceta sunt fenomene din ce în ce mai frecvente și mairăspândite, inclusiv ca urmare a schimbărilor climatice. Drept urmare, România se confruntă cuprobleme legate de stresul hidric. Potrivit JRC, se preconizează că stresul hidric se vaintensifica în sudul Europei, inclusiv în România, ca urmare a schimbărilor climatice și atemperaturilor în creștere*149).*149) https://www.eea.europa.eu/publications/water-resources-across-europe-confrontingEtracția brută totală de apă în România a ajuns la aproape 7 miliarde mc în 2019, ceea cecorespunde la 360 mc pe cap de locuitor*150). În ultimii 10 ani, extracția de apă a crescut ușor.Industria este cel mai mare utilizator al resurselor de apă dulce, reprezentând aproximativ 67%din utilizarea totală, restul fiind reprezentat de agricultură - în principal irigații - și deutilizatorii casnici. Cantitatea totală utilizată în industrie s-a redus semnificativ începând cuanii 1990, printr-o combinație de scădere a producției economice și de adoptare a tehnologiilor deeconomisire a apei.*150) http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.doIndicele de exploatare a apei, WEI+, ilustrează procentul de utilizare a apei în raport curesursele regenerabile de apă dulce. Acesta oferă o indicație a presiunii exercitate asupraresurselor regenerabile de apă dulce din cauza cererii de apă. În absența unor obiective oficialeconvenite la nivel european, valorile de peste 20% sunt considerate, în general, ca fiind unindiciu al deficitului de apă. Conform ultimelor date disponibile din 2017, indicele de exploatarea apei în România a ajuns la 4,4%, comparativ cu media UE27 de 8,4%*151).*151) https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/sdg_06_60/default/table?lang=enAlimentarea cu apă, salubritate și tratareSectorul de apă din România este caracterizat de un nivel scăzut al cheltuielilor pe cap delocuitor, ceea ce duce la o conectare slabă și la o performanță slabă a infrastructurilorexistente*152). Politica de gestionare a apei prezintă încă deficiențe, în special în ceea ceprivește accesul la apă și la canalizare în zonele rurale, precum și cantitatea și calitatea apeipotabile. Conform Raportului de țară elaborat de CE în 2020 pentru România, colectarea apeloruzate și conectarea la infrastructura publică de canalizare sunt încă incomplete.*152) https://ec.europa.eu/environment/water/water-framework/economics/pdf/Country%20fact%20sheet%20-%20ROMÂNIA.pdfConform raportului OCDE din 2020, în medie 96% dintre cetățenii UE sunt conectați la rețeaua deapă potabilă, în timp ce în România doar 57%*153). Prin urmare, România nu este pe drumul cel bunpentru a se conforma ODD 6 al Agendei 2030, care prevede ca până în 2030 să se realizeze atâtaccesul la apă potabilă sigură și la prețuri accesibile, cât și la un sistem de canalizare adecvatpentru toți.*153) https://www.oecd-ilibrary.org/sites/4624be86-en/index.html?itemId=/content/component/4624be86-enDoar 54,9% din populația României este conectată la sistemul de tratare a apelor uzate, ceea cereprezintă cea mai mică cifră raportată dintre statele membre ale UE*154). În alte țări din UE,racordarea la sistemele de tratare a apelor uzate a variat între 80% și 100% din populație în2019. În 2019, producția de nămol de epurare din România a atins 231.000 de tone, ceea cecorespunde la 11,9 kg pe cap de locuitor*155). În ceea ce privește tratarea apelor uzate, mai multde jumătate, 56%, a fost eliminată la depozitele de deșeuri. Doar 24% din nămolul de epurare afost pus la dispoziție pentru utilizare agricolă sau pentru compostare. Această rată relativscăzută de colectare a nămolurilor de epurare pe cap de locuitor în România poate fi legată derata scăzută corespunzătoare de conectare a populației la instalațiile de tratare a apelor uzate.Prin urmare, respectarea Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale, DTAU, a fost dedeparte cea mai dificilă sarcină - România este în prezent țara cu cele mai slabe rezultate dintrețările UE în ceea ce privește respectarea DTAU. Peste 180 de mari aglomerări încă nu respectă atâtobligațiile legate de colectarea apelor uzate, cât și cele de tratare a acestora.*154) http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?lang=en&dataset=env_ww_con*155) http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.doPrin urmare, nu este întâmplător faptul că "Managementul apei" este prima componentă a Planuluinațional de redresare și reziliență al României, având ca obiectiv unic asigurarea durabilă aapei, pentru a asigura "un viitor sigur pentru populație, mediu și economie". Vor fi investite,printre altele, nu mai puțin de 1,462 milioane de euro pentru asigurarea sistemului de apăcentralizat, colectarea apelor uzate și pentru sprijinirea racordării populației cu veniturireduse la rețelele existente de alimentare cu apă și canalizare.Energie hidroelectricăDatorită importanței sale în ponderea producției de energie în România, producția de energiehidroelectrică ca și consumator de apă merită o analiză separată.Înzestrată de natură cu numeroase lacuri și râuri, România are un potențial mare de energie
regenerabilă prin intermediul energiei hidroelectrice. Într-adevăr, în România sunt activeaproximativ 250 de baraje mari și alte 300 de baraje mai mici*156), dintre care cele mai mari douăhidrocentrale, Porțile de Fier I și II, sunt amplasate pe Dunăre. Energia hidroelectricăreprezintă peste 36% din producția de energie electrică din România*157) și aceasta în ciudafaptului că multe dintre baraje nu sunt întreținute și reabilitate corespunzător, ceea ce le facesă funcționeze sub capacitatea lor instalată, din motive de siguranță.*156) https://unece.org/sites/default/files/2021-12/ECE_CEP_189_0.pdf*157) https://www.anre.ro/ro/energie-electrica/rapoarte/puterea-instalata-in-capacitatiile-de-producție-energie-electricaEnergia hidroelectrică este o modalitate valoroasă de a produce energie regenerabilă și nu artrebui abandonată, deși are costuri pentru natură și biodiversitate. În plus, centralelehidroelectrice utilizează apă dulce, modifică fluxul natural al unui râu sau al unui corp de apăși produc poluarea apei*158). Cu toate acestea, producția de energie electrică cu ajutorul apeidin corpurile de apă naturale poate fi făcută "circulară" prin utilizarea așa-numitei metode"hidroenergie cu acumulare prin pompare", PSH. Spre deosebire de instalațiile hidroenergeticeconvenționale, PSH stochează deasupra centralei electrice apa care a trecut deja prin turbine înperioadele de cerere scăzută de energie electrică. Apa stocată poate apoi să curgă înapoi înturbina-generator atunci când cererea de energie electrică este mare, acționând astfel ca obaterie gigantică care stochează energie sub formă de apă*159), *160). Metoda PSH nu numai că ducela mai puțină poluare a apei în procesul de generare a energiei electrice, dar asigură, deasemenea, furnizarea unei cantități mai mari de energie regenerabilă atunci când cererea atingecote maxime.*158) https://energyeducation.ca/encyclopedia/Water_quality_degradation_from_hydropower*159) https://www.usgs.gov/media/images/water-can-be-reused-produce-hydroelectric-power*160) https://www.energy.gov/eere/water/pumped-storage-hydropowerÎn prezent, România are o capacitate instalată de doar 91,5 megawați de energie electrică produsăprin metoda PSH*161). Cu toate acestea, în prezent, această capacitate nu este operațională*162).Având în vedere că multe dintre hidrocentrale au nevoie de modernizări, proprietarul acestora,care în multe cazuri este chiar Guvernul României, ar trebui să ia în considerare adăugarearezervoarelor necesare și să transforme hidrocentralele existente în centrale PSH.*161) Eurostat, Capacitatea de producție de energie electrică din surse regenerabile[nrg_inf_epcrw], ultima actualizare: 20-04-2022*162) https://cms.law/en/int/expert-guides/cms-expert-guide-to-energy-storage/româniaOportunități și lacunePentru a continua scăderea nivelurilor de extragere a apei, EC oferă o modalitate de a remodelamodul în care funcționează sistemele de apă. EC urmează strategia 6R de reducere, reutilizare,reciclare, recuperare, reparare și restaurare pentru a menține apa în circulație mai mult timp șipentru a reduce sarcina asupra sistemelor naturale*163). Aceste definiții includ reducereaconsumului de apă dulce, utilizarea, tratarea și extragerea resurselor folositoare din apele uzateși, de asemenea, reumplerea surselor de apă prin intervenții artificiale, cum ar fi recoltareaapei pluviale, reîncărcarea controlată a acviferelor sau întinerirea corpurilor de apă.*163) https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0301479720309385Sectorul apei este puternic interconectat cu celelalte sectoare și deține un mare potențial deîmbunătățire în direcția economiei circulare. Conform Raportului CE privind implementareamăsurilor de mediu 2019 - Raport de țară pentru România, principalele presiuni asupra apelor desuprafață sunt presiunile difuze ale apelor uzate provenite din gospodăriile care nu suntconectate la rețeaua de canalizare și poluarea cauzată de evacuările de ape uzate agricole șiurbane. Pentru corpurile de apă subterană, principala presiune este reprezentată de poluareadifuză provenită din agricultură și de gospodăriile care nu sunt conectate la rețelele decanalizare, ambele afectând 10% din corpurile de apă subterană.Există mai multe oportunități pentru ca sectorul românesc al apei să aducă o contribuție valoroasăla promovarea economiei circulare*164). Un element esențial este îmbunătățirea gestionăriinămolurilor de la stațiile de epurare a apelor uzate, crescând treptat cantitatea care estereciclată în agricultură. Acest lucru include, de asemenea, promovarea producției de biogaz dinstațiile de epurare a apelor uzate.*164) https://documents1.worldbank.org/curated/en/114311530025860150/pdf/127630-REVISED-W18010.pdfAr trebui promovat consumul de apă potabilă "de la robinet", în comparație cu apa îmbuteliată.Utilizarea apei pentru consumul urban oferă astăzi un grad ridicat de siguranță pentru sănătateaumană. Având în vedere prevederile de reglementare, apa de la robinet oferă garanții de siguranțăpractic în toată țara în locurile publice, iar acolo unde nu este sigură, vor trebui luate măsuripentru existența apei potabile, reducând astfel utilizarea sticlelor de plastic. Noua directivăprivind apa potabilă, care va trebui să fie integrată în reglementările românești, prevede măsuricare vizează promovarea consumului de apă de la robinet. România este, de asemenea, o țară cumulte izvoare de apă minerală. Mai mult, mai multe municipalități din țară, de exemplu, Timișoara,au construit deja fântâni cu apă dulce tratată. Aceste bune practici ar trebui să fie reproduseori de câte ori este posibil și să încurajeze utilizarea sticlelor reîncărcabile pentru apa debăut și de gătit.4.2.5. Concluzii - stabilire prioritățiPe baza analizei preliminare, care ia în considerare contribuția economică, impactul asupramediului, precum și provocările și oportunitățile din fiecare sector economic, se poateconcluziona că îmbunătățirea economiei circulare are cel mai mare potențial în următoarelesectoare:– Agricultură și silvicultură;– Industria automobile;– Construcții;– Bunuri de consum,cum ar fi produsele alimentare și băuturile;– Ambalaje cum ar fi: sticla, hârtia, materialeplastice etc.;– Textile;– EEE.În consecință, aceste sectoare vor fi abordate în detaliu în planul de acțiune, împreună cudeșeurile și apa ca sectoare orizontale. Măsurile și proiectele propuse prin planul de acțiune voravea în vedere îmbunătățirea acestor sectoare și nu vor avea un impact negativ semnificativ asupra
ariilor naturale protejate, sau a biodiversității și a sănătății umane.Mai jos sunt prezentate câteva motive care justifică de ce nu au fost alese anumite sectoare:– Sectorul metalurgiei și al construcțiilor de mașini nu a fost ales deoarece potențialul decircularitate este relativ limitat în comparație cu alte sectoare, și anume aplicarea cerințelorde proiectare ecologică care vor fi prevăzute de Directiva UE revizuită privind proiectareaecologică, aplicarea tehnologiilor și combustibililor cu emisii reduse de dioxid de carbon, precumși creșterea gradului de reciclare și de refabricare a produselor.– Nu se acordă prioritateindustriei chimice, deoarece potențialul său de circularitate se bazează în principal pe tranzițiacătre îngrășăminte biologice, care pot fi acoperite de sectoarele agriculturii, silviculturii șialimentației.– Chiar dacă contribuția economică a sectorului turismului este relativ mare,circularitatea sectorului este limitată de nivelul de durabilitate și circularitate al sectoarelorcu care este conectat turismul, dintre care cele mai importante sunt deja prioritare, și anumeagricultura, construcțiile și ambalajele.– Sectorul mobilei deține multe oportunități de EC; cutoate acestea, este un sector relativ mic în România. În același timp, problema presantă aintensificării recoltării lemnului poate fi abordată în cadrul agriculturii și silviculturii.5. OBIECTIVELE GENERALE ȘI SPECIFICE5.1. Obiectivele cheie pentru o tranziție la EC în RomâniaObiectivele cheie ale Strategiei naționale privind EC oferă cadrul care ghidează eforturile detranziție către EC ale României prin implementarea Planului de Acțiune. De asemenea, acesteaservesc la definirea celor mai importante elemente și domenii din cadrul EC aplicate în România,aliniind astfel așteptările și viziunile tuturor părților implicate.EC promite construirea unui sistem rezilient care va aduce beneficii întreprinderilor, oamenilorși mediului, rezistent la efectele schimbărilor climatice sau la întreruperile lanțului deaprovizionare global.În concordanță cu strategiile naționale relevante care vizează o Românie durabilă, ecologică șiechitabilă*165), se stabilesc următoarele obiective cheie:*165) Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă 2013-2020-2030, Strategia de Dezvoltare Durabilăa României 2030, Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, 2018, precum și proiectul deStrategie privind Economia Circulară, 2020.1. Acordarea de prioritate producției locale în fața produselor și materialelor importate;2. Consolidarea competitivității economice și a forței de muncă;3. Aprovizionarea responsabilă și durabilă cu materii prime;4. Promovarea cu prioritate a inovării și cercetării în domeniul economiei circulare;5. Prezervarea, conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale;6. Prevenirea generării de deșeuri și gestionarea sustenabilă a deșeurilor;7. Promovarea consumului responsabil și a educației pentru mediu;8. Protecția ecosistemelor și a sănătății cetățenilor.6. PROGRAME6.1. Direcții de politicăPe baza obiectivelor cheie, următoarele direcții trebuie urmărite prin elaborarea de politicipentru a avansa EC în România. Acestea trebuie abordate prin intermediul reglementărilor, alstimulentelor economice și al măsurilor care vor fi introduse în detaliu în Planul de Acțiune.Măsurile vor fi stabilite pe baza legislației în vigoare, la nivel național, comunitar șiinternațional și nu vor afecta biodiversitatea sau sănătatea oamenilor.I. Reducerea consumului de materii prime virgine prin extragerea mai durabilă a materiilor primeși prin activități de reciclare și recuperare.II. Reducerea consumului de bunuri de consum prin prelungirea duratei de viață a produselor:– aplicarea designului circular și a eficienței materialelor;– promovarea dematerializării.III. Reducerea impactului activităților de producție asupra mediului prin:– aplicarea unortehnologii și procese mai inovatoare și mai ecologice;– promovarea digitalizării;– favorizareaenergiilor regenerabile în detrimentul combustibililor fosili;– exploatarea potențialului desimbioză industrial.IV. Reducerea impactului activităților de gestionare și de eliminare a deșeurilor și a apeireziduale asupra mediului prin:– promovarea prevenirii deșeurilor;– îmbunătățirea sistemului degestionare a deșeurilor și a infrastructurii;– promovarea activităților de sortare și tratare adeșeurilor;– limitarea la minimum a depozitării deșeurilor.V. Îmbunătățirea coerenței politicilor și a guvernanței, a comunicării și a colaborării dintreautoritățile locale, regionale și naționale.7. REZULTATE AȘTEPTATEPrezenta SNEC pentru România oferă o imagine de ansamblu a potențialului de EC în România,stabilind o direcție generală clară pentru a accelera tranziția EC în România. Situația actuală aEC în România este descrisă printr-o analiză a legislației relevante, a guvernanței și aperformanței de mediu. În plus, prin intermediul unei analize sectoriale specifice, esteidentificat potențialul de circularitate în întreaga economie. Pentru a atinge acest potențial,sunt stabilite obiective cheie și sunt furnizate direcții de politică pentru atingerea lor.Direcțiile și obiectivele formulate în această Strategie vor constitui baza pentru un Plan deAcțiune care va fi aprobat prin Hotărâre a Guvernului. Planul va conține mai multe detalii șiacțiuni concrete pentru maximizarea potențialului de circularitate în sectoarele economice cheie.În cadrul Strategiei este folosită o abordare generală pentru a dezvolta o structură de guvernanțăfezabilă și pentru a atribui responsabilități pentru punerea în aplicare a EC. Strategia introduceși un cadru general de monitorizare și evaluare, care să asigure implementarea corectă și la timp.8. INDICATORII8.1. Indicatori de monitorizare pentru obiectivele de nivel înaltPentru fiecare obiectiv-cheie, vor fi elaborați indicatori sau vor fi obținuți de la Eurostat,Institutul Național de Statistică sau vor fi folosiți indicatorii utilizați în reglementărileexistente, cum ar fi Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, indicatorii naționali dedezvoltare durabilă, care acoperă dimensiunea socială, economică și de mediu*166). Același
exercițiu se va face pentru fiecare sector din Planul de Acțiune, vezi Tabelul 8-1.*166) Majoritatea indicatorilor aleși sunt cantitativi. Foarte puțini dintre aceștia - înprincipal indicatori sociali - sunt calitativi și trebuie să fie colectați prin sondaje sauinterviuri.Tabelul 8-1 Indicatori de monitorizare pentru obiectivele de nivel înalt
Obiectiv Indicatori-re
Acordarea de prioritate producției locale în fața produselor și materialelor importate
Producția loc
Raportul dint
Exporturi tot
Exportul de m
Importuri tot
Importul de m
Consolidarea competitivității economice și a forței de muncă
PIB real pe c
Persoane angaNumărul de an
Rata șomajulu
Numărul de st
Aprovizionarea responsabilă și durabilă cu materii prime
Numărul de co
Amprenta mate
Productivitat
Intensitatea
Independența
Dependența ma
Importul și e
Achiziții pub
Promovarea en
Ponderea ener
Contribuția m
Promovarea cu prioritate a inovării și cercetării în domeniul economiei circulare
Brevete legat
Ponderea valo
Indicele de e
CDP105A - Pro
CDP101B - Org
Numărul de ar
A implementat
Prezervarea, conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale
Scăderea cant
Rata de recic
Rata de recic
Rata de recic
Produse de pe
Rata de utili
Recuperarea nPonderea nămo
Prevenirea generării de deșeuri și gestionarea sustenabilă a deșeurilor
Cantitatea de
Reducerea deș
Producția de
Promovarea consumului responsabil și a educației pentru mediu
Consumul inte
Cheltuieli de
Achiziționare
Achiziționare
Achiziționare
Ponderea pers
Productivitat
Protecția ecosistemelor și a sănătății cetățenilor
Numărul de pr
Ponderea arii
Amprenta ecol
Emisii genera9. PROCEDURILE DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE9.1. Cadrul de monitorizare și evaluareCadrul de monitorizare și evaluare are drept scop urmărirea și evaluarea implementării și aimpactului atât ale Strategiei, cât și ale Planului de Acțiune privind EC, precum și măsurareaprogreselor realizate în raport cu obiectivele și scopurile formulate.9.2. Structura de guvernanțăO structură de guvernanță coerentă este crucială pentru implementarea cu succes a StrategieiNaționale privind EC și a acțiunilor ulterioare. Actualul model de guvernanță se află întranziție, cu noi structuri și dinamici în curs de formare. În efortul de a contribui la procesulde tranziție la EC se va constitui o structură de guvernanță a EC în România care să definească înmod clar rolurile și responsabilitățile instituțiilor implicate.Prin decizie a prim-ministrului se va înființa o structură de coordonare, din care să facă partereprezentanți, la nivel de secretar de stat/consilier de stat, ai ministerelor cu atribuții șiresponsabilități în domeniul economiei circulare, Cancelariei Prim-Ministrului, SecretariatuluiGeneral al Guvernului, Administrației Prezidențiale și Departamentului pentru dezvoltare durabilă.Conducerea structurii de coordonare va fi asigurată de Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, iarsecretariatul acesteia va fi asigurat de către Departamentul pentru dezvoltare durabilă.Prin Ordin al conducătorului fiecărei instituții reprezentate în structura de coordonare se vorînființa, cu încadrarea în numărul de posturi aprobat la nivelul instituției, structuri executiveîn cadrul cărora vor fi abordate și coordonate acțiunile de EC specifice responsabilitățilorinstituțiilor.Pentru a beneficia de contribuția valoroasă adusă de diversitate și incluziune, precum și decolaborare din partea altor părți interesate care participă la punerea în aplicare a Strategiei,actorii din sectorul privat, mediul academic și din societatea civilă vor fi consultați periodicîn procesul de elaborare a Planului de Acțiune privind EC și implementare a Strategiei.
Structura de guvernanță a EC are ca obiectiv principal elaborarea Planului de Acțiune privind ECși implementarea Strategiei. Aceasta își va desfășura activitatea în condițiile prevăzute deregulamentul propriu de organizare și funcționare.10. INSTITUȚIILE RESPONSABILEInstituțiile responsabile cu implementarea Strategiei sunt ministerele cu atribuții șiresponsabilități în domeniul economiei circulare, inclusiv instituțiile și/sau organizațiile decercetare din subordine/coordonare sau sub autoritatea acestora, precum și Cancelaria Prim-Ministrului, Secretariatul General al Guvernului, Administrația Prezidențială și Departamentulpentru dezvoltare durabilă.11. IMPLICAȚIILE BUGETARE ȘI SURSELE DE FINANȚAREImplicațiile bugetare și sursele de finanțare se vor stabili prin Planul de Acțiune.12. IMPLICAȚIILE ASUPRA CADRULUI JURIDICAprobarea SNEC reprezintă o reformă asumată în cadrul PNRR, în componenta 3 - privind gestionareadeșeurilor. Obiectivul general al prezentei Strategii este strâns legat de noile obiective alePAEC al UE, în conformitate cu principiile și acțiunile promovate în cadrul Pactului VerdeEuropean. Pentru implementarea Strategiei este nevoie de constituirea structurii de guvernanță aSNEC prin Decizie a prim-ministrului și inițierea unei Hotărâri de Guvern pentru aprobareaPlanului de acțiune.Planul de acțiune va fi adoptat conform angajamentelor asumate de România prin PNRR printr-oHotărâre a Guvernului României până în data de 30 septembrie 2023.13. BibliografieCambridge Econometrics, Trinomics and ICF, 2018. Impacts of circular economy policies on thelabour market. Retrieved fromhttps://circulareconomy.europa.eu/platform/sites/default/files/ec_2018_-_impacts_of_circular_economy_policies_on_the_labour_market.pdfCircle Economy, 2021. The Circularity Gap Report. Retrieved from https://www.circularity-gap.world/2021#downloadsDobre-Baron, O., Nitescu, A., Nita, D., & Mitran, C, 2022. România's Perspectives on theTransition to the Circular Economy in an EU Context. Basel: MDPI.doi:https://doi.org/10.3390/su14095324Ellen MacArthur Foundation, 2015. Growth within: a circular economy vision for a competitiveEurope. Retrieved from https://ellenmacarthurfoundation.org/growth-within-a-circular-economy-vision-for-a- competitive-europeEuropean Commission, 2022. EU Strategy for Sustainable and Circular Textiles. Retrieved fromhttps://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:9d2e47d1 -b0f3-11ec-83e1-01aa75ed71a1.0001.02/D0C_1&format=PDFEuropean Parliament and Council, 2009. Directive 2009/125/EC establishing a framework for thesetting of ecodesign requirements for energy-related products.Eurostat, 2022. Retrieved from https://ec.europa.eu/eurostat/statistics- explained/index.php?title=Resource_productivity_statistics Eurostat, 2022. Retrieved fromhttps://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ENV_AC_RMEustom_2702198/default/table?lang=enInglezakis, V., & Zorpas, A, 2009. Automotive shredder residue, ASR: a rapidly increasing wastestream waiting for a sustainable response. WIT Transactions on Ecology and the Environment,https://doi.org/10.2495/SDP090782, 835-843.JRC, 2021. EU Country Profiles in the Raw Materials Information System RMIS): România. Retrievedfrom https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC123822Martins, F., & Castro, H, 2019. Raw material depletion and scenario assessment in European Union -A circular economy approach. Retrieved fromhttps://recipp.ipp.pt/bitstream/10400.22/19466/1MRT_GRAQ_2020.pdfMinistry of Tourism. (n.d.). Master Planul pentru turismul național al României 2007 - 2026 .Retrieved from http://turism.gov.ro/web/wp-content/uploads/2017/05/masterplan_partea1.pdfNăstase, C., Chasovschi, C., State, M., & Scutariu, A.-L, 2019. MUNICIPAL WASTE MANAGEMENT INROMÂNIA IN THE CONTEXT OF THE EU. A STAKEHOLDERS' PERSPECTIVE. Technological and EconomicDevelopment of Economy, 25(5). doi:https://doi.org/10.3846/tede.2019.10295OECD, 2018. The Macroeconomics of the Circular Economy Transition . Retrieved fromhttps://www.oecd-ilibrary.org/docserver/af983f9a-en.pdf?expires=1651847908&id=id&accname=guest&checksum=25803F91E28F8ECAFBCC2D875E7094F2OECD, 2022. Economic Survey of România. Retrieved from https://www.oecd.org/economy/românia-economic-snapshot/Romanian Government, 2018. România's Sustainable Development Strategy 2030. Retrieved fromhttp://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/wp-content/uploads/2019/03/Romanias-Sustainable- Development-Strategy-2030.pdf Rovinaru, F.,Rovinaru, M., & Rus, A. ,2019. The Economic and Ecological Impacts of Dismantling End-of-LifeVehicles in România. Sustainability, doi:10.3390/su11226446.Schroeder, P., Anggraeni, K., & Weber, U, 2018. The Relevance of Circular Economy Practices to theSustainable Development Goals. Journal of Industrial Ecology, 23-1, 77-95. Retrieved fromhttps://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/jiec.12732Staniszewska, E., Klimecka-Tatar, D., & Obrecht, M, 2020. Eco-design processes in the automotiveindustry. PRODUCTION ENGINEERING ARCHIVES, 131-137.UNECE. ,2021. România - Environmental Performance Reviews . Retrieved fromhttps://unece.org/sites/default/files/2021-12/ECE_CEP_189_0.pdfUnited Nations, 2015. Paris Agreement. Retrieved fromhttps://unfccc.int/sites/default/files/english_paris_agreement.pdfUnited Nations, 2016. Global Material Flows and Resource Productivity - Assessment Report for theUNEP Internațional Resource Panel. Retrieved from https://www.unep.org/resources/report/global-material-flows-and-resource-productivity-assessment-report-unep
Anexa A
Figuri și tabele justificative - capitolele 1 și 2Figura A-1: Cadrul Strategii 9R
Sursa: Potting et al. - 2017*167)*167) https://www.pbl.nl/sites/default/files/downloads/pbl-2016-circular-economy-measuring-innovation-in-product-chains-2544.pdf● R0-R2 reprezintă așa-numita buclă sau circuit scurt. Strategiile sunt menite să eliminedeșeurile deja din faza de proiectare a produsului asigurând posibilitatea de re-manufacturare șidezasamblare.– R0: Refuz - Exemplu în cazul ambalajelor de plastic: refuzul sticlelor de plasticpentru îmbutelierea băuturilor răcoritoare. Consumatorii își pot pregăti băutura acasă dinconcentrate.– R1: Regândire - Închirierea în locul cumpărării este un exemplu de astfel destrategie. Exemplu din domeniul electrocasnicelor: Utilizarea partajată a mașinilor de spălat și auscătoarelor, într-o locație centrală în blocurile de apartamente; folosirea partajată acontractelor de utilizare, care să includă servicii de mentenanță, reparații și recondiționări– R2: Reducere - Exemplu din domeniul construcțiilor: zidul tipic de mortar și cărămidă poate fiînlocuit cu un zid din cărămizi care se îmbină între ele, așa încât cantitatea de mortar necesarăeste considerabil redusă.● R3-R7 reprezintă așa-numita buclă medie a modului celor 9 R și au menirea de a extinde ciclul deviață al produselor.– R3: Reutilizare - Exemplu din domeniul ambalajelor: consumatorii spalăsticlele și le reumplu la retailer.– R4: Reparare - În toate situațiile consumatorul ar plătipentru serviciile de reparații.– R5: Recondiționare -Exemplu din domeniul electronicelor: unintermediar înlocuiește piesele vechi cu unele noi și moderne și vinde apoi produsulrecondiționat, cu piesele înlocuite fiind trimise spre reciclare, a se vedea R8.– R6:Remanufacturare - Exemplu din domeniul electronicelor: un intermediar folosește piesele vechi cesunt încă funcționale pentru a repara aparatură defectă sau pentru a produce aparate noi. Pieselenefolosite sunt trimise spre reciclare, a se vedea R8.– R7: Redirecționare. Exemplu: fabricarea desacoșe pentru cumpărături din parașute scoase din uz.● R8-R9 reprezintă bucla lungă a modelului celor 9 R. Acestea se aplică produselor care ajung înfaza de sau sunt etichetate ca deșeuri și necesită consum de energie pentru a li se conferi o nouăvaloare. Spre deosebire de celelalte strategii R, acestea nu mențin structura sau valoareaoriginală a produsului.– R8: Reciclare - Exemplu: consumatorii duc produsele la care renunță/learuncă la centrele de reciclare.– R9: Recuperare - este strategia de incinerare a materialelor cupotențial de recuperare de energie.Figura A-2: Producția de deșeuri municipale și cheltuielile de consum final în România, 2010-2020
Sursa: Eurostat [env wasmun] și Eurostat [nama_10_co3_p3]Figura A-3: Generarea de deșeuri, cu excepția deșeurilor minerale majore, pe unitate de PIB,exprimat în kg la mia de euro, 2004-2018
Sursa: EurostatFigura A-4: Compoziția economiei românești, exprimată în milioane de euro - VAB în volume legate
în lanț, 2015
Sursa: EurostatFigura A-5: Ocuparea forței de muncă în economia românească exprimată în mii persoane
Sursa: EurostatFigura A-6: Industriile prelucrătoare din România în 2010 și 2020, exprimată în milioane de euro -VAB în volume legate în lanț, 2015
Sursa: EurostatFigura A-7: Fluxul de materiale în România, 2020, exprimat în mii tone
Sursa: Eurostat - Fluxurile de materiale în economia circulară,https://ec.europa.eu/eurostat/web/circular-economy/material-flow-diagram, accesat la 28.06.2022
Anexa B
Detalii privind inițiativele UE privind ECNoul PAEC detaliază o serie de inițiative politice care urmează să fie întreprinse de CE, abordândtoate etapele ciclului de viață al bunurilor și serviciilor legate de economia UE:● Inițiativa privind politica produselor durabile, a cărei propunere legislativă a fost publicatăîn anul 2022, vizează stabilirea unui cadru politic coerent la nivelul UE, prin care bunurile,serviciile și modelele de afaceri durabile să devină norma și modelul de consum mai durabil. Eaabordează aspecte precum internalizarea externalităților legate de produse, cerințele de
proiectare ecologică impuse unei game mai largi de produse decât cele legate de energie și careinclud aspecte legate de eficiența materialelor, de ex.: longevitate, reparabilitate, reutilizare,precum și furnizarea de informații privind durabilitatea de-a lungul lanțului valoric într-un"pașaport digital al produsului".● Această inițiativă este în strânsă coordonare cu alte două proiecte care se adresează în modspecial consumatorilor și care au ca scop îmbunătățirea capacității acestora de a lua decizii decumpărare informate și ecologice: inițiativa privind abilitarea consumatorilor pentru tranzițiaecologică și cea privind declarațiile de mediu*168).*168) Comisia Europeană, 2021, Evaluarea de impact inițială - Inițiativa privind produseledurabile● Revizuirea în curs a Directivei privind proiectarea ecologică și a Regulamentului privindeticheta ecologică a UE*169) au ca obiectiv, printre altele, creșterea circularității și asustenabilității modelelor de consum. Eticheta ecologică a UE promovează economia circulară prinîncurajarea producătorilor să genereze mai puține deșeuri și CO2 în timpul procesului defabricație și să dezvolte produse durabile, ușor de reparat și de reciclat. Transparența asiguratăprin intermediul etichetei îi ajută pe consumatori să facă o alegere mai informată și maidurabilă. Odată ce Directiva privind proiectarea ecologică va fi extinsă dincolo de produsele cuimpact energetic și va fi aplicabilă unei game mai largi de produse, aceasta va stabili standardeminime pentru eficiența energetică și materială a produselor, sporind astfel performanța lor demediu*170).*169) Regulamentul CE nr. 66/2010 privind eticheta ecologică a UE*170) https://legislație.just.ro/Public/DetaliiDocument/213810
Anexa C
Descrierea detaliată a organismelor guvernamentale care sprijină ECComisia Națională privind Schimbările ClimaticeLa data de 20 noiembrie 2014, a fost promulgată Hotărârea Guvernului nr. 1.026/2014 pentrureorganizarea Comisiei Naționale pentru Schimbări Climatice, prin care s-a recunoscut necesitateaexistenței unui Centru Guvernamental pentru coordonarea politicilor în domeniu. Comisia Naționalăprivind Schimbările Climatice este un organism interministerial, cu rol consultativ, fărăpersonalitate juridică, a cărui activitate este coordonată de Ministerul Mediului. ComisiaNațională pentru Schimbări Climatice este subordonată Consiliului Interministerial pentruAgricultură, Dezvoltare Rurală și Mediu având ca președinte Ministerul Mediului. VicepreședinteleComisiei Naționale privind Schimbările Climatice este secretar de stat în cadrul MinisteruluiMediului. Comisia are un secretariat care acționează în cadrul Direcției pentru responsabilitățiîn domeniul schimbărilor climatice din cadrul Ministerului Mediului. Vicepreședintele Comisieinaționale privind schimbările climatice este secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului.Comisia dispune de un secretariat care acționează în cadrul Direcției responsabilităților privindschimbările climatice din cadrul Ministerului Mediului.Un grup de lucru tehnic privind schimbările climatice este înființat sub auspiciile Comisiei.Acesta este compus din experți ai autorităților, instituțiilor și organizațiilor guvernamentale șineguvernamentale.Comisia Națională privind Schimbările Climatice are următoarele competențe principale:● de a propune modificarea și completarea Strategiei naționale a României privind schimbărileclimatice și a Planului de acțiune subsecvent, elaborate de Ministerul Mediului.● să analizeze rapoartele elaborate în cadrul grupului tehnic, în vederea informării GuvernuluiRomâniei;● să informeze autoritățile publice centrale cu privire la sectoarele cu potențial ridicat dereducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și cu privire la sarcinile de reducere a emisiiloracestor instituții;● la propunerea grupului tehnic, să recomande autorităților publice centrale realizarea de studiide specialitate necesare pentru punerea în aplicare a politicii europene în domeniul schimbărilorclimatice;● să propună autorităților publice centrale inițierea unor acțiuni de colaborare externă sauparticiparea la acțiuni inițiate de alte state membre în domeniul schimbărilor climatice învederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră;● să contribuie la sensibilizarea opiniei publice cu privire la efectele schimbărilor climaticeasupra mediului, a vieții de zi cu zi și la necesitatea de a sprijini politicile publice șimăsurile adoptate la nivel național și european pentru a încetini aceste schimbări și pentru areduce numărul de acțiuni antropice care favorizează schimbările negative ale mediului și alevieții, prin informare publică, ori de câte ori este cazul.Structura Comisiei Naționale privind Schimbările Climatice:Figura C-1: Structura Comisiei Naționale privind Schimbările Climatice
Comitetul interdepartamental pentru dezvoltare durabilăComitetul a fost înființat prin Hotărârea Guvernului nr. 272/2019*171). Conform HG, Comitetul esteun organism interministerial cu rol consultativ și funcționează în cadrul Cabinetului Prim-ministrului. Principalele obiective ale Comitetului sunt monitorizarea, evaluarea și revizuireaimplementării Strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă a României 2030, integrarea acesteiaîn programele și politicile naționale, precum și asigurarea obligațiilor de raportare a Românieicătre UE în domeniul sustenabilității. Astfel, Comitetul asigură coerența în procesul de elaborareși promovare a politicilor de dezvoltare durabilă.*171) https://legislație.just.ro/Public/DetaliiDocument/213810DDD asigură secretariatul permanent al Comitetului, care se asigură că orice decizie luată deComitet este comunicată Guvernului în termen de 5 zile.Comitetul interministerial privind schimbările climaticeLa data de 29 aprilie 2022, prin Hotărârea Guvernului nr. 563/2022, Guvernul României a aprobatînființarea, organizarea și funcționarea unui Comitet interministerial pentru schimbări climatice,care este coordonat de primul-ministru, în calitate de președinte.Comitetul are trei vicepreședinți, șeful Cancelariei prim-ministrului, demnitarul care conduceDepartamentul pentru climă și durabilitate din cadrul Administrației Prezidențiale și ministrulMediului. Activitatea comitetului este asistată de secretariatul tehnic, care este format dinpersonal de la Secretariatul General al Guvernului, prin Direcția pentru Coordonarea Politicilorși Priorități, și de la Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.Principalele competențe ale comitetului sunt:● Propune comunicarea unui mesaj unitar și coerent privind schimbările climatice, bazat pe dateștiințifice, de către instituțiile publice românești care dezvoltă politici cu impact asupracombaterii schimbărilor climatice.● Asigurarea alinierii politicilor în sectoarele cu impact asupra schimbărilor climatice șimonitorizarea progreselor înregistrate de instituțiile românești în implementare;● Analizează, monitorizează și propune politici prioritare anuale privind schimbările climatice,în conformitate cu angajamentele naționale, aprobate de Guvern;● Analizează, monitorizează și evaluează gradul de îndeplinire a măsurilor luate de autoritățileși instituțiile responsabile pentru implementarea politicilor prevăzute în Planul naționalintegrat pentru energie și schimbări climatice, denumit în continuare PNIESC;● Să analizeze, să monitorizeze și să evalueze gradul de îndeplinire a obiectivelor Strategieinaționale pe termen lung privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și să propunăsoluții pentru atingerea acestor obiective;● Analizează și monitorizează aplicarea metodologiei de bugetare a inițiativelor în domeniulschimbărilor climatice, în conformitate cu obligațiile asumate în cadrul Planului național deredresare și reziliență al României și a altor acorduri internaționale;● Analizează și propune indicatori pentru măsurarea angajamentelor României în domeniul climei, înraport cu cerințele Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și aleAcordului de la Paris, precum și cu alte inițiative în domeniu, cum ar fi Agenda 2030 a ONU pentrudezvoltare durabilă și Cadrul Sendai pentru reducerea riscului de dezastre.Structura Comitetului interministerial privind schimbările climatice:Figura C-2: Structura Comitetului interministerial privind schimbările climatice
Printre alte părți interesate importante din sectorul privat se numără:1. Camere de comerț;2. Asociații profesionale;3. Altele: Coaliția pentru Dezvoltarea României, Coaliția pentru Economie Circulară România,Asociația Oamenilor de Afaceri din România, Confederația CONCORDIA, Consiliul Național alÎntreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România CNPIMMR, Green Report, Asociațiile de Mediudin România, Asociația Producătorilor de Porumb din România APPR, Asociația PRO pentru Ambalaje,PRO DEEE, Platforma Părților Interesate de Economia Circulară din România ROCESP;4. ONG-uri, de ex.: România Green Building Council, Fundația Conservation Carpathia.
Anexa D
PLAN DE ACȚIUNEpentru Strategia națională privind economia circulară
CUPRINSLista de abrevieriLista de figuri, tabele și caseteRezumat executivI. INTRODUCERE1.1. Rațiunea pentru planul de acțiune1.2. Domeniul de aplicare al planului de acțiune1.3. Metodologia elaborării și prezentarea structuriiII. CONTEXTUL ECONOMIEI CIRCULARE ÎN ROMÂNIA2.1. Situația economiei circulare în România2.2. Cadrul politic și legislativIII. VIZIUNE ȘI MISIUNE3.1. Viziune3.2. Obiective generale3.3. Direcții de politică3.4. MisiuneIV. OBIECTIVE, ACȚIUNI TRANSVERSALE SI ACȚIUNI SPECIFICE FIECĂRUI SECTOR4.1. Acțiuni transversale4.2. Agricultură și silvicultură4.3. Industria auto4.4. Construcții4.5. Alimente și băuturi4.6. Ambalaje4.7. Textile4.8. Echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori4.9. Deșeuri4.10. Apă și ape uzateV. CADRUL DE IMPLEMENTARE5.1. Bugetare și finanțare5.2. Cadrul de guvernanță5.3. Evaluare și monitorizareVI. ANALIZA RISCURILOR PENTRU PUNEREA ÎN APLICARE A PAEC6.1. Eficacitatea acțiunilor propuse6.2. Asigurarea surselor de finanțare6.3. Voința politică6.4. Guvernanța
6.5. Comportamentul consumatorilor6.6. RezumatVII. DETALII PRIVIND ACȚIUNILE7.1. Acțiuni transversale7.2. Agricultură și silvicultură7.3. Sectorul auto7.4. Construcții7.5. Alimente și băuturi7.6. Ambalaje7.7. Textile7.8. Echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori7.9. Deșeuri7.10. Apă și ape uzateVIII. EXEMPLE DE BUNE PRACTICI8.1. Acțiuni transversale8.2. Agricultură și silvicultură8.3. Sectorul auto8.4. Construcții8.5. Alimente și băuturi8.6. Ambalaje8.7. Textile8.8. Echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori8.9. Deșeuri8.10. Apă și ape uzateIX. TABELE DE MONITORIZARE ȘI EVALUAREX. LISTA PĂRȚILOR INTERESATE CONSULTATE ÎN CADRUL ELABORĂRII PLANULUI DE ACȚIUNE PENTRU STRATEGIANAȚIONALĂ PRIVIND ECONOMIA CIRCULARĂ
Lista de abrevieriAFM Administrația Fondului pentru MediuAKIS Agricultural Knowledge and Innovation Systems/Sisteme de cunoștințe și inovare în agriculturăANAP Agenția Națională pentru Achiziții PubliceANAR Administrația Națională "Apele Române"ANRSC Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități PubliceANPM Agenția Națională pentru Protecția MediuluiAPE Achiziții publice ecologiceB&A Baterii și acumulatoriC&D&I Cercetare, dezvoltare și inovareCCV Centrul de colectare voluntarăCE Comisia EuropeanăCIM Consumul intern de materialeCMP Consumul de materii primeDBA Deșeuri de baterii și acumulatoriDCD Deșeuri din construcții și demolăriDEEE Deșeuri de echipamente electrice și electroniceDG Reform Direcția Generală pentru Sprijinirea Reformei StructuraleDMS Deșeuri municipale solideEC Economie circularăECV Evaluarea ciclului de viațăEEE Echipamente electrice și electroniceEFP Educație și formare profesionalăFC Fondul de CoeziuneFEDR Fondul European de Dezvoltare RegionalăGES Gazele cu efect de serăHG Hotărârea GuvernuluiIEC Inițiativa privind electronica circularăIMM Întreprinderi mici și mijlociiINS Institutul Național de StatisticăIPD Inițiativa privind produsele durabileISD Încetarea statutului de deșeuIT&C Tehnologia informației și comunicațiilorl.e. locuitor echivalentJOUE Jurnalul Oficial al Uniunii EuropeneMADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării RuraleMEAT Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și TurismuluiMMAP Ministerul Mediului, Apelor și PădurilorOCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare EconomicăODD Obiectivele de dezvoltare durabilăOG Ordonanța GuvernuluiOIREP Organizații care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătoruluiONG Organizație neguvernamentalăONU Organizația Națiunilor UniteOS Obiectiv specificOUG Ordonanță de urgență a GuvernuluiPAC Politica Agricolă ComunăPAEC Planul de acțiune pentru Strategia națională privind economia circularăPAYT Plătești pentru cât arunci
PIB Produsul intern brutPNDR Program Național Dezvoltare RuralăPNRR Planul național de redresare și reziliențăPOIM Programul Operațional Infrastructură MareRAR Registrul Auto RomânREP Responsabilitatea extinsă a producătoruluiRUMC Rata de utilizare a materialelor circulareSEAP Sistemul Electronic de Achiziții PubliceSIATD Sistem informatic de Asigurare a Trasabilității DeșeurilorSIGD Sistem integrat de gestionare a deșeurilorSGR Sistem garanție-returnareSM State MembreSNEC Strategia națională privind economia circularăSTE(A)M Știință, tehnologie, inginerie (arte) și matematicăTVA Taxa pe valoarea adăugatăUE Uniunea EuropeanăVSU Vehicule scoase din uz
Lista de figuri, tabele și casete
FiguriFigura 1. Cronologia politicii de mediu relevante pentru economia circulară în RomâniaFigura 2. Generarea și reciclarea deșeurilor din ambalajeFigura 3. Ratele de colectare a deșeurilor de EEEFigura 4. Organigrama structurii de guvernanță a EC în RomâniaFigura 5. Cadrul de competențe în domeniul economiei circulareFigura 6. Program care include principiile economiei circulare în cadrul studiilor de inginerie laKU LeuvenFigura 7. Ilustrație a standardului japonez de reutilizare pentru motoarele uzateFigura 8. Sistemul francez de bonus/malusFigura 9. Tarifele de producător în Belgia pentru diferite tipuri de ambalaje în euro pe kgFigura 10. Circular ID
TabeleTabelul 1. Obiective și acțiuni transversale prioritareTabelul 2. Obiective și acțiuni pentru sectorul agricultură și silviculturăTabelul 3. Obiective și acțiuni pentru sectorul autoTabelul 4. Obiective și acțiuni pentru sectorul construcțiilorTabelul 5. Obiective și acțiuni pentru sectorul de alimente și băuturiTabelul 6. Obiective și acțiuni pentru sectorul ambalajelorTabelul 7. Obiective și acțiuni pentru sectorul de textileTabelul 8. Obiective și acțiuni pentru sectorul EEETabelul 9. Obiective și acțiuni pentru sectorul de deșeuriTabelul 10. Obiective și acțiuni pentru sectorul apei și al apelor uzateTabelul 11. Principalele aspecte ale economiei circulare: Situația actuală și obiectiveTabelul 12. Sinteza riscurilor asociate implementării PAECTabelul 13. Principalele caracteristici ale Platformei digitale pentru ECTabelul 14. Programe naționale de inovare instituite în alte state membre ale UETabelul 15. Programe de ajutor de stat din state membre ale UETabelul 16. Inițiative de finanțare privată pentru economia circulară în alte state membre ale UETabelul 17. Rezumat al măsurilor propuse prin noul protocol privind construcțiile și demolările(Comisia Europeană, 2018)Tabelul 18. Acțiuni transversaleTabelul 19. Sectorul agricultură și silviculturăTabelul 20. Sectorul autoTabelul 21. Sectorul construcțiiTabelul 22. Sectorul alimente și băuturiTabelul 23. Sectorul ambalajeTabelul 24. Sectorul textileTabelul 25. Sectorul echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatoriTabelul 26. Sectorul deșeuriTabelul 27. Sectorul apă și ape uzateTabelul 28. Indicatori cheie
CaseteCaseta 1. Programe de finanțare UE relevante pentru ECCaseta 2. Structura de coordonare a guvernanței economiei circulareCaseta 3. Exemple de criterii de circularitate în achiziția de materiale de construcțiiCaseta 4. Factori de succes pentru achizițiile circulareCaseta 5. Prezentare generală a metodelor de colectare a datelor în sectorul construcțiilor
Rezumat executiv
Măsurile privind economia circulară oferă posibilitatea de a respecta angajamentele privind climași alte obiective de dezvoltare durabilă, contribuind în același timp la creșterea economică și lacrearea de locuri de muncă. Potrivit unor studii recente*1, aplicarea principiilor economieicirculare poate stimula creșterea economică și poate genera noi locuri de muncă. România a lansat
deja câteva inițiative pentru a încuraja economia circulară, dar se află încă într-un stadiu deînceput al procesului de tranziție la economia circulară*2. Ca atare, trebuie depuse mai multeeforturi și iniția mai multe acțiuni pentru a promova, a permite și a facilita schimbările întoate sectoarele economice și în toate domeniile societale în context național.*1 Cambridge Econometrics, Trinomics și ICF (2018), Impacts of circular economy policies on thelabour market (Impactul politicilor de economie circulară asupra pieței muncii): În întreagaeconomie a UE, economia circulară are potențialul de a crește PIB-ul UE cu încă 0,5 % până în 2030și de a crea aproximativ 700 000 de locuri de muncă.*2 Cramer, J. (2022). Guvernanța eficientă a economiilor circulare: O comparație internațională.Journal of Cleaner Production, 343, 130874.Planul de acțiune pentru Strategia națională privind economia circulară, denumit în continuarePAEC, face parte din eforturile recente ale guvernului de a accelera tranziția către economiecirculară în România. Acesta se bazează pe și completează Strategia națională privind economiacirculară adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.172/2022. Rațiunea care stă la baza PAEC șimisiunea pe care acesta își propune să o atingă în contextul actual al economiei circulare dinRomânia sunt explicate mai detaliat în primele trei capitole ale prezentului plan de acțiune. Întimp ce SNEC prevede direcții de urmat și obiective generale care să ghideze elaborarea depolitici menite să avanseze economia circulară în România, PAEC propune și descrie acțiuniconcrete pentru promovarea tranziției către economia circulară în România.Obiectivele generale adoptate prin intermediul SNEC sunt:● acordarea de prioritate producției locale în fața produselor și materialelor importate;● consolidarea competitivității economice și a forței de muncă;● aprovizionarea responsabilă și durabilă cu materii prime;● promovarea cu prioritate a inovării și cercetării în domeniul economiei circulare;● prezervarea, conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale;● prevenirea generării de deșeuri și gestionarea sustenabilă a deșeurilor;● promovarea consumului responsabil și a educației de mediu;● protecția ecosistemelor și a sănătății cetățenilor.Pentru a facilita realizarea acestor obiective, PAEC propune o serie de acțiuni transversale,precum si acțiuni sectoriale specifice. Acțiunile transversale includ măsuri privind educația șiformarea profesională, cercetarea, dezvoltarea și inovarea, achizițiile ecologice și încurajareadigitalizării, care sunt esențiale pentru facilitarea transformării circulare în economiaromânească.Acțiunile de educație, formare profesională și sensibilizare a publicului cu privire laprincipiile economiei circulare pot crea competențele necesare pentru tranziția cătrecircularitate, dar pot contribui și la schimbarea comportamentului de consum și de producție.Măsurile de cercetare, dezvoltare și inovare pot juca, de asemenea, un rol important în susținereaeconomiei circulare, în special în ceea ce privește materialele și produsele noi, înlocuirea șieliminarea substanțelor periculoase, încurajarea modelelor de afaceri care urmează principiileeconomiei circulare, promovarea noilor tehnologii de producție și reciclare, dezvoltarea deindicatori și colectarea de date etc. În plus, digitalizarea este un element important altranziției către o economie mai circulară. Tehnologiile digitale pot să contribuie la urmărireatraseelor produselor, a componentelor și a materialelor pentru a permite întreprinderilor săfuncționeze mai eficient, să reducă deșeurile, să extindă ciclul de viață al produselor și săreducă costurile de tranzacție. De asemenea, platformele digitale pot facilita fluxurile de date,colaborarea și schemele de partajare în cadrul ecosistemelor cu mai multe părți interesate,reducând astfel utilizarea restrânsă a activelor existente și permițând acumularea de cunoștințecolective și răspândirea modelelor de afaceri bazate pe principiile economiei circulare. Nu înultimul rând, tranziția către circularitate poate fi facilitată și de achizițiile ecologice.Puterea de cumpărare a autorităților publice din România este estimată la aproximativ 19% dinprodusul intern brut*3. Prin urmare, achizițiile ecologice pot juca un rol important în creștereacererii și în oferirea de oportunități pentru cei care pun pe piață produse și servicii careîncorporează principiile circulare, acordând prioritate achiziționării de lucrări, produse șiservicii care contribuie la circuite închise de energie și materiale, reducând la minim impactulnegativ asupra mediului și generarea de deșeuri.*3 AROLD, ONV LAW (2021) Primul studiu național privind utilizarea achizițiilor publice verzi înRomânia. Disponibil la: https://www.onvlaw.ro/the-1st-național-study-on-green-public-procurement-in-românia-2/PAEC prezintă, de asemenea, acțiuni specifice celor nouă sectoare economice care au fostidentificate prin intermediul SNEC ca fiind domeniile cu cel mai mare potențial de circularitatedin economia românească. Sectoarele au fost selectate pe baza importanței lor din punct de vedereeconomic, a impactului pentru mediu și sănătate și pe baza problemelor și oportunităților legatede economia circulară. Astfel, sectoarele selectate sunt:● agricultură și silvicultură;● auto;● construcții;● alimente și băuturi;● ambalaje precum sticlă, hârtie, materiale plastice, lemn și materiale metalice;● textile;● echipamente electrice și electronice, inclusiv baterii;precum și două sectoare relevante pentru întreaga economie și societate, anume:● deșeuri● apă și ape uzate.Pentru acțiunile transversale și pentru fiecare dintre cele nouă sectoare, PAEC identifică celpuțin cinci acțiuni prioritare și, în majoritatea cazurilor, introduce un set de măsurisuplimentare care se vor pune, de asemenea, în aplicare pentru a accelera tranziția la economiacirculară. PAEC prezintă și descrie în total 52 de acțiuni prioritare în cele zece domenii, unul
la nivel transversal și nouă sectoriale. Pentru fiecare domeniu, acțiunile au fost prioritizate înfuncție de (i) fezabilitatea implementării lor, (ii) urgența și potențialul de a acceleratranziția către economia circulară, (iii) relevanța pentru respectarea directivelor UE și pentruatingerea obiectivelor stabilite la nivel național și (iv) existența unor bune practici în altestate membre ale UE.O parte semnificativă, de aproximativ 38% dintre acțiunile prioritare se referă la modificărilegislative, de reglementare și/sau de politică care ar putea facilita trecerea de la economialiniară la economia circulară. Alte acțiuni se concentrează pe dezvoltarea infrastructurii,inclusiv cea digitală - 23%, pe suport financiar pentru sectorul privat - 11%, pe educație șiformare profesională - 9%, pe campanii de sensibilizare și conștientizare - 7%, pe aplicarea șimonitorizarea implementării legislației și a reglementărilor - 6% și pe cercetare, dezvoltare șiinovare - 6%*4.*4 Aceste procente trebuie privite ca fiind pur orientative, pentru a oferi o imagine generală atipurilor de acțiuni ale PAECPentru stabilirea și elaborarea acțiunilor prioritare, au fost realizate 59 de interviuri cu părțiinteresate și reprezentanți din cele nouă sectoare economice, cu cel puțin 5 interviuri pe sector.Printre intervievați s-au numărat asociații patronale și profesionale din industrie, companiiprivate, organizații neguvernamentale, OIREP-uri, precum și autorități publice. Această procedurăde lucru a jucat un rol important în aprofundarea provocărilor și barierelor specifice în caleatranziției la economia circulară și a contribuit la conceperea măsurilor practice pentru a depășiaceste bariere.Acțiunile prioritare descrise în PAEC sunt legate de obiectivele generale stabilite în SNEC. Înplus, în Capitolul VII, pentru fiecare acțiune prioritară, este furnizată o descriere detaliată aprovocărilor la care răspunde acțiunea respectivă, a măsurilor care trebuie luate pentru a leremedia, a entităților responsabile și implicate și a orizontului de timp pentru punerea lor înaplicare. Capitolul VIII redă exemple de bune practici care sunt relevante pentru acțiuni, în timpce Capitolul IX prezintă tabelele de monitorizare și evaluare a progresului în implementarea PAEC.Interviurile cu părțile interesate au jucat, de asemenea, un rol important în consolidarea uneiimagini cu privire la principalele bariere care pot apărea la punerea în aplicare a acțiunilor.Prin urmare, în Capitolul IV. "Obiective, acțiuni transversale și acțiuni specifice fiecăruisector" sunt prezentate elementele necesare pentru punerea în aplicare a PAEC. Acesta abordeazătendințele și oportunitățile în ceea ce privește finanțarea, prezintă cadrul de guvernanță pentrua asigura punerea în aplicare a acțiunilor și cadrul pentru monitorizare, evaluare și diseminare aprogreselor realizate și a dificultăților întâmpinate în atingerea obiectivelor.Cele trei elemente care facilitează punerea în aplicare a PAEC, finanțarea, cadrul de guvernanțăși monitorizarea, sunt coroborate cu trei dintre acțiunile prioritare, incluse în subcapitolul 4.1Acțiuni transversale, care se referă la extinderea sprijinului financiar acordat inițiativelorcirculare de către sectorul privat, la consolidarea capacității sectorului public în domeniuleconomiei circulare și la dezvoltarea unei platforme digitale pentru a facilita monitorizarea șidiseminarea cunoștințelor relevante pentru economia circulară.Pentru a atenua riscurile identificate în Capitolul VI, Comitetul de Coordonare pentru EconomiaCirculară*5, înființat prin decizia Prim-ministrului nr. 553/9.12.2022 cu rolul de a coordonaimplementarea SNEC și a PAEC, va elabora o strategie de implementare secvențială a PAEC, pornindcu prioritizarea acțiunilor PAEC în funcție de orizontul de timp, surse de finanțare disponibile,entități responsabile etc. și completând acțiunile cu informații suplimentare furnizate de cătreexperții tehnici din cadrul entităților implicate în structura de guvernanță și de către părțileinteresate private cu care membrii acestora se vor consulta, precum și cu estimarea de costuri, înbaza unui studiu dedicat.*5 https://legislație.just.ro/Public/DetaliiDocument/262375I. INTRODUCERE1.1. Rațiunea pentru planul de acțiuneRațiunea pentru elaborarea Planului de Acțiune privind Economia Circulară are la bază necesitateaRomâniei de a contribui la atingerea obiectivului general de neutralitate climatică până în 2050,prevăzut în Pactul Ecologic European, și a obiectivelor noului Plan de Acțiune privind EconomiaCirculară al Uniunii Europene. De asemenea, se așteaptă ca PAEC să sprijine implementareaStrategiei privind Economia Circulară a României, care a fost adoptată prin Hotărârea Guvernuluinr. 1.172/2022*6.*6 https://legislație.just.ro/Public/DetaliiDocument/259668Împreună, cele două documente vor oferi orientări pentru creșterea bunăstării populației și pentrucreștere economică durabilă prin îmbunătățirea calității mediului și a sănătății umane.PAEC reprezintă o etapă importantă în cadrul PNRR*7.*7 https://mfe.gov.ro/pnrr/1.2. Domeniul de aplicare al planului de acțiuneConceptul de economie circulară este foarte larg și acoperă o serie de subiecte conexe, inclusiveficiența resurselor, trecerea la resurse regenerabile, atât din punct de vedere material cât șienergetic. Economia circulară urmărește decuplarea activității economice de consumul de resursenaturale, eliminând în același timp din sistem externalitățile negative precum deșeurile șipoluarea. Pentru a realiza transformarea de la un sistem liniar la unul circular, sunt luate înconsiderare următoarele practici și soluții pentru diferitele etape ale lanțului valoric:● închiderea circuitelor de materiale prin înlocuirea materiilor prime cu materiale secundare și aproduselor noi cu produse sau piese second-hand, la mâna a doua, reparate sau recondiționate;● încetinirea fluxurilor de materiale prin prelungirea duratei de viață a produselor ca urmare aunei proiectări, întrețineri și reparații mai bune;● reducerea fluxurilor de materiale prin utilizarea unei cantități mai reduse de resurse perprodus sau utilizarea a mai puține produse pentru a furniza același serviciu societății.Domeniul de aplicare sectorial al PAEC se bazează pe prioritizarea elaborată în cadrul SNEC undeau fost evidențiate sectoarele cu cel mai pare potențial pentru economia circulară. Stabilirea
sectoarelor prioritare având cel mai mare potențial de consolidare a economiei circulare s-a bazatpe analiza contribuției economice, a impactului asupra mediului și sănătății umane, precum și aprovocărilor și oportunităților legate de economia circulară în fiecare sector. Așadar, sectoareleeconomice incluse în PAEC sunt:● agricultură și silvicultură;● auto;● construcții;● alimente și băuturi;● ambalaje precum sticla, hârtia, materialele plastice, lemn și materiale metalice;● textile;● echipamente electrice și electronice și baterii.Această selecție este în concordanță și cu rezultatele unei analize efectuate de Banca Mondială*8care relevă faptul că sectoarele EEE, auto, alimente și băuturi au cel mai mare potențial săadopte modelul circular în România. Prezentul PAEC extinde acest set de sectoare cu încă altepatru sectoare economice enumerate în lista de mai sus. Dintre sectoarele prezentate în PAEC, oaltă analiză diagnostic realizată de Banca Mondială*9 identifică sectoarele alimente, agriculturăși silvicultură, textile și deșeuri din construcții și desființări, alături de industria grea, cafiind sectoare prioritare pentru tranziția la EC. Această identificare se bazează peparticularitățile produselor rezultate din aceste sectoare și a lanțurilor lor valorice, peimpactul de mediu, în special cu privire la generarea de deșeuri, și pe dependența de materiiprime din afara Europei.*8 Banca Mondială (2022), "Închiderea cercului: Politici pentru tranziția către economia circularăîn Europa"https://documents1.worldbank.org/curated/en/099425006222229520/pdf/P174596025fa8105a091c50fb22f0596f*9 Banca Mondială (2023): "Analiză diagnostic pentru Intervenții legate de Economia Circulară înRomânia":https://documents1.worldbank.org/curated/en/099231501302323614/pdf/P17459604d612e0790a5ea028ec22975bÎn plus, PAEC prevede acțiuni transversale, precum și acțiuni specifice pentru sectoarele deșeuri,apă și ape uzate, care sunt relevante pentru întreaga economie și societate românească și care vorcontribui la promovarea modelului circular în toate celelalte sectoare economice. De asemenea,PAEC ia în considerare și modul în care alte sectoare menționate în SNEC se interconectează cuacțiunile prevăzute.Unele dintre acțiunile planului de acțiune, în special cele care presupun construirea saumodernizarea infrastructurii fizice, vor fi implementate fără a afecta negativ biodiversitatea,ecosistemele naturale sau ariile protejate din România. De exemplu, noile infrastructuri vor ficonstruite în zone care sunt deja dedicate construcțiilor și care nu necesită modificareapeisajului. Alte acțiuni, cum ar fi cele de reglementare sau cele de C&D&I, vor fi întreprinseastfel încât să se evite orice impact negativ asupra mediului înconjurător. Așadar, toateproiectele necesare implementării acțiunilor prevăzute în acest plan vor avea în vedererespectarea principiului "a nu aduce prejudicii semnificative" - DNSH*10.*10 "a nu aduce prejudicii semnificative" înseamnă a nu sprijini sau a nu desfășura activitățieconomice care aduc prejudicii semnificative oricărui obiectiv de mediu, dacă este cazul, însensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852.(https://knowledge4policy.ec.europa.eu/glossary-item/do-no-significant-harm_en)1.3. Metodologia elaborării și prezentarea structuriiPAEC a fost elaborat pe baza unei metodologii în trei etape. În prima etapă, SNEC a servit dreptbază pentru stabilirea priorităților sectoriale. În a doua etapă, pentru fiecare sector prioritarau fost identificate 10-15 acțiuni pe baza unei documentări cuprinzătoare. Această etapă a fosturmată de prioritizarea a 5-7 acțiuni per sector, pe baza următoarelor criterii:● fezabilitatea punerii în aplicare pe termen scurt și mediu;● urgența și potențialul de accelerare a economiei circulare;● relevanța pentru respectarea legislației și atingerea obiectivelor UE;● existența unor exemple de bune practici în alte state membre ale UE;● costurile și disponibilitatea finanțării;● efectul asupra sănătății umane și a mediului;● conformarea cu legislația și politicile naționale de mediu în vigoare.Lista de acțiuni prioritare a fost supusă consultării și validării empirice printr-o serie deinterviuri realizate cu reprezentanți ai asociațiilor patronale si profesionale din industrie șiai mediului privat, cu ONG-uri și cu reprezentanți ai autorităților publice relevante pentrusectoarele prioritare abordate de PAEC. Astfel, au fost realizate 59 de interviuri, cu cel puțin 5interviuri pe sector.Pentru acțiunile transversale și pentru fiecare sector în parte, PAEC prevede următoareleelemente:● lista acțiunilor care urmează să fie puse în aplicare;● descrieri detaliate ale acțiunilor prioritare;● instituțiile responsabile de implementare - guvernanța;● instituțiile/ actorii implicați în punerea în aplicare a acțiunilor;● informații privind posibilele surse de finanțare;● perioadele și etapele de punere în aplicare, și● indicatori de performanță.Aceste elemente sunt menite să completeze viziunea, obiectivele generale și direcțiile introduseîn SNEC și reiterate în prezentul document. În plus, PAEC prezintă o strategie generală de punereîn aplicare a acțiunilor și o analiză a posibilelor riscuri care ar putea apărea pe parcursulprocesului de implementare.Structura PAEC respectă cerințele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 379/2022 pentruelaborarea, implementarea, monitorizarea, evaluarea și actualizarea strategiilor guvernamentale.Ca urmare, PAEC este structurat după cum urmează:
● Contextul EC în România - Capitolul II - oferă o imagine de ansamblu a situației actuale a EC înRomânia, precum și a politicilor și cadrului legislativ relevante pentru EC;● Viziunea și misiunea PAEC - Capitolul III - se concentrează pe modul în care poate avansatranziția către economie circulară în sectoarele economice prioritare, pornind de la obiectiveleși direcțiile de politică dezvoltate în SNEC;● Obiectivele și acțiunile pentru fiecare sector prioritar - Capitolul IV - oferă o prezentaregenerală a sectoarelor, a obiectivelor și acțiunilor specifice, care includ contextul sectorial,motivarea acțiunilor prevăzute precum și enunțarea succintă a acțiunilor prioritare specificeîmpreună cu conexiunea acestora cu obiectivele generale și direcțiile de politică din SNEC.Acțiunile specifice sunt adesea legate de mai mult decât un obiectiv general. Prezentările dinacest capitol sunt completate cu o descriere detaliată a acțiunilor prioritare, în Capitolul VII;● Elementele principale pentru implementarea efectivă a PAEC - Capitolul V - include o prezentarea oportunităților de finanțare, cadrul de guvernanță, precum și planul de monitorizare și evaluarepentru a asigura o implementare adecvată a PAEC.● Analiza riscurilor pentru punerea în aplicare a PAEC - Capitolul VI - încheie acest documentpunând accentul pe riscuri legate de eficiență scăzută a implementării, finanțare insuficientă,lipsa de voință politică, eșecul guvernanței și schimbarea lentă a comportamentuluiconsumatorilor.PAEC include patru capitole distincte după cum urmează:● Capitolul VII cuprinde descrierea detaliată a fiecărei acțiuni, precizând entitățileresponsabile și cele implicate, orizontul de timp și posibilitățile de finanțare pentru punerea înaplicare a PAEC.● Capitolul VIII cuprinde exemple de bune practici asociate cu acțiunile prioritare, acolo undeele există, fie în România, fie în alte state membre UE. Acestea au menirea de a inspira și/sauilustra mai bine formele pe care aceste acțiuni le pot lua în practică.● Capitolul IX cuprinde tabelul de monitorizare și evaluare a progresului implementării PAEC pebaza unui set de indicatori de performanță.● Capitolul X cuprinde lista părților interesate consultate în cadrul elaborării planului deacțiune pentru strategia națională privind economia circularăII. CONTEXTUL ECONOMIEI CIRCULARE ÎN ROMÂNIA2.1. Situația economiei circulare în RomâniaÎn ultimul deceniu, România a făcut progrese în ceea ce privește adoptarea unor strategii care săasigure tranziția de la modelul economic liniar la unul circular*11. În ciuda progreselor înmaterie de politici, economia românească se află încă la începutul acestei tranziții*12. Acestlucru se reflectă în faptul că în România, creșterea economică nu este încă decuplată de generareade deșeuri*13. În fapt, gestionarea deșeurilor în România este mult în urma mediei UE, deoarecedepozitarea și, adesea, depozitarea ilegală, reprezintă încă forma dominantă de gestionare adeșeurilor*14.*11 A se vedea, de exemplu, Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 sauStrategia privind Economia Circulară adoptată prin HG 1127/2022.*12 Pentru mai multe date și informații privind indicatorii economiei circulare în România,cititorul este invitat să consulte SNEC*13 https://ec.europa.eu/info/publications/2022-european-semester-country-reports_en*14 https://ec.europa.eu/info/publications/2022-european-semester-country-reports_enPerformanța României în ceea ce privește indicatorii economiei circulare, cum ar fiproductivitatea resurselor, ecoinovarea, generarea de deșeuri raportată la PIB, tratareadeșeurilor și utilizarea materialelor reciclate în economie, este sub media UE*15. Datelecolectate prin intermediul Eurobarometrului special 501 intitulat Atitudinea cetățenilor europenifață de mediu din 2019*16 indică, de asemenea, un nivel de implicare sub media UE a cetățenilorromâni în activități de economie circulară, cum ar fi cumpărarea de produse second-hand, reparareaproduselor, evitarea materialelor plastice și a ambalajelor de unică folosință sau alegerea deproduse fabricate la nivel local și/sau cu etichetă de mediu. Același sondaj relevă că cetățeniiromâni nu consideră "schimbarea modului în care consumă" ca fiind o modalitate eficientă deabordare a problemelor de mediu. Cu toate acestea, România are una dintre cele mai scăzute rate dedeșeuri per consum intern de materiale, și în continuă scădere, dintre țările UE și areperspective favorabile pentru îmbunătățirea performanțelor țării în ceea ce privește adoptareapracticilor de economie circulară.*15 https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ENV_AC_CUR custom_1598253/default/table?lang=en. De asemenea, cititorul este invitat să consulte SNEC*16 https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/2257Se poate concluziona că România trebuie să facă eforturi suplimentare pentru a progresa în toateaspectele tranziției către economia circulară, de la obținerea unei eficiențe mai mari aresurselor și o creștere a utilizării materialelor secundare în producție până la prevenireagenerării de deșeuri și adoptarea unor metode sustenabile de gestionare a deșeurilor.Conform evaluării CE din 2022 cu privire la punerea în aplicare a politicilor de mediu*17, Româniaar trebui să consolideze cadrul de politici în vederea accelerării tranziției către economiacirculară în toate sectoarele economice, în special prin punerea în aplicare a SNEC și aactualului plan de acțiune. în același timp, CE încurajează România să continue adoptarea depolitici și direcții strategice menținând o abordare integrată care să faciliteze dezvoltareadurabilă, economia circulară, eco-proiectarea și ecoinovarea, și prin adoptarea de măsuri desprijin pentru IMM pentru utilizarea eficientă a resurselor, în special prin realizarea deinvestiții suplimentare în educație și formare profesională; adoptarea de măsuri pentru creșterearatei de utilizare circulară a materialelor*18. În plus, CE recomandă României să ia măsuri maiîndrăznețe în domeniul gestionării deșeurilor, în special în ceea ce privește închiderea șireabilitarea depozitelor de deșeuri care nu corespund standardelor; actualizarea planurilor degestionare a deșeurilor la nivel național, județean și al municipiului București, în acord cucerințele naționale și europene privind deșeurile*19, îmbunătățirea și extinderea colectării
separate a deșeurilor, sprijinirea colectării separate și a reciclării și îmbunătățireafuncționalității sistemului de responsabilitate extinsă a producătorului.*17 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=comnat%3ASWD_2022_0271_FIN*18 Rata de utilizare circulară a materialelor măsoară ponderea materialelor recuperate șireintroduse în economie în totalul materialelor utilizate.*19 http://www.mmediu.ro/categorie/documente-de-planificare-pngd-pjgd/2392.2. Cadrul politic și legislativDe la aderarea la UE în 2007, România a făcut progrese considerabile în ceea ce privește cadrullegislativ și de reglementare general, prin elaborarea de strategii si planuri, prin adoptarea deacte normative proprii sau prin transpunerea legislației obligatorii a UE. În ciuda acestorprogrese semnificative, cadrul politic și legislativ continuă să aibă o serie de lacune careîngreunează tranziția către modelul economiei circulare*20. Transpunerea și aplicarea legislațieiUE, regulamente, directive, decizii relevante pentru promovarea modelului circular sunt adeseainadecvate sau întârziate. România s-a confruntat cu 169 de cazuri de încălcare a transpunerii șiaplicării legislației UE în domeniul mediului. La momentul scrierii planului de acțiune, 81 decazuri sunt încă active, dintre care trei cazuri se referă la deșeuri și ape uzate*21.*20 Acest lucru a fost subliniat și de alte rapoarte pe tema potențialului economiei circulare înRomânia, cum ar fi, de exemplu, un raport al Băncii Mondiale și al Institutului European dinRomânia (http://ier.gov.ro/wp- content/uploads/2019/03/Final_Studiul-3_Spos-2018_Economie-circular%C4%83-1.pdf).*21 https://ec.europa.eu/atwork/applying-eu-law/infringements-proceedings/infringement_decisions/?lang_code=enO prezentare cronologică a unora dintre documentele de politici relevante pentru EC din România seregăsește în Figura 1. Legislația și politicile prezentate în figură sprijină direct sau indirectdezvoltarea unui model de economie circulară în România. Dintre acestea, cele mai recente șirelevante sunt detaliate pe scurt în anexa la SNEC*22. Majoritatea reglementărilor șiinițiativelor politice naționale existente privind principiile EC se referă la gestionareadeșeurilor, ceea ce înseamnă că acestea abordează doar faza de sfârșit de viață a produselor. Fazade proiectare a produselor este insuficient reglementată, iar strategiile de reutilizare și derefolosire a produselor care ajung la finalul ciclului de viață lipsesc. Cu toate acestea, existăcâteva excepții. De exemplu, OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, aprobată prin Legeanr.17/2023 stabilește o ierarhie a deșeurilor, încurajând în primul rând prevenirea generăriideșeurilor prin reutilizare și reciclare, plasând depozitarea pe ultimul loc. De asemenea, Legeanr. 212/2015 privind modalitatea de gestionare a vehiculelor scoase din uz, cu modificările șicompletările ulterioare, prevede la art. 3 lit. b ca vehiculele noi să fie proiectate în vedereadezmembrării pentru reutilizarea și reciclarea părților componente. În plus, art. 3 lit. c impuneintegrarea materialelor reciclate care devin materii prime secundare, în producția de vehicule șicomponente noi. OG nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupramediului reglementează anumite cerințe legate de anumite tipuri de produse. Astfel, începând cu 3iulie 2024 recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, și anume recipienteleutilizate pentru a conține lichide, cum ar fi sticlele pentru băuturi, inclusiv dopurile șicapacele acestora și ambalajele de băuturi compozite, inclusiv dopurile și capacele acestora, alecăror dopuri și capace sunt din plastic, pot fi introduse pe piață numai dacă dopurile și capacelerămân atașate de recipiente în timpul etapei de utilizare preconizată a produselor.*22 https://legislație.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/259854De asemenea, începând cu 2025 sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusivdopurile și capacele acestora, având drept componentă principală polietilentereftalatul, denumite"sticle PET", trebuie să conțină plastic reciclat în proporție de cel puțin 25%, calculat ca mediepentru toate sticlele PET introduse pe piața națională.Cu toate acestea, unele dintre aceste cerințe sunt vagi și nu au atașate cifre specifice. Prinurmare, există încă lacune în legislația menită să determine avansul EC. De aceea, trebuie luatemăsuri suplimentare în vederea instituirii unui cadru de reglementare cuprinzător și coerent caresă abordeze întregul ciclu de viață al produselor.O altă problemă identificată constă în faptul că unele reglementări nu sunt însoțite de normemetodologice pentru punerea în aplicare.Figura 1. Cronologia politicii de mediu relevante pentru economia circulară în România*23
*23 Sursele informațiilor conținute sunt diferite ediții ale Monitorului Oficial:https://monitoruloficial.ro/III. VIZIUNE ȘI MISIUNE3.1. ViziuneAșa cum se menționează și în SNEC, viziunea României este de a crea o cale stabilă cătreprosperitate pentru întreaga societate prin creștere economică care să asigure un mediu durabilpentru generațiile viitoare.3.2. Obiective generaleAceastă viziune este legată de obiectivul general al SNEC, anume decuplarea dezvoltării economicede degradarea mediului, care este în concordanță cu obiectivele de dezvoltare durabilă la nivelmondial, cu obiectivele climatice ale UE, cu obiectivele PAEC al UE și cu principiile șiobiectivele prevăzute în Pactul Ecologic European. La nivel național, elemente ale tranzițieicătre economie circulară sunt, de asemenea, avute în vedere în Strategia Națională pentruDezvoltarea Durabilă a României 2030 și de către componentele PNRR*24.*24 https://gov.ro/fișiere/știri_fișiere/Annex_to_theProposal_for_a_Council_Implementig_Decision.pdfÎn concordanță cu mai multe strategii naționale relevante care vizează o Românie mai sustenabilă,mai ecologică și mai echitabilă*25, în cadrul SNEC au fost stabilite următoarele obiectivegenerale:● acordarea de prioritate producției locale în fața produselor și materialelor importate;● consolidarea competitivității economice și a forței de muncă;● aprovizionarea responsabilă și durabilă cu materii prime;● promovarea cu prioritate a inovării și cercetării în domeniul EC;● prezervarea, conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale;● prevenirea generării de deșeuri și gestionarea sustenabilă a deșeurilor;● promovarea consumului responsabil și a educației de mediu;● protecția ecosistemelor și a sănătății cetățenilor.*25 Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă 2013-2020-2030, Strategia Națională pentruDezvoltarea Durabilă a României 2030, Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (2018), precum șiStrategia Națională privind Economia Circulară adoptată în 2022.3.3. Direcții de politicăPe baza obiectivelor generale, în cadrul SNEC au fost identificate cinci direcții care trebuieurmărite atunci când se elaborează politici care să faciliteze avansarea EC în România. Acesteasunt:● reducerea consumului de materii prime virgine prin activități de extracție sustenabile, dereciclare și de recuperare a materiilor prime;● reducerea consumului de bunuri de consum prin prelungirea duratei de viață a produselor;● reducerea impactului activitățile de producție asupra ecosistemelor și mediului;● reducerea impactului activitățile legate de gestionarea deșeurilor și a apei uzate asupraecosistemelor și mediului;● îmbunătățirea coerenței politicilor și a guvernanței, a comunicării și a colaborării întreautoritățile locale, regionale și naționale.3.4. MisiuneMisiunea PAEC pentru România este de a informa entitățile publice, private și publicul larg cuprivire la măsurile pe termen scurt, mediu și lung, precum și cu privire la rolul și gradul deimplicare al acestora pe parcursul implementării planului de acțiune. Colaborarea este un factorcheie care permite implementarea cu succes a acestor măsuri, asigurând astfel o creștere economicădurabilă și favorabilă incluziunii.IV. OBIECTIVE, ACȚIUNI TRANSVERSALE ȘI ACȚIUNI SPECIFICE FIECĂRUI SECTOR4.1. Acțiuni transversale4.1.1. ContextTranziția către economie circulară necesită o transformare sistemică, în special în ceea ceprivește procesele industriale și activitățile economice, pentru a reduce utilizarea resurselor și
pentru a permite celor care se află deja în economie să mențină cea mai mare valoare cât mai multtimp posibil. Realizarea acestei transformări necesită schimbări urgente, esențiale în domeniitransversale, în special în domeniile educației și formării profesionale, cercetării, dezvoltăriiși inovării, digitalizării și achizițiilor publice. Schimbările din aceste domenii vor facilitatranziția către economia circulară în toate sectoarele economice.Conștientizarea și familiarizarea publicului cu principiile economiei circulare trebuieîmbunătățite și promovate în România. Sondajele Eurobarometru indică faptul că cetățenii români nusunt foarte conștienți și nici foarte implicați în acțiunile care facilitează tranziția către oeconomie circulară*26. Guvernul României a luat deja măsuri pentru a îmbunătăți educațiacetățenilor săi în domeniul ecologiei protecției mediului. De exemplu, Legea învățământuluipreuniversitar nr. 198/2023, conține prevederi importante vizând educația în domeniul ecologiei șiprotecției mediului, iar Legea educației naționale nr. 1/2011 a fost modificată în ianuarie 2022pentru a stipula elaborarea unei Strategii Naționale de Educație în Domeniul Mediului și alSchimbărilor Climatice de către Ministerul Educației*27. Strategia pentru perioada 2023-2030 afost deja elaborată și adoptată prin HG nr. 59/2023*28 și urmează a fi transpusă în programele deînvățământ începând cu 2023-2024*29, de exemplu prin implementarea unei Săptămâni Verzi în școlilepublice. Guvernul a lansat, de asemenea, campanii de sensibilizare a publicului, proiecte deimplicare a cetățenilor*30 și alte inițiative pentru a promova sustenabilitatea și protecțiamediului înconjurător*31. Schimbarea mentalității și adoptarea unor comportamente de producție șiconsum durabile reprezintă un proces de lungă durată, care va necesita unirea eforturilorfactorilor implicați.*26 https://data.europa.eu/data/datasets/s2257_92_4_501_eng?locale=en*27 https://edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Legislație/2022/LEN_2011_actualizata_2022.pdf*28 https://monitoruloficial.ro/Monitorul-Oficial--PI--71Bis--2023.html*29https://edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Legislație/2022/LEN_2011_actualizata_2022.pdf.Mai multe detalii sunt furnizate în capitolul VIII, la secțiunea "Bune practici pentruactivitățile de educație și formare".*30 De exemplu, Campania Națională România Curată, la care au participat peste 50.000 de voluntariimplicați, 30.000 de angajați de la birourile locale și autorități locale au contribuit lacampanie, 1 milion de kg de deșeuri colectate din diferite zone ale țării.*31 Cum ar fi, de exemplu, cea mai recentă campanie, lansată pe 29 noiembrie 2022, intitulată"RECICLĂM ÎN ROMÂNIA" https://reciclaminromania.ro/ (http://www.mmediu.ro/articol/ministrul-barna-tanczos-a-lansat-astăzi-campania-de-informare-si-conștientizare-reciclam-in-românia/5776)Este de așteptat ca adoptarea practicilor de economie circulară să aibă un efect net pozitivasupra creării de locuri de muncă, însă numai în măsura în care lucrătorii dobândesc aptitudinileși competențele necesare tranziției către economia circulară. Nivelurile de ocupare a forței demuncă în sectoarele legate de economia circulară, cum ar fi sectoarele de reciclare, reparare șireutilizare din România sunt încă relativ scăzute, de 1,55% din totalul locurilor de muncă,comparativ cu 1,76% din media UE sau peste 2% în alte țări din Europa Centrală și de Est, cum arfi Polonia, Croația și statele baltice*32. Educația și formarea profesională ar putea juca un rolcrucial în stimularea adoptării strategiilor și practicilor de economie circulară ca parte a uneistrategii de perfecționare și recalificare pe scară largă și pe tot parcursul vieții. Studiirecente arată importanța dezvoltării atât a competențelor transversale, cum ar fi alfabetizareaecologică și digitală sau a abilităților analitice de rezolvare a problemelor cât și a unorcompetențe mai specializate necesare inovării în faza de proiectare și fabricare a produselor,pentru a permite repararea și reutilizarea acestora, precum și adoptării de soluții circulare înaprovizionarea cu materii prime și în gestionarea deșeurilor*33.*32 https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/CEI_CIE010 custom_3887884/default/table?lang=en*33 https://www.circle-economy.com/resources/closing-the-skills-gap-vocațional-education-and-training-for-the-circular- economy și https://www.cedefop.europa.eu/files/4206_en.pdfRomânia are, de asemenea, o rată relativ scăzută pe cap de locuitor a brevetelor de ecoinovare,legate de reciclare și/sau de utilizarea materialelor secundare*34. Măsurile de sprijinire aC&D&I*35 joacă un rol important în dezvoltarea de soluții inovatoare, în special în ceea ceprivește materialele și produsele noi, înlocuirea și eliminarea substanțelor periculoase, modelelede afaceri circulare, noile tehnologii de producție și reciclare, dezvoltarea indicatorilor șicolectarea de date etc*36. Astfel de măsuri încurajează actorii existenți în a se angaja înactivități de inovare și atrag noi investitori în domeniul C&D&I. Planul Național de Cercetare șiInovare al României pentru perioada 2022-2027, cu o finanțare de la bugetul de stat de până la 60de miliarde de lei, nu are în prezent un cadru dedicat finanțării pentru probleme de mediu*37.Activitățile de C&D&I în domeniul economiei circulare trebuie integrate în cadrul unora dintreprogramele de finanțare existente, în special a celor care urmăresc să abordeze provocărisocietale cheie sau chiar a celor care promovează interesele strategice ale României. Planulinclude, de asemenea, măsuri de încurajare a participării la programele de C&D&I finanțate deUE*38, care vor spori capacitatea organizațiilor de cercetare naționale și a entităților publiceși private de a accesa fonduri UE pentru a desfășura activități de C&D&I în domeniul economieicirculare și de implementare a soluțiilor în producție.*34 Indicele de ecoinovare este un indicator compus obținut prin calcularea unei medii neponderatea 16 indicatori împărțiți în cinci domenii tematice: intrări de ecoinovare, activități deecoinovare, ieșiri de ecoinovare, rezultate în materie de eficiență a resurselor și rezultatesocioeconomice. https://green-business.ec.europa.eu/eco-innovation_en#country-profiles.*35 De exemplu, sub forma unor parteneriate public-private între stat și industrie sau princrearea cadrului necesar pentru a permite actorilor privați să inoveze - de exemplu, prin reduceride taxe în sectorul cercetării și dezvoltării.*36 https://environment.ec.europa.eu/strategy/circular-economy-action-plan_en*37 https://www.research.gov.ro/ro/articol/5996/programe-br-na-ionale-planul-na-ional-de-cercetare-dezvoltare-i-inovare-2022-2027
*38 https://commission.europa.eu/funding-tenders/find-funding/eu-funding-programmes roÎn cadrul Planurilor sectoriale de cercetare-dezvoltare ale MADR, s-a intensificat orientareacercetării spre adaptarea agriculturii la efectele negative ale schimbărilor climatice prinfinanțarea unor proiecte de cercetare care au avut ca scop identificarea, cuantificarea sievaluarea impactului schimbărilor climatice asupra agriculturii. De asemenea, în cadrulinițiativei Agriculture Mission Inovation for Climate România va contribui cu 5 milioane USD, prinfinanțarea proiectelor de cercetare în domeniul schimbărilor climatice, cuprinse în Planulsectorial pentru perioada 2023-2026.Progresul în domeniul digitalizării este deosebit de important pentru tranziția către economiacirculară*39. De exemplu, tehnologiile digitale pot urmări traseele produselor, a componentelor șia materialelor pentru a facilita dezvoltarea unor noi modele de afaceri care să schimbe accentulde la valoarea în tranzacție la valoarea în utilizare*40. De asemenea, acestea permitîntreprinderilor să funcționeze mai eficient, să reducă deșeurile, să extindă ciclul de viață alproduselor și să reducă costurile de tranzacție. Platformele digitale pot facilita fluxurile dedate, colaborarea și schemele de partajare*41 în cadrul ecosistemelor cu mai multe părțiinteresate, permițând acumularea de cunoștințe colective și difuzarea modelelor de afaceri bazatepe principiile economiei circulare. În ciuda unor eforturi depuse de guvern pentru a promovadigitalizarea datelor și informațiilor referitoare la mediu, și pentru a facilita punerea acestorala dispoziția publicului prin intermediul platformelor digitale, mai sunt încă multe de făcut înaceastă privință, pentru a remedia unele lacune în materie de date privind economia circulară șipentru a facilita alinierea la obiectivele naționale și ale UE*42.*39 https://www.weforum.org/agenda/2022/08/why-a-global-circular-economy-requires-a-digital-business-ecosystem/*40 Aceasta se referă la o schimbare a modelelor de afaceri, de la un accent pe maximizareaprofitului prin minimizarea costurilor și a prețurilor pentru a obține tranzacții, la un accentmai mare pe noi forme de a crea valoare, ca de exemplu prin îmbunătățirea eficienței resurselor,proiectarea pentru durabilitate și/sau modularitate, prin revânzarea produselor folosite și/saureparate sau prin adoptarea unui model de livrări cu plata bazată pe utilizare etc. Aceastăschimbare este menționată în numeroase rapoarte și studii privind economia circulară, a se vedeaacest link ca exemplu: https://ramboll.com/ingenuity/capturing-value-in-the-circular-economy.*41 O schemă de partajare este un model de consum sustenabil în care doi sau mai mulți consumatorisunt coproprietari sau închiriază un bun și îl folosesc în momente alternative, permițând astfelaccesul temporar la bunuri puțin utilizate sau neutilizate. Mai multe informații despre modul defuncționare a acestor scheme, avantajele și exemplele acestora pot fi găsite în Strategianațională privind economia circulară adoptată în 2022.*42 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=comnat%3ASWD_2022_0271_FINPotențialul digitalizării de a contribui la economia circulară depinde, în mare măsură, și dealfabetizarea digitală a societăților*43. Utilizarea tehnologiilor digitale în vederea informăriiconsumatorilor ajută semnificativ la reducerea generării de deșeuri. În pofida ambițiilor Românieide a dezvolta și îmbunătăți competențele digitale ale cetățenilor și ale forței de muncă, ca partea strategiei sale pentru Agenda digitală*44, rata de alfabetizare digitală este încă foartescăzută. În 2021, dintre toate țările UE, România avea cea mai mică și în scădere pondere, de 28%,a persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani care aveau cel puțin competențe generale debază în domeniul IT&C*45. Această cifră este semnificativ sub obiectivul UE de 80% stabilit pentru2030 prin programul Deceniul Digital al Europei*46.*43 https://www.csis.org/analysis/digital-literacy-imperative*44 https://digital-skills-jobs.europa.eu/en/actions/național-initiatives/național-strategies/românia-strategy-digital-agenda- românia-2020*45 https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-eurostat-news/-/ddn-20220330-1*46 https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/europes-digital-decadeAutoritățile publice și mediul privat joacă, de asemenea, un rol important în tranziția cătreeconomia circulară prin adoptarea și promovarea achizițiilor publice ecologice care permitintroducerea de criterii care vizează aspecte ale economiei circulare. Autoritățile publicetrebuie să deschidă calea în această direcție, mai ales că puterea de cumpărare a autoritățilorpublice la nivel UE este de aproximativ 14% din PIB și a fost estimată la aproximativ 19% înRomânia*47. Achizițiile publice ecologice reprezintă un instrument prin intermediul căruiaautoritățile publice pot sprijini tranziția către economia circulară*48. Prin urmare, acestea auun rol important în creșterea cererii și în oferirea de oportunități de piață pentru entitățileeconomice care acționează în domeniul economiei circulare. Autoritățile publice pot contribui larealizarea acestui deziderat prin derularea cu prioritate a proceselor de achiziții publice delucrări, produse și servicii care contribuie la circuite închise de energie și materiale, reducândîn același timp la minimum impactul negativ asupra mediului și crearea de deșeuri*49. Modelele depunere în aplicare a APE se pot extinde chiar și la identificarea și evaluarea materialelorutilizate în produse, pentru a evalua toxicitatea acestora, utilizarea de materiale secundare,reciclabilitatea etc.*47 https://www.onvlaw.ro/wp-content/uploads/2021/06/1ST-NAȚIONAL-STUDY-ON-GREEN-PUBLIC-PROCUREMENT-IN- ROMÂNIA.pdf*48 https://ec.europa.eu/environment/gpp/pdf/Public_procurement_circular_economy_brochure.pdf*49 https://ec.europa.eu/environment/gpp/pdf/Public_procurement_circular_economy_brochure.pdfStrategia națională în domeniul achizițiilor publice 2023-2027, adoptată prin HG nr. 554/2023prezintă o serie de probleme manageriale, organizaționale și sistemice intervenite în utilizareaachizițiilor publice ecologice, datorate neimplementării Legii nr. 69/2016 privind achizițiilepublice verzi, lipsei unor ținte asumate la nivel național și promovării limitate a ghidurilor saua documentațiilor standardizate care au fost elaborate pentru a sprijini activitateaautorităților/entităților contractante. Totodată, această strategie are în vedere promovareaachizițiilor publice ca instrument strategic, inclusiv promovarea APE*50.*50 Strategia națională în domeniul achizițiilor publice 2023-2027, cap. 4.2.1, cap. 5.1
4.1.2. Obiective si acțiuni
Acțiuni prioritareTabelul 1. Obiective și acțiuni transversale prioritare
Obiective generale Obiective specific
Consolidareacompetitivității economice și a forței de muncă1. Promovarea apti
Aprovizionare responsabilă și durabilă cu materii primePromovarea consumului responsabil și a educației de mediu2. Creșterea gradu
Promovarea cu prioritate a inovării și cercetării în domeniul economiei circulare3. Furnizarea unui
*51 Este abordată în cadrul de guvernanță al PAEC.*52 Este abordată în secțiunea de monitorizare și evaluare a PAEC.
Alte acțiuniEducație, formare profesională și sensibilizare a publicului în domeniul economiei circulare● Facilitarea programelor și laboratoarelor orientate spre economia circulară, în special îninstituțiile de învățământ superior.● Promovarea colaborărilor între industrie și instituțiile de învățământ și formare profesionalăpentru a introduce programe de formare profesională specifice economiei circulare, având în vederedezvoltarea învățământului dual secundar și terțiar în toată țară.● Facilitarea accesului la finanțare pentru echipe de cercetare/clustere și hub-uri de inovare, învederea stimulării inovării și a cercetării aplicate legate de promovarea economiei circulare.● Lansarea și/sau sprijinirea campaniilor de conștientizare publică pentru schimbareacomportamentului specific economiei liniare, caracterizat prin depozitarea deșeurilor, rateridicate de consum și eliminarea necorespunzătoare a plasticului și a altor categorii de deșeuri;● Lansarea și/sau sprijinirea campaniilor de promovare a practicilor durabile precum colectareaseparată a deșeurilor în vederea reciclării, reutilizării, compostarea deșeurilormenajere/biologice, reducerea cantităților de deșeuri, eliminarea redusă și în mod adecvat adeșeurilor din EEE, baterii și acumulatori, a materialelor plastice, a textilelor, a mobilieruluietc.● Sprijinirea dezvoltării întreprinderilor sociale care activează în domeniul economiei circulareși care promovează, de asemenea, integrarea pe piața muncii a persoanelor în vârstă de muncă carefac parte din grupurile vulnerabile, prin calificare în domeniul reparațiilor, recondiționărilorși renovărilor.● Furnizarea de îndrumare și formare profesională cu privire la inițiativele UE, cum ar fiInițiativa privind Produsele Durabile și Pachetul privind finanțarea durabilă, respectiv TaxonomiaUE și Directiva privind Responsabilitatea Socială Corporativă.Cercetare, dezvoltare și inovare● Promovarea transferului de cunoștințe între entități, prin crearea de spații de colaborarefizice și/sau virtuale pentru schimbul de informații și cunoștințe.Digitalizare● Promovarea digitalizării Comitetului de Coordonare pentru Economia Circulară din România și atuturor autorităților și entităților publice implicate în implementarea PAEC.● Intensificarea eforturilor de promovare a alfabetizării digitale în rândul forței de muncă și alpopulației generale.Achiziții publice ecologice● Actualizarea și extinderea Ghidului de achiziții publice verzi care cuprinde cerințele minimeprivind protecția mediului pentru anumite grupe de produse și servicii ce se solicită la nivelulcaietelor de sarcini pentru a include criterii de economie circulară pentru mai multe categorii deproduse, lucrări și servicii.● Încurajarea sectorului privat să adopte modelul APE în ceea ce privește respectarea criteriilorcare vizează aspecte ale economiei circulare.● Promovarea celor mai bune practici de APE care prevăd criterii de economie circulară.● Elaborarea și furnizarea de ghiduri, manuale, formare profesională pentruautoritățile/entitățile contractante.4.2. Agricultură și silvicultură4.2.1. ContextAflându-se pe locul 6 în ceea ce privește suprafața agricolă la nivel european, agricultura joacăun rol important în economia României cu un impact major asupra zonelor rurale, a căror populațiereprezintă 44% din totalul populației României. Sectorul primar al economiei României includeagricultura, silvicultura și pescuitul. Cu o competiție în creștere pentru resursele de apă,energie și teren, necesare acestui sector, și pentru resurse agricole, trecerea de la o economieliniară la o economie circulară este de o importanță majoră. Prin economie circulară, deșeurileagricole din cultura plantelor, zootehniei, silviculturii și pescuitului trebuie valorificate din
mai multe considerente: protejarea mediului, a calității solului și a apelor subterane; creștereaeficienței activităților agricole prin utilizarea acestor deșeuri pentru hrana animalelor, pentrua extrage substanțe utile, cu valoare adăugată, utilizând procese precum extracții, fermentațiietc. sau pentru obținerea de îngrășământ natural.Economia circulară reprezintă un mod de producție pentru promovarea dezvoltării durabile. Șasedintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Agendei ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă,sunt direct legate de sistemul alimentar: ODD 2, ODD 3, ODD 12, ODD 13, ODD 14 și ODD 15*53.*53 https://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/wp-content/uploads/2020/08/Agenda-2030 RO.pdfPrintre provocările pe care sectorul agricol le are se numără: necesitatea asigurării securitățiinutriționale, combaterea efectelor schimbărilor climatice și găsirea soluțiilor de adaptabilitate,dezvoltarea durabilă, nevoia de forță de muncă înalt calificată și educată și de sprijinfinanciar. Atenuarea și adaptarea la schimbările climatice sunt priorități cheie cu impact uriașasupra viitorului sistem alimentar și asupra disponibilității alimentelor, furajelor și a altorproduse și servicii care sunt esențiale pentru o societate durabilă.O altă provocarea este de a identifica echilibrul potrivit între cererea de alimente și resursepentru a evita atingerea limitelor planetei noastre. Biodiversitatea reprezintă un punct deplecare. De aici și nevoia de accesibilitate, disponibilitate și acceptare de către consumatori aunor produse sănătoase și mai durabile, gândindu-ne și la canalele de distribuție cu amănuntul darși la restaurante și unități de catering pentru asigurarea serviciilor de alimentație bazate pearanjamente contractuale cu clientul, în locația specificată de către client, pentru un anumiteveniment.Biodiversitatea a suferit modificări radicale în compoziție, iar acest lucru nu are impact doar înceea ce privește bogăția de specii și, în special cele de interes pentru conservare, dar areefecte și asupra proceselor biogeochimice. Se schimbă astfel retorica dintr-una care s-aconcentrat aproape exclusiv pe conservarea speciilor până la cea care recunoaște contribuțiafuncțională a biodiversității la reziliența proceselor relaționale și funcționale ale planetei*54.*54 Comisia Europeană, Standing Committee for Agricultural Research, 2020România are nevoie de inovație în domeniul agricol pentru a sprijini baza de resurse șicomunitățile și pentru a încuraja cooperarea și solidaritatea agricultorilor. Potrivit datelor dinPlanul Național Strategic 2023 - 2027 al României*55, România înregistrează o pondere ridicată aexploatațiilor de mici dimensiuni, asociată unui procent semnificativ de gospodării în care sepractică sisteme de exploatație de tip gospodăresc/ extensiv și anume 2.480.770 de exploatațiiagricole care dețin până la 2 ha, respectiv 660.0000 de exploatații care dețin între 2-5 ha.Datele Eurostat din 2016 arată că nivelul de instruire al agricultorilor era foarte scăzut.Astfel, 96% dintre fermieri fac agricultură doar pe baza experienței practice, în timp ce doar 3%au studii medii de specialitate și doar 0,4% au studii superioare. Din punct de vedere economic,agricultura românească se confruntă cu dificultăți, sectorul fiind caracterizat de o concurențăintensă, costuri de producție ridicate, expunere la efectele negative ale schimbărilor climatice,infrastructură deficitară etc. Conform informațiilor furnizate recent de Agenția de Plăți șiIntervenție pentru Agricultură, există un trend ascendent înregistrat în ultimii ani în ceea ceprivește asocierea fermierilor și comasarea terenurilor pentru a dezvolta o agricultură maiperformantă și, implicit, mai profitabilă*56.*55 https://apia.org.ro/wp-content/uploads/2023/01 /Plan-Național-Strategic-PAC-2023-2027 v1.2.pdf*56 https://apia.org.ro/comunicat-de-presa/final-de-campanie-depunere-cereri-de-plata-2023/Pe parcursul interviurilor cu părțile interesate, majoritatea acestora a recunoscut necesitatea șiimportanța aplicării practicilor agricole durabile. Acestea au subliniat, de exemplu, importanțaasigurării, menținerii și îmbunătățirii calității solului prin practici de agricultură durabilă,deoarece solul joacă un rol esențial în producția durabilă de alimente și în bioeconomiacirculară. Practicile de agricultură durabilă presupun, de asemenea, conservarea și protecțiaresurselor naturale, conservarea biodiversității, menținerea potențialului de producție pe termenlung, asigurarea rentabilității pentru agricultori, furnizarea de alimente de înaltă calitate pepiață și promovarea standardelor de echitate socială. Astfel, agricultura durabilă necesitătehnologii viabile pe termen lung din punct de vedere economic, care să asigure o producție deînaltă calitate și profitabilă, cu un impact cât mai redus asupra resurselor naturale.Sectorul forestier are, de asemenea, un impact economic și energetic major în România, cubeneficii semnificative pentru eforturile României și ale UE de combatere a schimbărilorclimatice. Industria lemnului reprezintă 3,5% din PIB-ul României, angajează direct aproximativ142,000 de persoane și joacă un rol important în economiile locale ale mai multor localitățirurale și ale unor așezări urbane mici*57. Extracția lemnului a contribuit, de asemenea, lasecuritatea energetică a 3,5 milioane de gospodării și reprezintă 62% din energia regenerabilăprodusă de România.*57 http://www.pro-lemn.ro/studiu-incds-prolemn/Potențialul de creștere a industriei lemnului, cuprinzând silvicultura, fabricile de cherestea,prelucrarea combinată a lemnului, industria mobilei, a articolelor tehnice și sportive, ainstrumentelor muzicale, industria hârtiei și a ambalajelor din hârtie și carton*58, ar putea ducela un consum semnificativ de apă, la generarea de ape uzate și la generarea de deșeuri de lemn încantități semnificative. De aceea, reciclarea apelor tehnologice, utilizarea apelor uzate șigestionarea masei verzi și a deșeurilor de lemn în instalații de cogenerare a energiei sau însisteme de compost sunt esențiale pentru tranziția sectorului către economia circulară.*58 http://www.mmediu.ro/categorie/starea-pădurilor/209Potențialul de utilizare a biomasei forestiere ca resursă este una dintre cele mai importanteacțiuni care ar trebui luate în considerare. În funcție de zona geografică și de sursa biomaseiforestiere, aceasta poate fi utilizată fie pentru a crea compost, atunci când deșeurile biologicesunt tratate prin fermentație aerobă, adică în prezența oxigenului, fie pentru a crea o combinațiede biogaz*59 și de "digestat", un îngrășământ natural, atunci când deșeurile biologice sunttratate prin fermentație anaerobă, adică în absența oxigenului, fie pentru producerea de peleți.*59 Biogazul este format din metan și dioxid de carbon, deci este un combustibil adecvat pentru
ardere.O altă măsură care ar trebui luată este îmbunătățirea gestionării apei și a apelor uzate. Sectorulagricol se confruntă cu o penurie de apă pentru irigații din cauza schimbărilor climatice, adeșertificării și a practicilor agricole nesustenabile, combinate cu ineficiențele cauzate desistemul primar de irigații, care este în curs de reabilitare. O oportunitate în acest context oreprezintă apele uzate care ar putea fi purificate, tratate și reutilizate în agricultură șisilvicultură, respectiv în pepiniere, cu respectarea tuturor reglementărilor privind protecțiasănătății. Totodată, nămolul rezultat din procesele de tratare a apelor uzate poate fi utilizatfie ca îngrășământ, fie ca materie primă suplimentară în instalațiile de biogaz.Investițiile publice în C&D&I în domeniul științelor agricole, în creșterea gradului deconștientizare și educare, precum și în îmbunătățirea și extinderea infrastructurii existente, înspecial în ceea ce privește sistemul de irigații, sistemul integrat de gestionare a deșeurilor,tratarea apelor uzate, compostarea, biogazul și instalațiile de hidrogen sunt de asemenea foarteimportante.Investițiile în sectorul agricol privat, prin fonduri UE, fonduri de la bugetul de stat saubugetele locale, fonduri private etc., contribuie la îmbunătățirea performanței sectorului, cubeneficii extinse pentru întreaga societate românească. Acestea trebuie canalizate cătreîncurajarea adoptării de noi tehnologii, îmbunătățirea sistemelor de irigații, creștereaveniturilor producătorilor și fermierilor, creșterea numărului de produse disponibile pe piațanațională, scăderea prețurilor la alimente etc. În acest sens, înființarea de asociații defermieri va facilita accesul la astfel de investiții a unui număr mai mare de mici fermieri.Măsurile care urmează să fie adoptate nu trebuie să se concentreze doar pe producția agricolă șipe tehnologie, ci trebuie să ia în considerare și potențialul de dezvoltare al zonelor rurale înansamblu, prin acordarea de sprijin, consultanță și asistență în ceea ce privește dezvoltarea deactivități și practici agricole pe principii durabile.Pentru a aborda problema deficitului de forță de muncă și de calificări specifice acestui sector,instituțiile de învățământ și de formare profesională trebuie să ofere mai multe cursuri șiprograme specializate pentru a dezvolta interesul și competențele necesare, în special în rândultinerilor, cetățeni cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani. Investiția în competențele acestorava asigura faptul că vor dezvolta o activitate de producție eficientă din punct de vedereeconomic, că pot fi competitivi pe piața muncii și că pot dobândi mijloace de trai durabile dinpunct de vedere financiar. În plus, este nevoie de armonizarea legislației în domeniu, decompletarea acesteia cu norme de aplicare, de eliminarea ambiguităților sau inconsecvențelor și desuprapunerea diferitelor acte normative.Referitor la investițiile publice în C&D&I, este esențială evaluarea "eficienței economice" anoilor tehnologii. Astfel, unitățile de cercetare trebuie să găsească soluții eficiente și dinpunct de vedere economic pentru a crește gradul de aplicare a tehnologiilor adecvate pentrueconomia circulară de către cei care doresc să aplice aceste principii.4.2.2. Obiective și acțiuni Acțiuni prioritareTabelul 2. Obiective și acțiuni pentru sectorul agricultură și silvicultură
Obiective generale Obiective spe
Prevenirea generării de deșeuri și gestionarea sustenabilă a deșeurilor
4.Înlocuirea
5.Reducerea p
6.Reducerea c
Păstrarea, conservarea și utilizarea durabilă a resurselor naturaleProtecția ecosistemului și a sănătății cetățenilor
7. Aplicarea
8. Creșterea
Consolidarea competitivității economice și a forței de muncăAcordarea de prioritate producției locale în fața produselor și materialelor importatePromovarea cu prioritate a inovării și cercetării în domeniul economiei circulare
9. Crearea și
10. Transferu
11. Creșterea
12. Creșterea
13. Promovare
Alte acțiuniAcțiuni legate de politici/legislație● Reglementarea utilizării în cascadă a biomasei*60.*60 Utilizare în cascadă =utilizare "circulară" și eficientă din punctul de vedere al resurselor aoricărui tip de biomasă/ http://publications.europa.eu/resource/cellar/9b823034-ebad-11e8-b690-01aa75ed71a1.0014.03/DOC_1● Armonizarea cadrului legislativ privind utilizarea deșeurilor de biomasă provenite dinactivități agricole sau forestiere.● Încurajarea producției agricole care implică o valoare adăugată mai mare și pune un accent mai
mare pe standardele de calitate.● Încurajarea utilizării compostului în agricultura ecologică, cât și în cea convențională.● Facilitarea dezvoltării de ferme sociale ecologice certificate și creșterea suprafețeloragricole ecologice.● Încurajarea aplicării metodelor de sechestrare a carbonului de către agricultori șisilvicultori.● Promovarea asocierii fermierilor în organizații cu rol tehnic, economic și de sprijin reciproc.Acțiuni legate de infrastructură● Investiții în dezvoltarea infrastructurii de reutilizare a apelor uzate.● Extinderea și facilitarea accesului la instalațiile de compostare, cu sprijinul autoritățilorpublice locale.● Dezvoltarea de grădini urbane pentru a încuraja participarea populației la ecologizarealocalităților.● Dezvoltarea rețelei de laboratoare și instituții de certificare pentru compost și alte tipuri deproduse.Scheme de sprijin/stimulente● Acordarea de plăți compensatorii prin Planul Strategic PAC 2023-2027 pentru angajamentevoluntare încheiate de fermieri/ proprietari de terenuri forestiere pentru: menținereasuprafețelor împădurite prin PNDR 2014-2020, agricultură ecologică, silvo-mediu, respectivbunăstarea animalelor.● Acordarea de subvenții pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a celor mai bune practici.● Sprijinirea dezvoltării de proiecte pilot de compostare la nivel local în parteneriat public-privat cu fermierii.● Acordarea de sprijin financiar și/sau tehnic pentru fermele sociale ecologice.● Promovarea și facilitarea accesului la tehnologiile de digitizare.● Dezvoltarea consultanței agricole pentru sprijinirea fermierilor.Activități de formare profesională, educare și sensibilizare● Furnizarea de programe de formare profesională și creșterea gradului de conștientizare în rândulfermierilor cu privire la beneficiile și importanța metodelor de agricultură durabilă ce conservăși regenerează fertilitatea naturală a solurilor și asigură protecția și refacerea ecosistemelor,de exemplu, prin agro-silvicultură, agricultură ecologică, permacultură, renunțarea la arătură,fertirigare, rotația culturilor, acoperirea permanentă a solului cu foi, frunze rumeguș, procescunoscut ca mulcire etc..● Diseminarea cunoștințelor tehnice cu privire la soluții sustenabile pentru îmbunătățirearesurselor solului prin recuperarea nutrienților valoroși din deșeuri organice, precum deșeurivegetale, resturi alimentare, gunoiul de grajd, etc.● Promovarea educației și a formării profesionale privind colectarea și utilizarea compostului.● Facilitarea unor parteneriate între organizațiile din sectorul agricol și unități de cercetare,pentru transferul de cunoștințe și aplicarea unor procese inovative în domeniul economieicirculare.● Promovarea AKIS, sistem modern de cunoștințe și inovare în agricultură care realizeazăconexiunea între fermieri și diferite tipuri de instituții și organizații de profil cu rol îngenerarea și utilizarea tehnologiile inovatoare în agricultură, cercetare cu aplicabilitate înpractică, furnizare de servicii de inovare, consiliere, diseminare de informații.4.3. Industria auto4.3.1. ContextSectorul auto este unul dintre cele mai importante sectoare din economia românească, cu ocontribuție de 14% la PIB și 26% la exporturile țării*61. România găzduiește doi producători deautovehicule, Dacia-Renault și Ford, alături de o rețea națională de producători și furnizori depiese auto, precum motoare, componente electronice, suspensii, scaune, cablaje, airbag-uri,centuri de siguranță, cutii de viteze, radiatoare, rulmenți, piese din plastic etc. și împreună cuo serie de firme care execută asamblarea modulară de vehicule auto.*61 https://www.statista.com/statistics/1197648/românia-travel-and-tourism-as-a-share-of-gdp/În același timp, România este un mare importator de mașini uzate. În fiecare an, un numărconsiderabil de mașini uzate intră în România, în principal din alte state membre ale UE, astfelîncât pe baza statisticilor de la Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări, în 2021peste 50% din parcul auto era format din autovehicule mai vechi de 16 ani, iar ponderea acestora acrescut și mai mult în 2022*62. Acest lucru înseamnă că România trebuie să se ocupe de o cantitateconsiderabilă de deșeuri complexe rezultate din VSU. Centrele de dezmembrare existente, deșinumeroase, nu au know-how-ul și tehnologia necesare pentru a recupera o cantitate de componente șimateriale atât de mare pe cât ar fi posibil cu ajutorul tehnologiei de ultimă generație utilizatăîn țări precum Germania, Austria, Franța sau Japonia.*62 - https://shorturl.at/txPT6, https://www.autocritica.ro/feature/parcul-auto-al-româniei-radiografia-unei-tari-in-care- dieselul-si-mașinile-de-peste-20-de-ani-sunt-la-putere/În România, VSU ajung fie în centrele de dezmembrări auto, fie în centrele de reciclare de tipRemat*63. În centrele de dezmembrare, prioritate au acele piese auto care pot fi dezasamblate șivândute ca piese de schimb pe piața second-hand. Autovehiculele dezmembrate prin programulRabla*64 ajung de obicei în centrele Remat unde sunt fie concasate și exportate ca atare, fiemărunțite. După tăiere și mărunțire, materialele metalice sunt separate de cele nemetalice învederea reciclării. Cu toate acestea, de obicei, doar metalele ajung să fie reciclate. Altemateriale, cum ar fi materialele plastice, textilele sau sticla, care sunt adesea amestecate și nusunt ușor de separat, sfârșesc în general în incineratoare*65.*63 Remat este un centru de reciclare a deșeurilor metalice și nemetalice care efectueazădezmembrări și reciclări ale componentelor VSU, dar și alte tipuri de activități*64 Este un program care stimulează reînnoirea parcului auto din țară, oferind sprijin financiarpentru achiziționarea unui vehicul nou în schimbul casării celui vechi. Programul a început în2005 și este finanțat de Administrația Fondului pentru Mediu:
https://www.afm.ro/rabla_autovehicule.php și https://www.afm.ro/vehicule_electrice.php.*65 A se vedea, de exemplu: https://www.castecoinvest.ro/reciclare-deșeuri-auto/Pentru a se îndrepta către practicile economiei circulare și pentru a reduce deșeurile rezultatedin VSU, industria auto trebuie să analizeze modul de proiectare al vehiculelor astfel încât săcorespundă principiilor economiei circulare, atât ca produse cât și ca deșeuri. În ultimii cinci-șase ani, unele preocupări și acțiuni privind decarbonizarea sectorului au devenit maiproeminente, fiind motivate și de obiectivele și directivele stabilite la nivelul UE. Printreacestea se numără reglementări cu privire la gestionarea într-o manieră durabilă a VSU. Caexemplu, Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind VSU, cumodificările ei ulterioare*66, care se află în curs de revizuire de către CE*67. Această propunerede revizuire urmărește îmbunătățirea colectării, tratării și reciclării VSU, în concordanță cuobiectivele Pactului Ecologic European, prin încurajarea industriei auto să adopte un modelsustenabil în proiectarea și producția de vehicule auto. În acest context, producătorii auto auelaborat deja sau sunt în curs de elaborare de strategii care urmăresc atingerea acestor obiectivepe întregul lanț de aprovizionare.*66 O versiune consolidată a prezentei directive este disponibilă aici: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A02000L0053-20200306*67 A se vedea site-ul web al consultării online: https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12633-End-of-life-vehicles-revision-of-EU-rules_enDeși unele intenții de orientare către modelul circular sunt deja vizibile în sectorul auto dinRomânia, inițiative precum reciclarea pieselor și a componentelor auto din toate tipurile demateriale sau inițiative cu privire la proiectarea realizată pentru dezmembrare sunt încă în urmăfață de alte țări. În plus, politicile publice, strategiile relevante pentru acest sector precumși metodologiile aferente trebuie să fie îmbunătățite pentru a atribui responsabilități precise șiorientări de aplicare în mod eficient*68.*68 Concluzie bazată pe discuțiile purtate cu părțile interesate în cadrul interviurilor deconsultare.Prezentul plan de acțiune propune măsuri pe termen scurt și mediu care presupun atât actualizarealegislației cât și crearea de stimulente pentru ca sectorul privat să facă investiții specificepentru a promova modelul EC în sectorul auto. Acțiunile prevăzute pentru sectorul auto trebuieprivite în sinergie cu alte strategii și planuri conexe, cum ar fi Strategia Națională pentruSiguranță Rutieră aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 682/2022*69, Strategia privind CadrulNațional de Politici pentru Dezvoltarea Pieței de Combustibili Alternativi în SectorulTransporturilor și pentru Construcția Infrastructurii aferente în România*70 și Master PlanulGeneral pentru Transporturi în România, căutând posibilități de complementaritate între acestea,atât în ceea ce privește finanțarea, cât și implementarea*71.*69 https://legislație.just.ro/Public/DetaliiDocument/255841*70 http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Cadrul-Național-de-Politica_Combustibilii-Alternativi-in- Sectorul%20Transporturilor%281%29.pdf*71 https://eurocivica.ro/scrisoare-deschisa-catre-președintele-parlamentul-si-guvernul-româniei74.3.2. Obiective și acțiuni
Acțiuni prioritareTabelul 3. Obiective și acțiuni pentru sectorul auto
Obiective generale Obiective specific
Promovarea cu prioritate a inovării și cercetării în domeniul economiei circulare14. Creșterea capaPăstrarea, conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale
Consolidareacompetitivității economice și a forței de muncă15. Creșterea dura
Protecția ecosistemului și a sănătății cetățenilor16. Reducerea impaPrevenirea generării de deșeuri și gestionarea durabilă a deșeurilor
Alte acțiuniAcțiuni legate de infrastructură● Stabilirea unei colaborări puternice între centrele de dezmembrare și centrele de tip Remat, pede o parte, și industria metalurgică, fabricile de prelucrare a sticlei, plasticului și alteindustrii interesate, pe de altă parte.● Asigurarea de tehnologii adecvate în industria metalurgică, a plasticului, sticlei, etc. pentrua putea procesa, recicla sau valoriza piesele, componentele și materialele recuperate de la VSU.Acest lucru se poate realiza, de exemplu, prin re-tehnologizarea fabricilor siderurgice cu utilajemoderne care să aibă capacitatea de a prelucra deșeurile metalice recuperate de la VSU.
Acțiuni legate de politici/legislație● Revizuirea Legii nr. 212/2015*72, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cupropunerile viitoare de revizuire a Planului de Acțiune pentru Economia Circulară al UE cuviitoarea Inițiativă UE privind Produsele Durabile și cerințele viitoare de circularitate pentruproiectarea vehiculelor și privind gestionarea vehiculelor scoase din uz*73.*72 http://86.105.216.122:83/RO_Update/ActID/106546
*73 https://environment.ec.europa.eu/publications/proposal-regulation-circularity-requirements-vehicle-design-and- management-end-life-vehicles_enAceastă revizuire va trebui să fie în conformitate cu noua propunere a CE, adoptată în cadrulPactului Ecologic European, de revizuire a Directivei 2000/53/CE privind VSU și a Directivei2005/64/CE privind Omologarea de Tip a Autovehiculelor în ceea ce privește reutilizarea,reciclarea și recuperarea acestora*74. Propunerea va unifica cele două directive într-unasingură*75 ce va acoperi întregul ciclu de viață al vehiculului. Scopul noului document va fi de aconsolida modelul EC în cadrul acestei industrii prin conectarea aspectelor care survin în faza deproiectare cu cele din faza de sfârșit de viață a vehiculului, impunând mandate privind conținutulreciclat pentru anumite materiale și componente ale vehiculului. Astfel, revizuirea legislativăpropusă mai sus trebuie să fie finalizată odată ce noua reglementare va fi aprobată de ParlamentulEuropean și va fi însoțită de norme clare de aplicare.*74 Această revizuire trebuia să fie aprobată până la sfârșitul anului 2022, dar a fost amânatăpână în al doilea trimestru al anului 2023: https://www.europarl.europa.eu/legislative-train/theme-a-european-green-deal/file-revision-of-eu-rules-on- end-of-life-vehicles-and-type-approval-of-motor-vehicles*75 https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12633-End-of-life-vehicles-revision-of-EU- rules_enScheme de sprijin/stimulente● sprijinirea creării și consolidării unei piețe a pieselor de schimb second-hand prin măsuricombinate:() Măsuri legislative pentru recertificarea pieselor de schimb pentru piața second-hand pentru acrește încrederea consumatorului final în achiziționarea și utilizarea pieselor de schimbreciclate, stimulând astfel cererea pentru piesele de schimb second-hand.() Sprijin financiar pentru crearea de întreprinderi care recuperează, recondiționează șirecertifică piesele de schimb rezultate în urma dezmembrării VSU.Activități de formare profesională, educare și sensibilizare● Investiții în C&D&I pentru crearea de noi tehnologii de dezmembrare și reciclare a VSU.● Investiții în C&D&I pentru a asigura participarea României la dezvoltarea de tehnologii derefolosire și reciclare a bateriilor pentru autovehiculele electrice, în cooperare cu sectorulenergetic.● Investiții în educație pentru formarea profesională a viitorilor ingineri și tehnicieni după oprogramă de studii care include principiile EC și reglementările legate de EC aplicabile laproiectarea vehiculelor și a pieselor componente, inclusiv pentru proiectarea bateriilor pentruvehiculele electrice.● Stoparea fenomenului de abandon pe domeniul public al autovehiculelor, prin informarea scrisă aproprietarilor, identificați pe baza plăcuței de înmatriculare, cu privire la opțiunile de casarepe care aceștia le au, imediat ce agentul constatator a stabilit că mașina nu a fost mutată într-oanumită perioadă de timp.● Campanii de informare și de sensibilizare pentru a educa utilizatorii de vehicule cu privire laacțiunile pe care le pot întreprinde pentru a prelungi durata de viață a unui vehicul, dar și cuprivire la acțiunile de reciclare, reutilizare și recondiționare care trebuie întreprinse lasfârșitul duratei de viață a vehiculului sau a componentelor sale individuale, inclusiv referitorla gazele și fluidele uzate. O astfel de campanie ar putea fi derulată de MinisterulTransporturilor și Infrastructurii prin intermediul Registrului Auto Român.4.4. Construcții4.4.1. ContextÎn perioada 1995-2021, PIB-ul provenit din sectorul de construcții a fost în medie de 378,93milioane de euro, poziționând acest sector printre cele cu cea mai mare contribuție la PIB. Înanul 2020, contribuția sa a fost de 9%. Mai mult, conform raportului privind situațiamacroeonomică a țării publicat de Ministerul Finanțelor în decembrie 2022*76, este prognozat căRomânia va atinge o creștere reală a PIB-ului de 5% până în 2025, sectorul construcțiilor urmândsă fie responsabil de 0,4% din această creștere. Datele INS confirmă, de asemenea, aceastătendință ascendentă, deși indică în același timp o scădere generală a lucrărilor de renovarecapitală, cu -22,6% și a lucrărilor de întreținere, cu -7,9%. Acest lucru sugerează faptul călucrările de construcții noi sunt preferate în detrimentul lucrărilor de renovare/întreținere.*76 https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buget2023/proiectbuget2023/Raportbuget2023.docAtât INS, cât și raportul Ministerului Finanțelor evidențiază provocările cu care se confruntăsectorul construcțiilor din cauza inflației. Prețul materialelor de construcții a crescut drasticîntre noiembrie 2020 și noiembrie 2022. Creșterea prețurilor este în mare parte determinată deinflație, de creșterea costurilor cu energia și impactul asupra lanțurilor de aprovizionaregenerat de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Aceste evoluții constituie un argument puternic înfavoarea reducerii utilizării materiilor prime virgine și a adoptării unor strategii eficiente degestionare a resurselor. Aceste strategii pot menține costurile de construcție la un nivel scăzut,sporind în același timp implementarea modelului circular în acest sector, de exemplu prinrecuperarea și reutilizarea materialelor de construcție, amortizând astfel șocurile externe.Cu toate acestea, deșeurile din construcții și desființări reprezintă încă una dintre cele maiimportante provocări pentru îmbunătățirea economiei circulare în sectorul construcțiilor. Acestlucru se datorează, în primul rând, schemelor de reciclare deficitare și a depozitării ilegale dedeșeuri, care, potrivit părților interesate intervievate, este încă o practică răspândită înRomânia. Potrivit Eurostat, rata de recuperare a DCD în România a fost de 88% în 2020.În acest context, prezentul plan de acțiune prezintă mai multe arii în care sunt necesare eforturiconcertate pentru a aduce îmbunătățiri prin adoptarea modelului circular în sector. Printreacestea se numără (1) stimularea cererii de produse și soluții circulare în sectorulconstrucțiilor, (2) facilitarea creșterii gradului de recuperare a materialelor de construcții cabunuri sau materii prime, (3) prevenirea depozitării ilegale a deșeurilor de materiale deconstrucții, (4) dezvoltarea unei infrastructuri digitale care să sprijine introducerea
practicilor de intervenție/metodologiilor de intervenție non-invazivă/a unor seturi de standardeși recomandări tehnice (ghiduri) cu privire la materialele și soluțiile posibile pentru creștereaeficienței energetice a clădirilor, a produselor și materialelor de economie circulară înconstrucții și (5) consolidarea capacităților și a cunoștințelor pentru a crea un mediu favorabilrăspândirii principiilor economiei circulare în sectorul construcțiilor.Trei dintre domeniile de acțiune de mai sus sunt intersectoriale, astfel încât este importantăevidențierea posibilelor sinergii și nevoia de coordonare a eforturilor pentru punerea în aplicarea acțiunilor specifice, astfel:● Creșterea cererii de materiale reciclate provenite din deșeuri de construcții șidemolări/desființări fiind cunoscut faptul că fără cerere nu poate exista o piață de desfacere.Astfel, este nevoie să existe o coordonare națională din partea autorităților care reglementeazăpiața materialelor de construcții. După ce vor fi reglementate domeniile în care se pot utilizamateriale reciclate și mai ales caracteristicile acestora se va observa circularitatea în domeniulconstrucțiilor.● Prevenirea depozitării ilegale a deșeurilor este o altă acțiune care necesită implicareaactorilor din diferite sectoare. O serie de măsuri trebuie să fie implementate pe șantierele deconstrucții prin intermediul autorizațiilor de construcție. Acestea trebuie să fie completate deacțiuni întreprinse de autoritățile de control, precum poliție sau garda de mediu, și deoperatorii economici responsabili de gestionarea deșeurilor, cum ar fi societățile de gestionare adeșeurilor, Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară și autoritățile locale, care nu fac partedin sectorul construcțiilor.● Consolidarea capacităților și dobândirea de cunoștințe specifice sectorului construcțiilor lanivel național concomitent cu promovarea practicilor și principiilor economiei circulare pentrusprijinirea creării viitoarei forțe de muncă în acest sector, echipată cu cunoștințe de economiecirculară.4.4.2. Obiective și acțiuniTabelul 4. Obiective și acțiuni pentru sectorul construcțiilor
Obiective generale Obiective spe
Acordarea de prioritate producției locale în fața produselor și materialelor importateAprovizionarea responsabilă și durabilă cu materii prime17. Creșterea18. Consolida
Prezervarea, conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale19. Creșterea
Prevenirea generării de deșeuri și gestionarea sustenabilă a deșeurilor20. Reducerea
Consolidarea competitivității economice și a forței de muncă21. Creșterea4.5. Alimente și băuturi4.5.1. ContextSectorul produselor alimentare și al băuturilor include o varietate de producători majori debăuturi răcoritoare și de producători și procesatori de alimente care se confruntă cu mai multeprovocări dar și cu oportunități cheie.Una dintre provocările cheie este necesitatea de a întreprinde acțiuni eficiente pentru reducerearisipei alimentare, atât în faza de producție, cât și în cea de consum. În prezent, nu există dateexacte privind cantitatea exactă de deșeuri alimentare produsă sau privind valorificareaalimentelor care au atins termenul de expirare și care au fost donate. În general, deșeurilealimentare sunt insuficient reglementate din perspectiva economie circulare. Așadar, sunt necesareinițiative legislative și clarificări suplimentare pentru a închide circuitul, cum ar fireglementări privind compostarea sau inițiative care să raționalizeze sau să îmbunătățeascăpunerea în aplicare a legilor actuale. Combaterea generării de deșeuri în acest sector serealizează și prin dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor la nivel național, prinmonitorizarea riguroasă și colectarea de date, asigurarea aplicării în mod corespunzător ainițiativelor legislative, așa cum sunt prevăzute în capitolul aferent sectorului deșeurilor.Având în vedere că fiecare țară are o cultură proprie și, implicit, consumatorii au obiceiuridiferite care se reflectă în deșeurile pe care le produc, este necesară evaluarea potențialuluiRomâniei în ceea ce privește producția de energie din deșeuri. Un studiu realizat de GuidehouseNetherlands B.V.*77 pentru evaluarea potențialul de biometan al UE, a stabilit că România ar puteafi al șaselea producător de biometan din UE-27 până în 2030 și al șaptelea până în 2050. Așadar,dezvoltarea infrastructurii pentru compostare și a producției de biogaz va putea stimulacolectarea mai eficientă a deșeurilor produse de industrie.*77 https://www.europeanbiogas.eu/wp-content/uploads/2022/07/GfC_Biomethane-potentials_2022.pdfO altă provocare cheie este legată de cantitatea semnificativă de ambalaje utilizată pentruprodusele alimentare și băuturile vândute pe piața din România, în principal din cauzapreocupărilor de sănătate și siguranță. Problemele și măsurile asociate cu privire la ambalajesunt abordate în subcapitolul 4.6 dedicat sectorului ambalajelor. Cu toate acestea, o problemălegată de ambalaje dar care este specifică industriei alimentelor și băuturilor este prezentată înacest capitol. Aceasta se referă la faptul că materiile prime secundare care pot fi utilizatepentru ambalarea produselor alimentare și a băuturilor sunt, în general, mai scumpe decâtmaterialele virgine, ceea ce împiedică tranziția către modelul circular în acest segment allanțului valoric în sectorul alimentelor și băuturilor. Pentru a se asigura îndeplinireaobiectivelor legislative stabilite prin Directiva UE 2019/904, în ceea ce privește obligația de a
avea 25% până în 2025 și respectiv 30% până în 2030 plastic reciclat în sticlele PET de până la3l, este necesară reglementarea accesului just/echitabil la materiile prime secundare. Deasemenea, Regulamentul UE 1616/2022 stabilește condițiile pe care materialele reciclate trebuie săle îndeplinească pentru a intra în contact cu alimentele.Inițiativa FOOD 2030 este răspunsul politicii UE la evoluțiile recente ale politiciiinternaționale și se bazează pe 4 priorități esențiale pentru securitatea alimentară șinutrițională: NUTRIȚIE, pentru diete durabile și sănătoase; CLIMĂ pentru sisteme alimentareinteligente și durabile pentru mediu; CIRCULARITATE - și eficiența resurselor sistemeloralimentare; INOVARE și întărirea comunităților.Această inițiativă are în vedere transformarea sistemului alimentar într-unul durabil, în ceea ceprivește deficitul de resurse naturale, rezistent, care să permită adaptarea la schimbărileclimatice și globale, inclusiv la evenimente extreme și de migrație; responsabil, legat de etică,transparență și responsabilitate, divers, cu deschiderea către o gamă largă de tehnologii,practici, abordări, culturi și modele de afaceri, competitiv prin furnizarea de locuri de muncă șicreștere economică și incluziv prin implicarea tuturor actorilor din sistemul alimentar, inclusivsocietatea civilă, combaterea sărăciei prin acces la alimente cu preț redus și furnizarea dealimente sănătoase pentru toți.4.5.2. Obiective și acțiuni
Acțiuni prioritareTabelul 5. Obiective și acțiuni pentru sectorul de alimente și băuturi
Obiective generale Obiective specifice
Prevenirea generării de deșeuri și gestionarea sustenabilă a deșeurilorPrezervarea, conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale;
22.Reducerea deșeurilor al
23.Creșterea gradului de c
24.Sporirea gradului de ut
Promovarea cu prioritate a inovării și cercetării în domeniul EC25. Promovarea cu priorita
Alte acțiuniAcțiuni legate de infrastructură● Creșterea disponibilității fântânilor publice și a punctelor de distribuire care oferă apăpotabilă la prețuri accesibile pentru a reduce consumul de ambalaje pentru băuturi.● Distribuirea de saci compostabili către cetățeni, pentru deșeurile biologice menajere, pentru aasigura colectarea și tratarea separată a acestor tipuri de deșeuri.Acțiuni legate de politici/legislație● Introducerea unor reglementări privind utilizarea materialelor reciclate în ambalajele dinhârtie/carton, sticlă și metal, similare celor pentru ambalajele din plastic, în conformitate cureglementările la nivelul UE.● Adăugarea la lista produselor care pot fi oferite sau vândute în pierdere, menționată în OG nr.99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor, a produselor pentru care au expiratdouă treimi din perioada de valabilitate.● Introducerea legislației privind proiectarea ecologică în conformitate cu directivele și/sauregulamentele UE referitoare la produsele puse pe piață de către industria alimentară și abăuturilor.● Îmbunătățirea legislației privind compostarea și asigurarea viabilității acestei practici prinstimulente și/sau amenzi, prin adoptarea normelor pentru reglementarea compostului și asigurareacoerenței cu legislația privind deșeurile alimentare.Activități de formare profesională, educare și sensibilizare● Organizarea de campanii de conștientizare cu privire la reducerea risipei alimentare la nivelulgospodăriilor, însoțite de acțiuni de informare a publicului cu privire la EC și la consumuldurabil.● Educarea tinerilor prin programe dedicate în cadrul instituțiilor de învățământ universitar șipre- universitar, cu privire la alimentația sănătoasă și prevenirea risipei alimentare.● Educarea consumatorilor prin intermediul spoturilor TV/radio cu privire la diferența dintreterminologiile "a se consuma de preferință înainte de" și "expiră la", pe baza unui Ghid de bunepractici elaborat în colaborare cu autoritățile din domeniul alimentar.● Organizarea de campanii de conștientizare la nivel național referitoare la modalitățile decolectare a deșeurilor biologice menajere generate de populație.● Sprijinirea dezvoltării de cursuri de gătit durabil și/sau certificări pentru restaurante,cofetării și brutării, cu accent pe principiile durabile de recoltare, conservare și producțiealimentară și pe practicile de bucătărie durabilă de la "fermă la consumator".● Promovarea modelelor de afaceri bazate pe principiile EC pentru a preveni risipa alimentară prinpromovare mass-media, podcast-uri dedicate, împărtășirea de bune practici, parteneriate cu ONG-uripentru dezvoltarea de pagini web dedicate etc.4.6. Ambalaje4.6.1. ContextAcțiunile incluse în acest plan țin cont de cele mai întâlnite tipuri de ambalaje, și anumeambalajele din sticlă, hârtie, plastic, lemn și metal. În acest sector, una dintre principalele
provocări apare încă din faza de producție și se referă la utilizarea într-o măsură redusă amaterialelor secundare și alternative în locul resurselor primare. Aceasta se datorează faptuluică nu sunt suficiente stimulente*78 pentru a crește gradul de utilizare a materialelorsecundare/alternative și, prin urmare, pentru a crește conținutul de material reciclat alproduselor de ambalare. Provocările se extind și la fazele de utilizare și reutilizare, deoarececonsumatorii nu sunt suficient de motivați să utilizeze produse din plastic cu caracteristici carese pretează economiei circulare.*78 O excepție este OG nr. 27/2022/http://86.105.216.122:83/MOfsWeb/2022/0839.pdf care stabileșteo schemă temporară de minimis, până în decembrie 2023, cu plăți care se prelungesc până în 2025,pentru a sprijini trecerea la economie circulara.În plus, gradul și volumul de tratare a deșeurilor din ambalaje în România este în urma țărilordin UE. În acest sens, un studiu realizat în 2021 de Comisia Economică a Organizației NațiunilorUnite pentru Europa*79 arată că în România colectarea separată a materialelor reciclabile dindeșeurile municipale solide era la un nivel scăzut, de doar 12,9% din totalul DMS generate în2017. Acest lucru înseamnă că implicit și cantitatea de deșeuri din ambalaje, respectiv hârtie,plastic, sticlă, lemn și metal, colectate separat este semnificativ sub media UE.*79 https://unece.org/sites/default/files/2021 -12/ECE_CEP_189_0.pdfAceastă realitate este evidențiată și de datele Eurostat, prezentate Figura 2, potrivit cărora, în2019, rata de reciclare în România era de doar 31% pentru ambalajele din plastic, 43% pentruambalajele din sticlă, 68% pentru ambalajele din hârtie, 25% pentru ambalajele din lemn și 50%pentru ambalajele din metal, fiind unele dintre cele mai scăzute rate din rândul țărilor UE*80.Astfel, România este identificată drept o țară care riscă să nu atingă obiectivele de reciclare aambalajelor stabilite de CE pentru 2025*81.*80 https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ENV_WASPACR custom_2729239/default/table?lang=en*81 https://environment.ec.europa.eu/topics/waste-and-recycling/packaging-waste_enFigura 2. Generarea și reciclarea deșeurilor din ambalaje
Sursa: Eurostat [ENV_WASPAC]Ratele scăzute de reciclare a ambalajelor pot fi atribuite mai multor factori cheie. În primulrând, capacitatea ambalajelor de a putea fi reciclate, sau gradul de reciclabilitate, este unimpediment important în calea creșterii ratei de reciclare. Acest impediment se regăsește înspecial în cazul ambalajelor din material plastic. Eco-modularea poate fi un instrument pentrustimularea producătorilor de bunuri ambalate să se orienteze către soluții mai durabile.În al doilea rând, în România, infrastructura de sortare, colectare și tratare a deșeurilor dinambalaje necesită îmbunătățiri majore. Printre provocări se numără disponibilitatea insuficientă apubelelor pentru colectarea separată, sistemul logistic inadecvat de gestionare a deșeurilor șiabsența unor stimulente financiare adecvate pentru consumatori pentru a motiva separareadeșeurilor menajere*82. În cadrul interviurilor realizate pentru întocmirea PAEC, mai multe părțiinteresate au subliniat faptul că îmbunătățirea colectării separate ar trebui să fie una dintreprioritățile din sectorul ambalajelor pentru a crește calitatea și cantitatea de deșeuri adecvatepentru reciclare. Acestea au menționat, de asemenea, că autoritățile locale trebuie să se implicemai mult în punerea în aplicare a normelor existente în acest sens.*82 Năstase, C., Chasovschi, C., State, M., & Scutariu, A.-L. (2019). Gestionarea deșeurilormunicipale în România în contextul European: O perspetivă a păriților interesate, Technologicaland Economic Development of Economy, 25(5). doi:https://doi.org/10.3846/tede.2019.10295În al treilea rând, deși au fost lansate campanii de sensibilizare și conștientizare la nivelnațional*83 în vederea schimbării comportamentului în rândul companiilor private și alconsumatorilor în ceea ce privește utilizarea și aruncarea ambalajelor, acestea nu au încăamploarea necesară pentru a declanșa schimbarea de comportament dorită. De aceea, este nevoie decontinuarea unor astfel de inițiative.*83 De exemplu: https://reciclaminromania.ro/ https://reciclaminromania.ro/;http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Brosura_de_informare-Directiva_904-2019_privind_reducerea_impactului_anumitor_produse_din_plastic_asupra_mediului.pdf.În al patrulea rând, preocupările cu privire la unele deficiențe în materie de aplicare alegislației, au fost împărtășite în mare măsură și de părțile interesate intervievate în cadrulrealizării acestui PAEC. Acestea au remarcat faptul că există un decalaj între reglementările lanivel național și local pe de o parte, și aplicarea acestora pe de altă parte, și au afirmat că,adesea, municipalitățile nu impun amenzi sau sancțiuni adecvate pentru entitățile care nu sedebarasează în mod corespunzător de deșeuri. Au subliniat, de asemenea, faptul că este foarteimportant ca autoritățile locale să se implice mai mult în punerea în aplicare a normelor
existente privind colectarea separată a deșeurilor. Ca urmare, performanțele din acest sector potfi îmbunătățite prin întărirea sistemului de control exercitat de către autoritățile naționale șilocale, prin acțiuni de control ale Gărzii Naționale de Mediu și prin extinderea aplicării actelornormative prin hotărâri de consiliu ambițioase ale autorităților administrației publice locale. Înplus, părțile interesate intervievate au considerat că sprijinul și asistența autorităților,precum și instabilitatea legislativă reprezintă probleme suplimentare pentru continuareaprogresului către adoptarea pe scară largă a modelului economiei circulare.În final, lipsa de date și informații adecvate împiedică evaluarea corectă a progresuluitranziției către modelul economiei circulare. Mai multe părți interesate au semnalat insuficiențadatelor privind cantitatea de ambalaje introduse pe piață, compoziția acestora din punct de vedereal conținutului reciclat, cantitatea de deșeuri de ambalaje colectate separat sau rata reală dereciclare. Cifrele furnizate de către Administrația Fondul pentru Mediu nu sunt consideraterealiste, deoarece obiectivele sunt, în general, întotdeauna îndeplinite, deși România este înurmă în comparație cu alte țări din UE. Guvernul a luat măsuri pentru a reglementa declarațiileprivind introducerea produselor de unică folosință din plastic, prin Ordinul ministrului Mediului,Apelor și Pădurilor nr. 185/2023 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului"Declarație privind anumite produse din plastic de unică folosință" și a instrucțiunilor decompletare și depunere a acestuia*84. Punerea ei în aplicare ar trebui să contribuie la colectareade date.*84 https://legislație.just.ro/Public/DetaliiDocument/2648254.6.2. Obiective și acțiuni Acțiuni prioritareTabelul 6. Obiective și acțiuni pentru sectorul ambalajelor
Obiective generale Obiective specifice
Prezervarea, conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale26. Creșterea gradului de c
Aprovizionarea responsabilă și durabilă cu materii prime27. Creșterea utilizării ma
Promovarea consumului responsabil și a educației de mediu28. Creșterea capacității d
Prevenirea generării de deșeuri și gestionarea sustenabilă a deșeurilorreutilizare și, ca atare, p
Alte acțiuniAcțiuni legate de politici/legislație● Extinderea sau introducerea unor criterii de economie circulară obligatorii pentru achizițiilepublice pentru produsele din plastic pentru a spori utilizarea unor alternative mai durabile.● Monitorizarea și evaluarea sistemului de restituire a garanțiilor și a potențialului deextindere a acestuia pentru alte tipuri de ambalaje care pot fi administrate tehnic prin acestsistem.● Stabilirea unor cerințe privind conținutul minim de materii prime secundare în conformitate cucerințele de la nivelul UE.Acțiuni legate de infrastructură● Îmbunătățirea infrastructurii naționale de sortare, colectare și tratare a deșeurilor dinambalaje.● Analiza oportunității de investiții în infrastructura pentru reciclarea chimică a materialelorplastice care să permită reciclarea fluxurilor complexe de deșeuri de plastic care nu se preteazăla reciclarea mecanică, astfel încât produsele rezultate să fie utilizate pentru fabricareamonomerilor cu aceleași tehnologii ca și materiile prime virgine, inclusiv studii tehnice șiproiecte pilot.● Prevederea de investiții în vederea creării de capacități de compostare industrială pentrumateriale plastice biobazate sau biodegradabile.Activități de formare, educare și sensibilizare● Îmbunătățirea etichetării produselor prin furnizarea de informații cu privire la modul corect deeliminare a ambalajelor astfel încât să fie crescută puritatea deșeurilor colectate separat înconformitate cu reglementările europene.● Finanțarea activităților de C&D&I în domeniul tehnologiilor de sortare automată a deșeurilorpentru a obține un nivel ridicat de puritate a materialelor care să fie adecvat pentru utilizareaulterioară.4.7. Textile4.7.1. ContextInteresul pentru gestionarea deșeurilor textile*85 în România este departe de a fi la nivelulaltor țări din UE unde există asociații care se ocupă în mod special de colectarea, reutilizareași reciclarea textilelor și articolelor de îmbrăcăminte. În multe țări din UE există, de asemenea,diverse campanii de conștientizare și educare care subliniază pentru publicul larg importanțaresurselor disponibile în industria textilă.*85 În contextual acestui PAEC, prin "textile" se înțelege un termen general care cuprinde toateprodusele din textile, de la haine și mobilier până la clădiri și vehicule.Urmând tendințele internaționale, România este inclusă în modelul de consum de tip "fast-fashion"
și se anticipează că această tendință se va accentua odată cu creșterea PIB-ului. Cu toate căunele inițiative private abordează problema prevenirii deșeurilor textile, prin reutilizarea șireciclarea acestora, aceste practici nu au încă o amploare semnificativă.Potrivit estimărilor MMAP, pentru perioada 2018-2025, 1% din deșeurile municipale din România estereprezentat de textile, iar cantitatea anuală în 2022 a fost estimată la 46.612 tone la nivelulîntregii țări.4.7.2. Obiective și acțiuni
Acțiuni prioritareTabelul 7. Obiective și acțiuni pentru sectorul de textile
Obiective generale Obiective specifice
Prevenirea generării de deșeuri și gestionarea sustenabilă a deșeurilorConsolidareacompetitivității economice și a forței de muncă29. Creșterea gradului de co
Aprovizionarea responsabilă și durabilă cu materii prime30. Creșterea utilizării mat
Promovarea consumului responsabil și a educației de mediu31.Creșterea capacității de
Alte acțiuniAcțiuni legate de infrastructură● Crearea unor sisteme eficiente de colectare și sortare a produselor textile uzate, care săacorde prioritate reutilizării în locul reciclării pentru o perioadă cât mai lungă de timp.Acțiuni legate de politici/legislație● Introducerea unor criterii obligatorii de etichetare, prin crearea pașaportul digital alprodusului, care să conțină informații privind conținutul de fibre naturale și artificiale, tipulși cantitatea de materiale reciclate, precum și consumul de apă și de energie de-a lungul cicluluide viață al produsului.● Introducerea unor cerințe legale obligatorii în materie de proiectare ecologică pentru (1) acrește performanța textilelor în ceea ce privește durabilitatea astfel încât să permităreutilizarea și reparabilitatea, dar și reciclabilitatea fibrelor, (2) a crește conținutulreciclat obligatoriu, (3) pentru a urmări și reduce la minimum prezența substanțelor careîmpiedică reciclabilitatea deșeurilor textile.● Crearea de sisteme de REP, responsabilitatea extinsă a producătorului pentru a aborda colectareaselectivă a deșeurilor textile, pentru a sprijini eco-modularea care stimulează producătorii săasigure un circuit închis pentru produsele lor și pentru a sprijini consumatorii în vedereareparării și reutilizării produselor.Scheme de sprijin/stimulente● Sprijinirea C&D&I axate pe creșterea calității reciclării fibrelor, fie prin procesarechimică*86, fie prin procesare mecanică*87, prin acordarea de subvenții sau prin promovareacreării de parteneriate în regim public-privat.*86 Reciclarea chimică se referă la tehnicile de reprelucrare pentru recuperarea fibrelorcelulozice și sintetice care se bazează pe dizolvarea selectivă a acestor fibre, folosind solvențiadecvați în acest scop. Fracția sintetică recuperată este transformată în pelete, care pot reintraîn procesul de fabricare a firelor sau pot fi utilizate în alte aplicații.*87 Reciclarea mecanică se referă la tehnicile de reprelucrare în care hainele sunt descompuse,printr-un proces de tăiere și tragere, în fragmente mărunțite până la recuperarea fibrelor. Acestprocedeu are dezavantajul de a produce fibre scurtate care nu se comportă la fel de bine cafibrele virgine, atât în timpul fabricării, cât și în timpul utilizării.● Asigurarea finanțării publice pentru a trece la o producție durabilă de fibre virgine, luând înconsiderare utilizarea durabilă a apei și terenurilor.● Sprijinirea unor noi modele de afaceri, cum ar fi modelul "produs ca serviciu", serviciile depreluare și colectare de produse second-hand sau serviciile de reparații.● Sprijinirea C&D&I axate pe creșterea calității reciclării de tip fibră-în-fibră, prin acordareade subvenții sau prin promovarea creării de parteneriate în regim public-privat.Activități de formare, educare și sensibilizare● Promovarea educației consumatorilor în vederea utilizării articolelor de îmbrăcăminte pentru operioadă mai mare de timp, prin acțiuni de sensibilizare și campanii de comunicare.● Promovarea educației consumatorilor pentru a promova repararea și reutilizarea produselortextile, prin acțiuni de sensibilizare și campanii de comunicare.4.8. Echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori4.8.1. ContextSectorul producției de echipamente electrice și electronice joacă un rol important în economiaromânească, reprezentând 2% din PIB-ul țării în 2020*88. Aceeași tendință poate fi observată și înceea ce privește consumul. După o scurtă perioadă de stagnare între 2019 și 2020, posibil cauzatăde pandemia COVID-19, s-a înregistrat o creștere vizibilă a vânzărilor de EEE în România înultimii ani*89.*88 https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/NAMA_10_A64 custom_3928937/default/table?lang=en*89 https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/NAMA_10_A64 custom_4644258/default/table?
lang=enProducția și consumul de EEE vor fi afectate de o serie de măsuri și politici adoptate/care vor fiadoptate în curând la nivel UE, respectiv:● Propunerea legislativă pentru Regulamentul privind Proiectarea Ecologică pentru ProduseDurabile, ca element-cheie al Inițiativei privind Produsele Durabile*90 și care include Inițiativaprivind Amprenta Ecologică a Produselor, pașaportul digital și eticheta ecologică.*90 https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12567-Sustainable-products-inițiative_en● Revizuirea Directivei 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în EEE, cunoscută sub denumireaDirectiva RoHS, și clarificări în privința legăturilor acesteia cu Regulamentul privindÎnregistrarea, Evaluarea, Autorizarea și Restricționarea Substanțelor Chimice și cu cerințeleprivind proiectarea ecologică.● Inițiativa privind Produsele Electronice Circulare*91, care prevedere o soluție unică pentruîncărcarea bateriilor dispozitivelor mobile și scheme de preluare a produselor de cătrecomercianți în sisteme "take-back".*91 https://www.europarl.europa.eu/legislative-train/theme-a-european-green-deal/file-circular-electronics● Măsuri legislative și nelegislative care instituie un nou "drept la reparație".Sectorul EEE va fi considerabil restructurat și remodelat prin aceste propuneri pentru careîntreaga piață europeană de producție și consum, inclusiv România, trebuie să se pregătească.Conformarea la schimbările generate de aceste măsuri legislative nu va fi ușoară. Ca urmaretrebuie acordată o mai mare atenție proiectării ecologice și modelului circular, cu accentputernic pe durabilitate, conținut reciclat, posibilitatea de modernizare, întreținere, reparare,acces la piese de schimb, colectare, reutilizare, recondiționare și reciclare.Rata de colectare a DEEE în România este scăzută și se află sub nivelul trasat prin obiectiveleUE. Din cantitatea de EEE introduse pe piață în România, doar 27,5% au fost colectate în 2018,ceea ce înseamnă că România nu a atins ținta de 45% stabilită prin Directiva DEEE nr. 2012/19/UE,care a intrat în vigoare în România în 2016. A se vedea Figura 3.Figura 3. Ratele de colectare a deșeurilor de EEERata de colectare totală pentru deșeurile de echipamente electrice și electronice (EEE), 2019(% din greutatea medie a EE puse pe piață de-a lungul precedenților trei ani 2016-2018)
(1) Estimări Eurostat(2) Date referitoare la 2018 în loc de 2019; % procent din cantitatea medie de EEE puse pe piațăîn perioada 2015-2017(3) Obiectivul de 65% nu se aplică deoarece Luxemburg și Ungaria au ales o metodologie de calculbazată pe ponderea de DEEE generate
Sursa: Eurostat (env waseleeos și env waselee)Sursa: Eurostat Statistici Deșeuri - echipamente electrice și electronice env_waseleeos șienv_waselee*92*92 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Waste statistics-electricaland electronic equipment&oldid=556612#Electronic equipment .28EEE.29 put on the market and WEEEcolle cted by country; https://ecostandard.org/news_events/most-eu-member-states-miss-collection-target-for-electronic-waste-eurostat-ngos-demand-quick-action-from-european-commission/Performanța scăzută în ceea ce privește colectarea separată a DEEE poate fi atribuită mai multorfactori, printre care:● Infrastructura națională insuficient dezvoltată pentru colectarea DEEE de la gospodării/altecategorii de utilizatori● Campanii insuficiente de educare și sensibilizare.● Prezența încă proeminentă în sector a colectorilor informali care dezmembrează ilegal DEEE, înspecial pentru a extrage metale care sunt ulterior vândute. Astfel, DEEE devin "de calitate slabă"și nu mai prezintă interes pentru reciclatori.● Utilizarea EEE o perioadă îndelungată, chiar și peste durata de viață declarată de producători,în special pentru categoriile de EEE cu durată de viață lungă, cum ar fi panourile fotovoltaicesau LED-urile, frigiderele, mașinile de spălat, de către un procent ridicat al populației precumși achiziții de primă utilizare a anumitor echipamente electrocasnice.O altă provocare se referă la reutilizarea și repararea EEE pentru a prelungi durata de viață aprodusului. În prezent, în România există companii care repară EEE, dar piața nu este încă maturăși sunt necesare stimulente suplimentare și acțiuni de sensibilizare a consumatorilor șiproducătorilor care nu acceptă ca produsele noi, nefolosite și propuse pentru casare/distrugere să
fie, de exemplu, donate. Ca urmare este nevoie de înființarea de centre suplimentare de colectareși recondiționare a EEE, de sprijinirea întreprinderilor sociale și asociațiilor cu activitățieconomice axate pe colectarea și recondiționarea DEEE. Pe lângă beneficiile evidente pentru mediu,acest lucru ar putea contribui semnificativ la crearea de noi locuri de muncă și la facilitareaintegrării sociale. Din păcate, în România nu există statistici oficiale în ceea ce priveșteechipamentele pregătite pentru reutilizare sau echipamente reutilizate care să permită analizainteresului clienților pentru repararea EEE. Totuși, conform unui raport al Parlamentului Europeandin septembrie 2019, în România, ponderea consumatorilor care nu repară EEE este relativ scăzută,estimându-se a fi la 25%*93. Acesta este un indicator încurajator pentru România.*93 https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2019/640158/EPRS_BRI(2019)640158_RO.pdfÎn concluzie, în ceea ce privește sectorul EEE, trebuie promovate măsuri pentru a reduce laminimum valoarea pierdută prin nerepararea echipamentelor sau prin lipsa opțiunilor de reparare,precum și pentru a aborda problema infrastructurii insuficiente pentru colectarea adecvată a DEEE.Baterii și acumulatoriÎn ceea ce privește gestionarea deșeurilor de baterii și acumulatori, România se confruntă cuprovocări importante. Chiar dacă obiectivul pentru colectarea în vederea reciclării deșeurilor deB&A a fost atins în 2020*94, noul regulament care a fost adoptat*95 și creșterea procentuluiobiectivului vor îngreuna din ce în ce mai mult conformarea cu noile prevederi. Îmbunătățireainfrastructurii de colectare a deșeurilor de B&A precum și consolidarea obligațiilor operatorilorde B&A de a trata în mod corespunzător deșeurile de B&A, inclusiv prin aplicarea de sancțiuni, vorfi esențiale pentru a evita aruncarea deșeurilor periculoase în deșeurile municipale. Lipsaobligației pentru distribuitorii de B&A de a pune la dispoziția consumatorilor infrastructura decolectare a deșeurilor de B&A este un factor care descurajează colectarea separată.*94 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Waste_statistics_-_recycling_of_batteries_and_accumulators#:~:text=reciclarea%20de%2065%25%20de%20mediu,a%20altor%20ba*95 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/R0/TXT/?uri=CELEX:32023R15424.8.2. Obiective și acțiuni
Acțiuni prioritareTabelul 8. Obiective și acțiuni pentru sectorul EEE
Obiective generale Obiective specifice
Promovarea consumului responsabil și a educației de mediuPrevenirea generării de deșeuri și gestionarea sustenabilă a deșeurilorPromovarea cu prioritate a inovării și cercetării în domeniul EC32. Creșterea durabilității
Prezervarea, conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor naturaleProtecția ecosistemelor și a sănătății cetățenilor
33. Gestionarea adecvată a
34. Creșterea ratei de cole
Aprovizionarea responsabilă și durabilă cu materii prime35. Creșterea utilizării de
Alte acțiuniAcțiuni legate de politici/legislație● Analiza oportunității de introducere a unui sistem național, în conformitate cu principiilestabilite în Directiva nr. 2018/851, cu scopul de a obține o mai bună gestionare a DEEE prinasigurarea colectării acestora la nivel național, transparentizarea costurilor de colectare,transport, reparare, tratare și valorificare, aplicarea standardelor armonizate la nivelul UE înprocesele de colectare, transport, tratare și reciclare, îmbunătățirea fluxurilor centralizate dedate, campanii naționale de educare și studii privind comportamentul consumatorilor și, prinsprijinirea autorităților administrației publice locale pentru dezvoltarea unei infrastructuriadecvate, inclusiv prin instruire/formare profesională pentru dobândire de competențe specifice.● Implementarea și îmbunătățirea continuă a bazelor de date integrate în sectorul DEEE, cu date șiinformații legate de EEE introduse pe piață, refolosite și reparate, și deșeuri generate șicolectate.● Dezvoltarea capacității administrative a sectorului public de a gestiona cadrul legislativ,datele, monitorizarea și monetizarea.Scheme de sprijin/ghiduri/stimulente● Sprijin pentru dezvoltarea în sectorul privat a schemelor de "produs ca serviciu" - modele deafaceri care permit clienților să ia în leasing, să închirieze sau să plătească pentru utilizareaproduselor, fără a cumpăra și a deține produsul. Pornind de la modelul imprimantelor - plata pepagină, al scuterelor electrice - plata pe kilometru, al iluminatului - plata pe lux sau almodelului "mașină ca serviciu", pot fi dezvoltate alte modele în contextul EC, cum ar fi"echipament ca serviciu", "electrocasnice ca serviciu". "Echipament ca Serviciu" este un model deafaceri care presupune închirierea de echipamente către utilizatorii finali și colectarea de plățiperiodice pentru utilizarea acestora. În acest cadru pot fi dezvoltate acorduri similare pentruaparatele electrice, ca de exemplu pentru mașinile de spălat. Electrocasnicele ca serviciu constauadesea în modele de afaceri bazate pe abonament, prin care producătorul livrează, instalează șiasigură mentenanța produselor, prelungind astfel durata de viață a aparatului și reducând amprentade carbon a acestuia.● Sprijin pentru realizarea unei analize la nivel național pentru determinarea procentului de DEEE
și a cantităților de părți componente ce ar putea fi utilizate ca piese de schimb, la nivelulcentrelor de dezmembrare.● Crearea și/sau acordarea de sprijin pentru operatorii care repară EEE prin subvenții șistimulente fiscale.● Ghiduri și asistență tehnică pentru aplicarea Directivei 2012/19/UE transpusă în legislațianațională prin OUG nr. 5/2015, cu modificările și completările ulterioare, privind DEEE. De laintroducerea domeniului de aplicare extins al Directivei 2012/19/UE privind DEEE, există produse acăror clasificare/alocare în una dintre cele 6 categorii de EEE este dificil de realizat. Unastfel de ghid ar putea fi finanțat de Comisia Europeană, întrucât este în interesul tuturor SM.● Sprijin pentru întreprinderile sociale de inserție*96 care pot angaja persoane din grupurivulnerabile pentru repararea EEE prin intermediul agențiilor locale pentru ocuparea forței demuncă, potrivit legislației în vigoare.*96 Potrivit art. 10, alin (1) din Legea nr. 219/2015 privind economia socială cu modificările șicompletările ulterioare: Întreprinderea socială de inserție este întreprinderea socială care: a)are cel puțin 30% din personalul angajat sau membrii cooperatori aparținând grupului vulnerabil.Timpul de lucru cumulat al angajaților din grupuri vulnerabile trebuie să reprezinte cel puțin 30%din totalul timpului de muncă al tuturor angajaților; b) are ca scop lupta împotriva excluziunii,discriminărilor și șomajului prin inserția socioprofesională a persoanelor defavorizate.● Investiții în C&D&I în materie de proiectare ecologică pentru EEE.Activități de formare, educare și sensibilizare● Îmbunătățirea drepturilor consumatorilor și a informării acestora astfel încât să fie încurajatedeciziile durabile atunci când consumatorii achiziționează produsele;● Creșterea gradului de conștientizare și informare a consumatorilor cu privire la produseleachiziționate și deșeurile generate de acestea, prin intermediul unor campanii publice;● Îmbunătățirea responsabilității producătorilor de EEE pentru a crea o imagine mai exactă avânzărilor de EEE și implicit a cantităților de DEEE colectate la nivel național, prin intermediulcampaniilor publice, al inspecțiilor și al comunicării publice a rezultatelor pentru a combatefreeridingul.● Investiții în programe de educare a publicului cu privire la prevenirea impactului DEEE asupramediului și informarea cu privire la infrastructura disponibilă la nivel local pentru colectareaacestora, în scopul evitării situațiilor care ar conduce la colectarea și tratarea ilegală decătre persoane/operatori neautorizate/neautorizați, precum și pentru a încuraja consumatorii săaleagă reparațiile în schimbul cumpărării unor echipamente noi.● Investiții în cursuri de formare profesională menite să pregătească profesioniști pentrurepararea EEE.● Programe de instruire pentru producători pentru a-i pregăti în aplicarea Regulamentului privindProiectarea Ecologică pentru Produse Durabile.4.9. Deșeuri4.9.1. ContextÎntr-o EC funcțională, gestionarea deșeurilor trebuie să fie ultima verigă într-un lanț deaprovizionare, pentru a alimenta piața materialelor secundare și pentru a furniza materii primepentru întreprinderile de reciclare. Pentru a realiza acest lucru, trebuie puse în aplicareproceduri de gestionare adecvată a deșeurilor pentru a spori colectarea, reciclarea și recuperareaacestora.În ceea ce privește generarea de deșeuri, conform statisticilor EUROSTAT, România este una dintrețările UE cu cea mai mică producție de deșeuri municipale pe cap de locuitor, cu doar 287 dekilograme în 2020, față de media UE27 de 505 kg. Cu toate acestea, traiectoria din ultimul deceniua fost mai degrabă mixtă: producția de deșeuri municipale pe cap de locuitor a scăzut cu 21% între2010 și 2015, dar apoi a început să crească ușor, cu o medie de 3% pe an*97.*97 https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/CEI_PC032/default/table?lang=enÎn ciuda unei scăderi importante, ponderea în PIB a cantității totale de deșeuri generate esteîncă de două ori mai mare decât media UE. În plus, rata de reciclare a deșeurilor municipale esteprintre cele mai scăzute din UE, iar depozitarea rămâne forma dominantă de gestionare adeșeurilor. Rata de reciclare pentru toate deșeurile, cu excepția deșeurilor mineralesemnificative, a fost de numai 29 % în 2018, față de media UE de 55%*98. Prin urmare, România areun potențial enorm de îmbunătățire a gestionării deșeurilor.*98 https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/env_wastrt/default/table?lang=enMajoritatea prevederilor legislațiilor UE au fost transpuse în legislația națională pentrugestionarea deșeurilor, deși unele dintre ele au fost adoptate doar parțial. Cu excepțiadeșeurilor radioactive, a explozivilor scoși din uz, a apelor uzate și a cadavrelor de animale,toate tipurile de deșeuri sunt reglementate prin OUG nr. 92/2021. OUG nr. 92/2021 transpune înlegislația națională Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, publicată în JOUE, seria L,nr. 312 din 22 noiembrie 2008, așa cum a fost modificată prin Regulamentul UE nr. 1.357/2014 al CEdin 18 decembrie 2014, publicat în JOUE, seria L, nr. 365 din 19 decembrie 2014, prin Directiva UE2015/1.127 a CE din 10 iulie 2015, publicată în JOUE, seria L, nr. 184 din 11 iulie 2015, prinRegulamentul UE 2017/997 al Consiliului UE din 8 iunie 2017, publicat în JOUE, seria L, nr. 150din 14 iunie 2017, și prin Directiva UE 2018/851 a Parlamentului European și a Consiliului din 30mai 2018, publicată în JOUE, seria L, nr. 150 din 14 iunie 2018. Ordonanța prezintăresponsabilitățile actorilor implicați în gestionarea deșeurilor, precum și ierarhia deșeurilor,încetarea statutul de deșeu și cerințele specifice pentru administrația centrală și locală*99.Deși există în vigoare Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și proiecte importante sunt încurs de elaborare, amploarea progresului nu este la nivelul așteptat. De aceea este nevoie de oabordare sistemică și de un efort conjugat pentru promovarea și implementarea măsurilor care săconducă la aplicarea ierarhiei deșeurilor.*99 https://unece.org/sites/default/files/2021 -12/ECE_CEP_189_0.pdfPentru a îmbunătăți gestionarea deșeurilor și pentru a stimula consumatorii să reutilizeze și să
recicleze este nevoie de instrumente economice, cum ar fi sistemele de REP și implementarea"plătește pentru cât arunci". În plus, este necesară creșterea eficienței colectării separate adeșeurilor pentru atingerea obiectivelor de reciclare și îmbunătățirea calității deșeurilorreciclate. România trebuie, de asemenea, să pună în aplicare noi măsuri menite să previnăincinerarea sau depozitarea deșeurilor reutilizabile și reciclabile.Mai mult, numărul de depozite de deșeuri care nu îndeplinesc cerințele Directivei privindDepozitele de Deșeuri*100 reprezintă, de asemenea, un motiv de îngrijorare. În această privință,Guvernul a aprobat în 2021, două acte normative în domeniul gestionării deșeurilor. Primul este OGnr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor, care vizează stabilirea cadrului legal pentrudesfășurarea activităților de depozitare a deșeurilor, prin reducerea progresivă a eliminării prindepozitare a deșeurilor care pot fi reciclate sau valorificate, precum și introducerea de măsuride prevenire și reducere a efectelor negative asupra mediului și sănătății publice. Al doilea,este OG nr. 1/2021 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor din ambalaje.Aceste ordonanțe adaugă restricții și obiective pentru depozitarea deșeurilor, cea mai importantăfiind aceea că până în 2030, doar 10% din deșeurile municipale generate vor putea fi depozitate,iar restul de 90% vor trebui să fie reciclate sau valorificate, conform principiilor EC.*100 Directiva Consiliului 1999/31/EC cu privire la depozitarea deșeurilor la groapa de gunoi:https://eur-lex.europa.eu/legal content/EN/TXT/?uri=CELEX:31999L0031Un instrument important pentru reducerea procentului de deșeuri depozitate este creșterea valoriiproduselor depozitate pentru a reintra în economie. Acest lucru se va realiza prin promovareasortării și tratării deșeurilor municipale. În absența unor astfel de stimulente, de încurajare,inclusiv a investițiilor private în instalații de gestionare și tratare a deșeurilor, alternativadepozitării va rămâne o soluție mai ieftină.Prin urmare, pentru a progresa către economia circulară, sectorul gestionării deșeurilor trebuiesă abordeze două aspecte esențiale: (1) reducerea generării de deșeuri și (2) stabilirea unormăsuri adecvate pentru valorificarea deșeurilor prin reciclare, recuperare sau reutilizare.Măsurile propuse în prezentul PAEC trebui considerate ca fiind complementare acțiunilor propuse înPlanul național de gestionare a deșeurilor.4.9.2. Obiective și acțiuni
Acțiuni prioritareTabelul 9. Obiective și acțiuni pentru sectorul de deșeuri
Obiective generale Obiective specific
Prevenirea generării de deșeuri și gestionarea sustenabilă a deșeurilor36. Creșterea rate
Prezervarea, conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale37. Creșterea pond
Promovarea cu prioritate a inovării și cercetării în domeniul economiei circulare38. Îmbunătățirea
Promovarea consumului responsabil și a educației de mediu39.Educarea popula40. Creșterea în r
Alte acțiuniAcțiuni de infrastructură● Accelerarea demersurilor pentru punerea în funcțiune la nivel național a unui sistem integrat degestionare a deșeurilor.● Extinderea serviciilor de colectare a deșeurilor voluminoase și a deșeurilor voluminoaserefolosibile pentru asigurarea colectării unei game variate de materiale reciclabile.● Dezvoltarea unei rețele de reutilizare și/sau recondiționare pentru recuperarea componentelorutile din deșeurile de mobilier, precum și a altor forme potențiale de valorificare.Acțiuni legate de politici/legislație● Consolidarea și extinderea controlului autorităților și aplicarea de sancțiuni pentru a reducedepozitarea ilegală a deșeurilor.● Analiza modalităților de plată existente în contextul proiectelor de gestionare integrată adeșeurilor și a instrumentelor economice care sunt/urmează să fie implementate, cu scopul de afundamenta propunerile de modificare a legislației existente.4.10. Apă și ape uzate4.10.1. ContextRomânia dispune de un potențial de resurse de apă de 134,6 miliarde mc/an. Resursele de apăutilizabile, inclusiv fluviul Dunărea, se ridică la 2.660 mc/persoană/an, ceea ce esteconsiderabil mai puțin decât media europeană de 4.000 mc/persoană/an. România se află, așadar,printre țările cu resurse de apă utilizabile relativ reduse*101. Datorită activităților antropice,în zonele unde cererea este mai mare decât disponibilitatea de refacere a resurselor naturale,circuitul apei în natură este perturbat. De asemenea, schimbările climatice exercită stressuplimentar asupra ciclului hidrologic și asupra resurselor de apă. Aceste provocări necesitămăsuri pentru trecerea de la sistemul economic liniar la sistemul economic circular și în sectorulapei. Astfel, sistemul serviciilor din acest sector care includ: captarea apei brute, tratareaapei pentru consum, furnizarea apei potabile, colectarea și epurarea apei uzate și eliminarea apeiepurate într-un efluent natural, necesită o reproiectare radicală pentru a oferi soluții validate,progresive, care să adopte modelul economiei circulare. Acest model presupune reducerea consumului
de apă dulce și epurarea apelor uzate astfel încât să poată fi reutilizate fie ca apă gri, deexemplu în agricultură, pentru irigații, fie, din nou, ca apă potabilă, fie să contribuie larefacerea surselor de apă prin intervenții precum colectarea precipitațiilor, reîncărcareacontrolată a acviferului sau împrospătarea corpurilor de apă.*101 http://www.eea.europa.eu/soer/countries/ro/freshwater-why-care-româniaÎn România, în ultimii 30 de ani s-a înregistrat o scădere semnificativă a consumului de apădatorită transformării economice care a cunoscut un declin treptat al industriei și agriculturii,dar și datorită scăderii populației și introducerii mecanismelor economice în sectorul apei.Acestea din urmă au contribuit la o reducere semnificativă a consumului de apă în rândulgospodăriilor. Mai exact, datorită creșterii contribuției la apa brută și a tarifelor pentru apăși apă uzată, consumul specific de apă a scăzut de la circa 550 l/locuitor/zi la mai puțin de 120l/locuitor/zi.În privința aprovizionării cu apă potabilă, "Raportul pentru Sănătate și Mediu 2018-2020" arată căîn anul 2020 erau 348 de zone mari de aprovizionare cu apă potabilă, respectiv zone în care suntpeste 5.000 de consumatori sau în care se furnizează apă potabilă în volum de peste 1.000 mc/zi.În 2018 erau înregistrate 341 de astfel de zone și 343 în 2019 ceea ce arată că numărul acestoraeste într-o creștere treptată. Volumul de apă potabilă distribuit în anul 2020 a fost de 2.438.614mc/zi.Eforturile suplimentare în privința măsurilor de politici publice vor juca un rol esențial înasigurarea continuării progreselor. Prin aderarea la UE în 2007, România și-a asumat obligațialegală de a respecta legislația UE în domeniul apei. Aceasta include o serie de directive europeneîn domeniul calității apelor axate pe reducerea poluării, Directiva nr. 91 /271/CEE privindtratarea apelor urbane reziduale și Directiva privind nitrații și pe monitorizare, Directiva nr.2184/2020 privind calitatea apei potabilă transpusă prin OG nr. 7/2023, Directiva 2006/7/CEprivind gestionarea calitatea apei pentru scăldat, precum și Directiva cadru apă 2000/60/CE, carevizează menținerea unei stări bune a apelor la nivelul bazinelor hidrografice printr-o abordarebazată pe rezultate*102. De asemenea, prin OUG nr. 52/2023 pentru modificarea și completarea unoracte normative din domeniul apelor, a fost prevăzută baza legală pentru elaborarea Normelor deaplicare a Regulamentului 2020/741 privind cerințele minime pentru reutilizarea apei.*102 https://unece.org/sites/default/files/2021 -12/ECE_CEP_189_0.pdfPunerea în aplicare a legislației UE în context național este urmărită de autoritățile publicenaționale responsabile de administrarea apelor: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor șiAdministrația Națională "Apele Române". MMAP este responsabil de sistemul de gestionare aresurselor de apă, inclusiv de impactul resurselor de apă asupra apei potabile și a sistemului decanalizare.Principalele provocări și bariere practice legate de consolidarea economiei circulare îngestionarea apei și a apelor uzate din România, identificate în cadrul interviurilor cu părțileinteresate, includ:● insuficiența și, adesea, inadecvarea politicilor publice care să faciliteze tranziția cătreeconomia circulară în sectorul apei, atât în ceea ce privește conținutul măsurilor dereglementare, cât și în ceea ce privește aplicarea în practică a acestora;● cunoștințe insuficiente cu privire la riscurile și beneficiile subproduselor din industria apei,precum nămolurile și apa epurată, astfel încât să conducă la acceptarea utilizării lor;● practicile nesustenabile de gestionare a apei, care au dus la reducerea resurselor de apăutilizate pentru irigarea în agricultură sau a spațiilor verzi din aglomerările urbane.Reutilizarea apelor uzate va juca un rol deosebit de important în tranziția României către modelulcircular în gestionarea apei. Conform ultimelor informații colectate de Administrația Națională"Apele Române", din totalul de 19,8 milioane de locuitori echivalenți care intră sub incidențaprevederilor Directivei 91/271/CEE, aproximativ 66% sunt conectați la sistemele de canalizare.Dintre aceștia 63,5% sunt conectați la stații de epurare. Înainte de a fi evacuate, apele uzateurbane sunt tratate în 1.242 de stații de epurare din întreaga țară, dintre care 847 sunt situateîn aglomerări mai mari de 2.000 l.e.De-a lungul anilor, România a depus eforturi să îndeplinească angajamentele asumate în temeiulDirectivei privind epurarea apelor uzate urbane. Conform celei mai recente raportări a Românieidisponibilă la nivel european*103, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura colectareaîncărcării apelor uzate urbane de cca 7,16 milioane l.e. - 35,9%, pentru tratarea biologică a încă12,87 milioane l.e. - 65,7% pentru epurarea biologică cu eliminarea azotului și a fosforului aîncă 7,72 milioane l.e. - 58,8%. Doar 12% din încărcarea apelor uzate urbane din România esteepurată în conformitate cu cerințele europene. Acest procent este mai mic decât media UE de 76%.De fapt, 172 de aglomerări mari încă nu își îndeplinesc cerințele de colectare a apelor uzateurbane, în timp ce 173 de aglomerări mari nu își îndeplinesc obligațiile de tratare secundară și174 de aglomerări mari nu își îndeplinesc obligațiile de tratare terțiară.*103 UWWTD Național Summary Chapter 2018 România, https://circabc.europa.eu/ui/group/1c566741 -ee2f-41e7-a915- 7bd88bae7c03/library/5292eacf-bbe1-469a-a355-3416f16ff3c7/detailsConform datelor INS, rata de valorificare a apelor uzate este, de asemenea, foarte scăzută. Doar24% din nămolul de epurare a fost utilizat în scopuri agricole sau pentru compostare. Această ratăscăzută de valorificare în România poate fi atribuită, parțial, ratei scăzute de conectare apopulației la instalațiile de epurare a apelor uzate și parțial faptului că nămolurile conținmetale grele și alți poluanți, apele uzate urbane provenind nu doar de la populație, ci și de lasocietățile comerciale racordate la rețeaua de canalizare. Progresele depind de acordarea deprioritate investițiilor pentru stațiile de tratare a apelor uzate urbane, inclusiv prinutilizarea eficientă a surselor de finanțare prin politica de coeziune, acolo unde estedisponibilă, și a împrumuturilor Băncii Europene de Investiții.Prin urmare, acțiunile propuse pentru acest sector se bazează pe constatările că:● îmbunătățirea și extinderea infrastructurii de apă și apă uzată este imperativă: perspectiveleîn sectorul apei și al apelor uzate depind în mare măsură de infrastructura de alimentare cu apăși de tratare a apelor uzate, în special în zonele rurale, de acoperirea cu servicii și de
tehnologie, care sunt încă în dezvoltare în România;● sectorul apei este puternic interconectat cu alte sectoare: agricultură, construcții, alimenteși băuturi etc. și are un mare potențial în direcția adoptării modelului circular;● pentru a reduce consumul și risipa de apă și pentru a dezvolta o distribuție mai cuprinzătoare aapei furnizate, trebuie îmbunătățită în continuare conștientizarea privind eficiența utilizăriiapei, în special în sectoarele industriale, unde consumul de apă este relativ ridicat;● este necesară refacerea stării corpurilor de apă aflate în stare chimică/ecologică slabă, camăsură proactivă pentru a reduce stresul asupra surselor de apă potabilă și pentru reducereapoluării deja produse, prin valorificarea capacităților naturale de autoepurare a apei.4.10.2. Obiective și acțiuni
Acțiuni prioritareTabelul 10. Obiective și acțiuni pentru sectorul apei și al apelor uzate
Obiective generale Obiective specifice
Prezervarea, conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale41. Creșterea eficienței ut
42. Îmbunătățirea recirculă
Promovareaconsumului responsabil și a educației de mediu43. Creșterea eficienței ut
Protecțiaecosistemelor și a sănătății cetățenilor
44. Îmbunătățirea capacităț
45. Îmbunătățirea tratării
Alte acțiuni:Scheme de sprijin/ghiduri/stimulente● Promovarea și stimularea uscării și coprocesării nămolurilor reziduale în fabricile de ciment,recuperarea energetică a conținutului organic concomitent cu reciclarea conținutului de minerale,unde caracteristicile chimice ale nămolului îl fac impropriu pentru producerea îngrășăminteloragricole.V. CADRUL DE IMPLEMENTAREPunerea în aplicare a PAEC va fi realizată de către entitățile indicate în descrierile detaliateale acțiunilor, și care se regăsește în Capitolul VII, sub supravegherea Comitetului de Coordonarepentru Economie Circulară din România și cu implicarea diferitelor părți interesate, într-omanieră care asigură transparența publică. Pentru a fi eficientă, punerea în aplicare a planuluide acțiune va trebui să se bazeze pe 1) accesul la surse de finanțare, 2) o structură deguvernanță adecvată și eficientă și 3) monitorizarea continuă și diseminarea progreselorrealizate. Pentru a spori eficiența implementării, este recomandat ca ea să se bazeze peparteneriate existente și pe un set divers de părți interesate pentru a spori cunoștințeletehnice, capacitatea organizațională și finanțarea disponibilă, îmbunătățind astfel perspectivelede a realiza o schimbare de paradigmă*104. În același timp, o mai mare transparență și ocomunicare eficientă către public contribuie la o responsabilizare mai mare a celor implicați,asigurând astfel îndeplinirea obiectivelor*105.*104 https://www.eesc.europa.eu/en/our-work/publications-other-work/publications/circular-economy-strategies-and- roadmaps-europe-study*105 https://hvtc.edu.vn/Portals/0/files/6357419022378659020-8213-5203-2.pdf#page=375.1. Bugetare și finanțarePunerea în aplicare a măsurilor din planul de acțiune va necesita o serie de resurse, cum ar firesurse umane, instalații, echipamente, servicii și materiale care necesită resurse financiare dinsursele identificate în PAEC în aceste scopuri. Evaluarea exactă a costurilor fiecărei măsuri,ghidată și de amploarea și viteza procesului de tranziție către EC, va facilita în mare măsură omai bună înțelegere a bugetului necesar și va contribui la mobilizarea unei finanțări adecvate.Prin urmare, estimarea costurilor asociate măsurilor, chiar printr-un studiu dedicat, va constituiunul dintre eforturile inițiale ale Comitetului de Coordonare pentru Economia Circulară dinRomânia. Pentru a atinge acest scop, Comitetul de coordonare va fi sprijinit de entitățileresponsabile și implicate în implementarea acțiunilor.Opțiunile de finanțare acoperă o serie de forme și surse diferite, inclusiv finanțare publică dinsurse UE sau naționale, precum și fonduri private și împrumuturi bancare. Investitorii privați șibăncile au început deja să profite de oportunitățile de creare de valoare și de ratele mai mari derentabilitate asociate investițiilor în proiecte de EC*106. De asemenea, din ce în ce mai multeîntreprinderi din toate sectoarele industriale sunt dispuse să facă investiții în direcția ECpentru a reduce costurile, a crește veniturile și a gestiona riscurile, de exemplu, cele legate deaprovizionarea cu materii prime virgine*107. Se preconizează că Strategia UE de Finanțare Durabilăși politicile care o însoțesc, de exemplu, Regulamentul UE privind Taxonomia, Actul delegatprivind publicarea de informații referitoare la finanțarea durabilă și Directiva privindraportarea în materie de sustenabilitate a întreprinderilor, vor încuraja și mai mult instituțiilefinanciare private și întreprinderile să investească în activități care aduc contribuțiisemnificative la tranziția către EC*108. În felul acesta, guvernele accelerează finanțareatranziției către EC, canalizând fonduri semnificative în această direcție.*106 https://ellenmacarthurfoundation.org/financing-the-circular-economy-capturing-the-opportunity*107 https://newsroom.accenture.com/news/the-circular-economy-could-unlock-4-5-trillion-of-
economic-growth-finds-new- book-by-accenture.htm*108 https://finance.ec.europa.eu/publications/strategy-financing-transition-sustainable-economy_en5.1.1. Finanțarea guvernamentalăSecretariatul General al Guvernului, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului,Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, alte ministere și organe ale administrației publicecentrale, precum și autoritățile administrației publice locale au obligația de a duce laîndeplinire măsurile specifice domeniului lor de activitate, în vederea asigurării implementăriiPlanului de acțiune pentru Strategia națională privind economia circulară, inclusiv princuprinderea în bugetele proprii a sumelor necesare implementării măsurilor aflate în aria deresponsabilitate. Finanțarea se va desfășura prin bugetul ordonatorilor principali de crediteimplicați, în limita sumelor aprobate cu această destinație, conform prevederilor legale învigoare. Astfel, aceste instituții vor asigura finanțarea pe termen lung a măsurilor de revizuirea legislației și de reglementare, de dezvoltare a competențelor personalului și capacitățilorinstituționale specifice domeniului EC, de dezvoltare a infrastructurii, cu accent peinfrastructura digitală, și a măsurilor de cercetare și inovare, care sunt mai difcil de finanțatprin mecanismele de piață*109. Instituțiile publice au, de asemenea, un rol important înfacilitarea schimbărilor necesare în sectorul privat, prin furnizarea de sprijin financiarsuplimentar pentru investiții de capital mai puțin costisitoare, necesare pentru adoptareamodelelor și/sau practicilor de afaceri bazate pe principiile EC, care sunt adesea considerate demare risc pentru finanțatori*110. Finanțarea unor astfel de intervenții se va face cu respectarealegislației în domeniul concurenței, respectiv al ajutorului de stat și a principiilor Piețeiunice. Instituțiile se vor baza, cel puțin parțial, pe veniturile publice provenite din taxe peexternalitățile negative de mediu ale producției și consumului necircular, în timp ce vor stabilidirecții mai ferme pentru echilibrarea condițiilor de concurență pentru o dezvoltare economicădurabilă.*109 Investițiile în infrastructură se referă la investițiile în structuri și servicii care permittranziția către economia circulară (de exemplu, sistemul de colectare selectivă a deșeurilor), darcare sunt prea mari consumatoare de capital și/sau generează beneficii care nu pot fiinternaløzate în mod corespunzător, ceea ce duce la o investiție insuficientă prin intermediulmecanismelor de piață.*110 https://www.chathamhouse.org/2021/07/financing-inclusive-circular-economy/03-de-risking-financing-circular-economy- 0Guvernul României a făcut deja pași în aceste direcții, în cadrul unor domenii de politică strânslegate de dezvoltarea EC, chiar dacă nu în mod direct legate de EC. Astfel, au fost adoptateși/sau promovate măsuri de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Economiei,Antreprenoriatului și Turismului, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul GuvernuluiRomâniei, dar și de către alte instituții publice cu competențe în domeniul protecției mediului șial resurselor naturale. Pentru a avea fonduri specifice alocate de la bugetul de stat al Românieipentru implementarea SNEC și a PAEC este nevoie de o coordonare atentă între bugetele alocatediferitelor ministere care facilitează implementarea, pentru a evita suprapunerile și a exploatacomplementarități prin instituirea unor mecanisme de coordonare și monitorizare la nivelulministerelor precum și la nivelul Comitetului de Coordonare pentru Economia Circulară, responsabilcu implementarea SNEC și PAECUnele dintre acțiunile prezentate în acest document și care sunt axate pe măsuri ce trebuie luatede către sectorul public pot fi puse în aplicare prin extinderea și/sau ajustarea programelor și ainițiativelor existente. De exemplu, Planul Național de Gestionare a Deșeurilor adoptat în 2017deja prevede că taxele și tarifele încasate pentru gestionarea deșeurilor trebuie utilizate pentrua finanța investițiile în creșterea colectării separate a materialelor reciclabile și adezvoltării sistemului de colectare din-ușă-în-ușă. AFM, aflată sub coordonarea MMAP, esteprincipala sursă de sprijin financiar pentru implementarea proiectelor și programelor de protecțiea mediului*111 și, prin urmare, poate finanța unele dintre măsurile de EC, în special pentrusectoarele deșeuri și apă și ape uzate.*111 http://www.mmediu.ro/categorie/finanțate-din-fondul-de-mediu/97Unele dintre acțiunile privind EC pot fi finanțate, de asemenea, prin bugetul de stat alocatpentru punerea în aplicare a strategiilor naționale care sunt în concordanță cu obiectivelegenerale ale SNEC. De exemplu, o parte din fondurile naționale alocate pentru punerea în aplicarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030 pot fi direcționate cătrepunerea în aplicare a măsurilor de EC prevăzute în acest document. Obiectivele SNDDR 2030, cum arfi, de exemplu, promovarea producției și a consumului responsabil, se corelează cu obiectiveleSNEC. Există, de asemenea, o coerență considerabilă între unele dintre acțiunile propuse înprezentul PAEC și măsurile identificate în Planul de acțiune pentru punerea în aplicare a SNDDR2030*112.*112 Câteva exemple de acțiuni din SNDDR 2030 care se suprapun cu acțiuni din prezentul CEAPinclud acțiunea 4, cu privire la integrarea principiilor de dezvoltare durabilă în strategiile șipoliticile locale sau acțiunea 5, care vizează lansarea unor campanii de informare șisensibilizare pentru companiile private și organizațiile societății civile.Alte documente de politică publică prin intermediul cărora se pot implementa acțiuniletransversale ale PAEC, legate de cercetare și dezvoltare, educație, formare profesională,achiziții publice și digitalizare sunt Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovarepentru 2021-2027, Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă 2021-2027 și Planul deacțiuni pe perioada 2021-2027 pentru implementarea Strategiei naționale pentru ocuparea forței demuncă 2021-2027, Strategia națională în domeniul achizițiilor publice 2023-2027, Strategianațională pentru digitalizare și Strategia națională de formare a adulților 2023-2027 aflată încurs de elaborare*113. Acest lucru este valabil și pentru unele dintre acțiunile sectorialespecifice, în special cele legate de construcții/renovare, silvicultură, deșeuri etc., care arputea fi acoperite prin implementarea Strategiei naționale de renovare pentru 2020-2050 sau de
politica-cadru națională pentru dezvoltarea pieței privind combustibilii alternativi în sectorultransporturilor etc.*113 https://epale.ec.europa.eu/ro/content/românia-strategia-nationala-de-formare-adulților-pregătireÎn ceea ce privește sprijinul financiar pentru sectorul privat, este important de menționat căMinisterul Economiei a lansat la finele anului 2022 prima schemă de finanțare care vizează în modexplicit încurajarea EC în România, cu un buget total de 8 milioane de euro*114. Acest program deajutor de stat de-minimis cofinanțează în proporție de până la 85% investiții ale companiilor întransfer tehnologic, în cercetare-dezvoltare, în modernizarea unităților de testare amaterialelor, în centre de reparații și recondiționare, reciclare, în platforme digitale derevânzare, în centre de colectare și valorificare, în modernizarea instalațiilor de reciclare, înintroducerea sau extinderea producției de bunuri care nu conțin plastic sau promovareaalternativelor la plastic și introducerea/extinderea utilizării deșeurilor. Inițiative similarepot în viitor sprijini punerea în aplicare de către sectorul privat a mai multor acțiuni din acestplan, în special în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea, digitalizarea, precum și măsuri deinfrastructură specifice fiecărui sector cuprins în acest plan.*114 https://oldeconomie.gov.ro/images/politici-industriale/economie%20circulara/OG%2027_2022%20publicat%20MO%20nr.%20839_26.08.2022.pdf5.1.2. Finanțarea UEFondurile UE constituie o altă sursă importantă de sprijin pentru tranziția către EC înRomânia*115. Acestea pot fi accesate fie prin intermediul diferitelor scheme și programe naționalecum ar fi, de exemplu, Planul național de redresare și reziliență al României, aflat în gestiunepartajată cu CE, fie prin aplicare directă la apelurile lansate de CE.*115 Finanțarea UE stă adesea la baza schemelor naționale de sprijin din statele membre ale UE. Deexemplu, POIM din România a fost cofinanțat prin intermediul Fondului de coeziune și al Fonduluieuropean de dezvoltare regională al UE. https://www.fonduri-ue.ro/poim-2014.PNRR, finanțat prin granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro și împrumuturi de 14,9 miliardede euro de la CE, poate juca un rol important în demararea tranziției către EC în România. Cu 41%din fondurile alocate pentru obiective ecologice și 20,5% pentru obiective de digitalizare, PNRRinclude investiții și reforme semnificative pentru a acționa asupra potențialului EC dinRomânia*116.*116 https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/recovery-coronavirus/recovery-and-resilience-facility/recovery-and- resilience-plan-românia_enEforturile PNRR legate de promovarea EC se concentrează în domeniile gestionării deșeurilor șirenovării clădirilor și, ca atare, sunt deosebit de relevante pentru acțiunile propuse pentrusectorul de deșeuri și cel de construcții. Reforma cheie asociată cu gestionarea deșeurilor sereferă la îmbunătățirea sistemului general de guvernanță pentru a accelera tranziția către EC, cuun buget total de 1,239 de milioane de euro. Aceasta include investiții în sistemele integrate degestionare a deșeurilor ale administrațiilor locale, în infrastructura pentru gestionareagunoiului de grajd și a altor deșeuri agricole compostabile, precum și pentru dezvoltarea cadruluiinstituțional pentru monitorizarea gestionării deșeurilor și prevenirea poluării. Investițiilespecifice care vizează în mod explicit promovarea EC în cadrul secțiunii de renovare a clădirilorinclud încurajarea adoptării modelului circular și creșterea eficienței energetice a clădiriloristorice, în valoare de 14,85 milioane de euro, crearea unui centru pilot pentru colectarea șireutilizarea materialelor de construcție istorice provenite din demolări legale, în valoare de 5milioane de euro, precum și întreținerea periodică a clădirilor istorice, în valoare de 3,1milioane de euro.PNRR prevede, de asemenea, finanțare pentru infrastructura relevantă pentru EC și investițiisporite în domeniul gestionării apei, al pădurilor și al biodiversității, al transportului durabilși al energiei. PNRR este relevant pentru promovarea EC în România și prin reformele șiinvestițiile pentru transformarea digitală, pentru C&D&I în sectorul privat, pentru educație șipentru buna guvernare. Mai multe dintre acțiunile de EC cuprinse în acest plan de acțiune sereferă la digitalizare, scheme de sprijin, C&D&I, educație și administrație publică. PNRR prevedeinvestiții de aproximativ 14,2 milioane de euro în consolidarea coordonării în cadruladministrației publice printr-o abordare coerentă și integrată a inițiativelor privind schimbărileclimatice și dezvoltarea durabilă. Aceste fonduri pot fi utilizate pentru diseminarea SNEC și aPAEC precum și a unor materiale de formare profesională în domeniul EC în instituțiile dinadministrația publică locală și centrală. Relevantă este și finanțarea nerambursabilă în valoarede 52 de milioane de euro pentru digitalizarea în domeniul mediului, alături de investițiisemnificative în transformarea digitală a sectorului public, în valoare de 41,9 milioane de euro,precum și în educația digitală a cetățenilor, în valoare de 37 de milioane.Alte programe de finanțare ale UE oferă oportunități suplimentare de finanțare a tranziției cătreEC. Unele dintre aceste programe caută să promoveze EC într-o manieră explicită, altele ointegrează prin contribuția lor la facilitarea activităților și acțiunilor specifice EC, deexemplu prin integrarea principiilor EC într-o manieră transversală.Principalele programe de finanțare ale UE includ fondurile structurale și de investiții europene,cum ar fi Fondul European de Dezvoltare Regională sau Fondul de Coeziune. Aceste fonduri, deexemplu, au finanțat o parte semnificativă a Programului Operațional Infrastructură Mare alRomâniei, pentru a sprijini dezvoltarea infrastructurii în domenii prioritare pentru UE șiRomânia, cum ar fi energia regenerabilă, eficiența energetică, biodiversitatea sau gestionareadeșeurilor. POIM a inclus în trecut finanțare pentru infrastructura de gestionare a deșeurilor caparte a unui buget de 2,892 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de protecție amediului.În perioada financiară multianuală 2021-2027, FEDR și FC, alături de Fondul Social European Plusși Fondul European pentru Pescuit, Afaceri Maritime și Acvacultură finanțează programe precumProgramul de asistență tehnică 2021-2027*117, Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027*118,Programele regionale 2021-2027*119 și alte programe care pot fi utilizate pentru dezvoltarea
infrastructurii, inclusiv a celei digitale, pentru educație și formare profesională și pentru alteinvestiții care pot impulsiona tranziția către modelul circular*120.*117 https://mfe.gov.ro/pat-21-27/*118 https://mfe.gov.ro/pdd-21-27/*119 https://mfe.gov.ro/programe-regionale-21-27/*120 https://mfe.gov.ro/programe/De o importanță deosebită sunt Programele regionale pentru perioada 2021 -2027, cu un buget totalde 8,4 miliarde de euro, din care 6,8 miliarde de euro sunt finanțate prin contribuția UE, înspecial prin FEDR. Printre principalele domenii care beneficiază de cote semnificative definanțare se numără tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon, competitivitatea IMM-urilor, protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor, educație și formare profesională,administrația publică eficientă, cercetarea și inovarea, care sunt bine aliniate cu o partesemnificativă a măsurilor propuse în prezentul PAEC. Programul Dezvoltarea Durabilă finanțat prinFEDR și FC, de exemplu, are un buget și măsuri specifice alocate dezvoltării infrastructurii deapă și apă uzată, promovării tranziției către EC și a îmbunătățirii eficienței utilizăriiresurselor și a eficienței energetice, a trecerii la energie regenerabilă și reducerii emisiilorcu efect de seră. Programul dedică 480 de milioane de euro promovării pentru dezvoltarea,modernizarea și completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor, precum și pentrurealizarea de noi sisteme integrate de gestionare a deșeurilor, inclusiv pentru dezvoltareacolectării separate a deșeurilor reciclabile, a biodeșeurilor și textile colectării selective șipentru extinderea/dezvoltarea capacităților de reciclare a deșeurilor.Cadrul legal care reglementează implementarea programelor operaționale pentru perioada deprogramare a fondurilor europene 2014 -2020 îl constituie OUG nr. 40/2015 privind gestionareafinanciară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014 - 2020, cu modificările șicompletările ulterioare. Pentru perioada de programare 2021 -2027, cadrul legal care reglementeazăimplementarea acestora îl constituie OUG nr. 133 din 17 decembrie 2021 privind gestionareafinanciară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 alocate României dinFondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondulpentru o tranziție justă, precum și OUG nr. 122 din 29 iulie 2020 privind unele măsuri pentruasigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinatedezvoltării regionale în România.Programul Orizont Europa*121, este cel mai mare program de cercetare și inovare al UE, iarprogramul LIFE este dedicat acțiunilor de mediu și climatice. Acesta din urmă include unsubprogram dedicat în mod explicit finanțării proiectelor de EC, oferind, în principal, granturipentru proiecte care pun în aplicare soluții inovatoare și de bune practici pentru EC, prinintermediul așa-numitelor proiecte de acțiune standard. De asemenea, acoperă punerea în aplicare,monitorizarea și evaluarea politicilor și reglementărilor de mediu prin intermediul proiectelorintegrate strategice. Nu în ultimul rând, Banca Europeană de Investiții oferă, de asemenea,finanțare și consultanță pentru proiecte de EC prin intermediul programului InvestEU, cu piloniisăi, Fondul InvestEU, Centrul consultativ InvestEU și Portalul InvestEU.*121 https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/portal/screen/programmes/horizonO listă mai cuprinzătoare a surselor de finanțare ale UE relevante pentru măsurile de EC seregăsește în Caseta 1.
Caseta 1. Programe de finanțare UE relevante pentru EC● NextGenerationEU: Mecanismul de redresare și reziliență - fonduri plătite direct către statelemembre● Fondul de Coeziune - granturi, instrumente financiare, premii sau o combinație a acestora încadrul gestiunii partajate cu statele membre● Fondul European de Dezvoltare Regională - granturi, instrumente financiare, premii sau ocombinație a acestora în cadrul gestiunii partajate cu statele membreMecanismul pentru o tranzițiejustă - care se va implementa prin trei piloni: Fondul pentru o Tranziție Justă - finanțarenerambursabilă în cadrul gestiunii partajate, o schemă dedicată în cadrul InvestEU pentru atragerede investiții private și o facilitate de împrumut pentru sectorul public care poate fi mobilizatăprin BEI● Fondurile sociale europene Plus - subvenții, instrumente financiare, premii sau o combinație aacestora în cadrul gestiunii partajate cu statele membre● Orizont Europa - granturi● Programul LIFE - subvenții, premii și achiziții publice● Mecanismul Conectarea Europei - granturi, sprijinite prin împrumuturi, garanții și capitaluriproprii● Programul InvestEU - garanție bugetară prin intermediul partenerilor de implementare, cum ar fiBEI și Fondul European de Investiții● Fondul european de garantare agricolă - plăți directe către agricultori● Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală - intervenții care vizează acțiuni privind ECca o componentă secundară a proiectului de investiții, angajamente agromediu și climă, agriculturăecologică, acțiuni de formare profesională● Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură - subvenții, contracte deachiziții publice, împrumuturi, garanții și plăți compensatorii, în cadrul gestiunii directe șipartajate● Fondul pentru inovare - în principal subvenții finanțate din veniturile provenite dinlicitațiile de certificare de emisii în cadrul EU ETS● Fondul de modernizare - funcționează sub responsabilitatea statelor membre beneficiare, carelucrează în strânsă cooperare cu BEI și CE. SM selectează și prezintă investițiile pentru caredoresc să obțină sprijin din Fondul de modernizare.Sursa: Ghidul "Găsiți programul de finanțare UE pentru mediu: Sprijinirea mediului în cadrulfinanciar multianual 2021-2027 și NextGenerationEU"*122 și Platforma europeană a părților
interesate de economia circulară*122 Disponibil la: https://op.europa.eu/s/xgrz
Aceste fonduri oferă posibilitatea de a finanța punerea în aplicare a acțiunilor de EC atât decătre entitățile publice, cât și de către cele private, care dezvoltă proiecte în acord cucondițiile de eligibilitate prevăzute de ghidurile solicitantului, însă accesarea lor nu esteneapărat facilă. Provocările, așa cum au fost raportate de diverse entități din întreaga UE*123,includ: incapacitatea solicitanților de a naviga în complexitatea fondurilor și a procesului dedepunere a cererilor, sarcina administrativă semnificativă, în special în ceea ce priveștegestionarea financiară, precum și lipsa de expertiză/cunoștințe în ceea ce privește procesul definanțare, inclusiv lipsa de personal.*123https://ec.europa.eu/environment/integration/green_semester/pdf/17thMeetingExpertGroup/Point%207%20-%20Trinomics.pdfPreocupări similare au fost confirmate și de părțile interesate intervievate în cadrul elaborăriiacestui plan de acțiune, în special cu privire la dificultatea IMM-urilor românești de a obținefondurile necesare, având în vedere lipsa de competențe specifice și capacitate de a căuta și de asolicita finanțările potrivite pentru proiectele pe care vor să le dezvolte. Prin urmare, suntnecesare campanii de informare și sprijin tehnic pentru a permite entităților private, în speciala IMM-urilor și a entităților din economia socială care desfășoară activități de EC, precum șientităților publice, în special autorităților publice de la nivel local, să acceseze fondurile UEși naționale necesare pentru a-și finanța acțiunile de EC.5.1.3. Surse private de finanțareFinanțarea privată a dezvoltării durabile, în general, și a proiectelor de EC, în particular, seaflă, de asemenea, într-un stadiu incipient în România. Cu toate acestea, în contextul Strategieide Finanțare Durabilă a UE*124 și al integrării includerii standardelor de durabilitate în diverseforme de finanțare privată, această situație se va schimbe în viitor. Strategia urmărește să lepermită investitorilor să alinieze investițiile în direcția unei economii durabile prin creștereaaccesului la finanțare durabilă și să asigurare contribuția sectorului financiar la obiectivelePactului Ecologic European în toate SM. Cu ajutorul Taxonomiei*125, companiile și investitorii vorputea identifica și investi în active/activități sustenabile cu mai multă încredere.*124 Strategia pentru Finanțarea Tranziției către o Economie Durabilă, COM (2021) 390 final,disponibil la: https://eur- lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52021DC0390*125 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32020R0852La fel ca și în cazul finanțării guvernamentale, se văd deja primii pași, dar sunt necesare maimulte progrese. Printre acestea se numără, de exemplu, emiterea primelor obligațiuni desustenabilitate din România de către Raiffeisen Bank în august 2022, în valoare de 400 de milioaneRON/80 milioane de euro*126. Activitățile eligibile includ produse, tehnologii și procese deproducție ecoeficiente și/sau adaptate la EC*127. Există, de asemenea, unele fonduri de investițiiprivate care oferă investiții în dezvoltarea EC în România*128.*126 https://www.românia-insider.com/raiffeisen-green-bonds-ro-may-2021*127 https://www.raiffeisen.ro/wps/wcm/connect/b0ea4dd9-622a-44a4-bb89-aaf953e9d799/20220420-RBR0-Sustainability- Bond-Framework.pdf?M0D=AJPERES*128 https://www.startupcafe.ro/idei-antreprenon7startup-românia-finanțări-fond-investitii-afaceri-verzi.htmMai mult, unele companii private fac deja investiții în transformarea modelelor lor de afaceripentru a se alinia mai bine la principiile EC. Printre acestea se numără, de exemplu, companii dinsectorul ambalajelor, atât cu acționariat străin, cât și românesc, care au realizat că tranzițiacătre materiale mai durabile și/sau investițiile în reciclare au sens din punct de vedere economicși, în același timp, protejează mediul înconjurător. Cu toate acestea, concurența din parteațărilor producătoare, cu costuri reduse de producție rămâne o preocupare pentru firmele carepioniereză practicile de EC în România. Alte exemple se referă la entități din sectoarelecimentului și metalurgic care, în ultimele decenii, au investit în soluții de EC. Sectorulcimentului coprocesează o mare varietate de deșeuri atent selecționate, iar sectorul metalurgicutilizează oțel reciclat ca materie primă alternativă pentru procesul de producție. Este, deaceea, important ca astfel de inițiative să fie sprijinite și stimulate prin facilitareacofinanțării investițiilor tehnologice sau prin alte măsuri, cum ar fi stimulentele fiscale,pentru a accelera punerea în aplicare a EC în România.În ciuda progreselor menționate mai sus, trebuie să se facă mai mult pentru a încurajainvestițiile private care pot sprijini astfel de măsuri care necesită participarea sectoruluiprivat pentru a asigura punerea în aplicare a SNEC și PAEC.5.2. Cadrul de guvernanțiCadrul de guvernanță a EC în România include Comitetul de Coordonare pentru Economia Circulară aRomâniei*129, înființat prin decizia Prim-ministrului nr. 553/9.12.2022, Comisiile constituite lanivelul sectoarelor cuprinse în PAEC, ambele cu rolul de a coordona implementarea SNEC și a PAEC,precum și structuri de implementare constituite la nivelul ministerelor, cu roluri șiresponsabilități specifice. În activitatea acestora, Comitetul de coordonare, Comisiile șistructurile de implementare se vor consulta periodic cu reprezentanți ai sectorului privat, aimediului universitar și academic și ai societății civile, precum și ai altor instituții publice,autorități sau organizații civile, cu atribuții în domeniile vizate de SNEC și PAEC. Modul deorganizare și funcționare a Comitetului de Coordonare și Comisiilor este stabilit prin regulamentde organizare și funcționare. Acesta va include și decizii privind modul de consultare asocietății civile, adoptarea unui plan de consolidare a capacităților și a unei politici detransparență, elaborarea unui plan adecvat de monitorizare și evaluare. Organigrama cadrului deguvernanță este prezentată în Figura 4.*129 https://legislație.just.ro/Public/DetaliiDocument/262375Figura 4. Organigrama structurii de guvernanță a EC în România
5.2.1. Comitetul de coordonareComitetul de Coordonare pentru Economia Circulară din România, denumit în continuare Comitetul deCoordonare, va fi responsabil pentru asigurarea unei coordonări eficiente, eficace și coerente apunerii în aplicare a SNEC și a PAEC, în acord cu angajamentele internaționale asumate de cătreGuvern. Pentru îndeplinirea acestei responsabilități, Comitetul va:a) analiza periodic gradul de îndeplinire a acțiunilor stabilite în PAEC și va centraliza datelepentru indicatorii de monitorizare a planului;b) identifica și soluționa problemele legate de implementare, va elabora strategii pentruînlăturarea obstacolelor în implementare și va identifica resursele necesare pentru implementareaSNEC și PAEC;c) propune autorităților competente elaborarea de acte normative sau amendamente legislativenecesare pentru implementarea PAEC;d) facilita comunicarea și colaborarea între autoritățile naționale, regionale și locale peparcursul implementării SNEC și PAEC*130.*130 Articolul 5 din Decizia prim-ministrului privind constituirea Comitetului de coordonarepentru economia circulară din România, din 9 decembrie 2022.Comitetul de Coordonare este condus de șeful Cancelariei prim-ministrului, în calitate depreședinte. Secretariatul său este asigurat de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă dincadrul Secretariatului General al Guvernului. Comitetul de coordonare va furniza periodicinformații prim- ministrului cu privire la îndeplinirea atribuțiilor sale.Comitetul de coordonare include reprezentanți, la nivel de secretar de stat și/sau consilier destat, ai tuturor ministerelor relevante care vor fi implicate în mod activ în implementarea SNECși PAEC și care sunt enumerate în Caseta 2.
Caseta 2. Structura de coordonare a guvernanței economiei circulare
Membrii Comitetului de coordonare și ai Comisiilor
•Administrația Prezidențială • Ministerul Afacerilor Interne
•Cancelaria prim-ministrului • Ministerul Transporturilor și Infras
•Secretariatul General al Guvernului• Ministerul Agriculturii și Dezvoltăr
•Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă• Ministerul Investițiilor și Proiecte
•Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor• Ministerul Finanțelor
•Ministerul Economiei Antreprenoriatului si Turismului• Ministerul Muncii și Solidarității S
• Ministerul Educației
•Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației• Ministerul Familiei, Tineretului și
•Ministerul Energiei • Ministerul Sănătății
•Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării• Ministerul Culturii
•Ministerul Afacerilor Externe5.2.2. Comisii sectorialeComitetul de coordonare va fi sprijinit în activitatea sa de Comisiile constituite la nivelulfiecărui sector cuprins în PAEC. Comisiile vor coordona și supraveghea realizarea acțiunilorspecifice fiecărui sector pe baza unor planuri de monitorizare sectoriale și vor îndepliniresponsabilitățile Comitetului, cu accent pe sectoarele coordonate. Pentru fiecare sector,conducerea, componența și obiectivele Comisiilor se vor stabili în cadrul Comitetului decoordonare.Printre altele, comisiile vor avea următoarele atribuții:● dezvoltarea acțiunilor definite în sens larg în PAEC, cu sprijinul tuturor autorităților cu
atribuții în domeniu, stabilirea responsabilităților ce revin părților implicate, stabilireacosturilor și a surselor de finanțare și a termenelor de realizare, în scopul atingeriiindicatorilor stabiliți în cadrul PAEC,● identificarea resurselor necesare, financiare și umane, pentru punerea în aplicare a PAEC,● identificarea autorităților competente în pregătirea unor proiecte noi de acte legislative sau aamendamentelor unor legi existente necesare pentru progresul tranziției către EC,● facilitarea comunicării și colaborarea cu alte autorități relevante în vederea punerii înaplicare a PAEC,● propunerea de inițiative legislative sau modificări legislative necesare pentru punerea înaplicare a PAEC,● crearea de grupuri de lucru pentru punerea în aplicare a unor acțiuni specifice, cu implicareasectorului privat, a comunității academice și a societății civile,● prezentarea de rapoarte periodice conducerii Comitetului de coordonare cu privire laîndeplinirea sarcinilor lor și cu privire la sesiunile lor de lucru.5.2.3. Structura de implementareActivitatea Comitetului de Coordonare și a Comisiilor va fi facilitată de structuri deimplementare înființate prin Ordin al conducătorului ministerului reprezentat în Comitet. Acesteavor fi formate din reprezentanți desemnați de către ministerele implicate și/sau afectate detranziția României către EC. Pe lângă membrii ministerului respectiv, structurile vor ficompletate de specialiști din instituții/agenții, inclusiv instituțiile și/sau organizațiile decercetare, aflate în subordinea/sub autoritatea/ coordonarea ministerului. Pe lângă punerea înaplicare a acțiunilor transversale și a celor specifice fiecărui sector, structurile deimplementare vor fi, de asemenea, responsabile de realizarea activităților complementare care ținde cadrul general de guvernanță. La nivelul acestor structuri se vor constitui secretariatetehnice care vor sprijini activitatea Comisiilor.5.2.4. Abordarea consultativăTrecerea la modelul circular ridică o serie de provocări complexe și transversale a cărorsoluționare poate beneficia foarte mult de schimbul de experiență*131. Cu scopul de a sprijiniactivitatea Comitetului și a Comisiilor, la reuniunile acestora, pe bază de invitație, vorparticipa și reprezentanți ai sectorului privat, ai mediului academic și ai societății civile,precum și ai altor instituții și autorități publice cu responsabilități în domeniile în cauză. Deasemenea, aceștia pot face parte din grupuri de lucru constituite pentru implementarea unoracțiuni specifice în cadrul PAEC. Se va acorda o atenție deosebită implicării reprezentanțilorîntreprinderilor care operează în toate etapele unui lanț valoric sectorial.*131 https://unece.org/circular-economy/press/unece-launches-project-build-countries-capacities-circular-economyImplicarea diverselor părți interesate va facilita, de asemenea, sprijinul pentru a abordadificultățile administrative, tehnice și chiar financiare în ceea ce privește punerea în aplicarea unor acțiuni specifice și tranziția către EC.Activitatea Comitetului de Coordonare poate fi sprijinită de un Consiliu consultativ care vainclude reprezentanți ai asociațiilor de afaceri, ai companiilor, ai societății civile, aisindicatelor, experți din mediul academic, organizații cheie de cercetare etc. Selecția membriloracestuia se va efectua într-un mod clar, transparent și bazat pe competențe.5.2.5. Planul de consolidare a capacitățilorPentru consolidarea capacităților de guvernanță în domeniul EC, PAEC prevede elaborarea unui plan,așa cum este descris în Capitolul VII, Acțiunea 2, care va urmări familiarizarea și dezvoltareaexpertizei legate de EC în rândul autorităților publice, în special în rândul celor implicați înstructura de guvernanță a EC, dar și a celor din afara acesteia. Planul va stabili scopuri șiobiective, va identifica grupurile țintă cheie pe baza nivelurilor de expertiză și a rolului lorîn implementarea PAEC, va identifica și va atribui diferite tipuri de intervenții pentru a sporicapacitatea de răspuns la nevoile de consolidare a capacităților și va stabili termene și resurseîn vederea implementării sale. Pentru unele intervenții de consolidare a capacităților, se vorputea utiliza informațiile cuprinse în Capitolul VIII.5.3. Evaluare și monitorizareResponsabilitățile Comitetului de Coordonare se extind, de asemenea, la monitorizarea progreselorrealizate în punerea în aplicare a PAEC și a tranziției către EC în general, precum și ladiseminarea acestora către părțile interesate relevante și către publicul larg*132. Pentruîndeplinirea acestor sarcini, Comitetul de coordonare este sprijinit de Comisiile sectoriale carevor avea responsabilitatea de a monitoriza și analiza progresele înregistrate în direcțiaimplementării acțiunilor, pe baza indicatorilor stabiliți în planuri de monitorizare sectoriale,pe de o parte, și de a identifica problemele legate de implementare și de a propune soluții, pe dealtă parte.*132 Articolul 5 din Decizia prim-ministrului privind constituirea Comitetului de coordonarepentru economia circulară din România, din 9 decembrie 2022.Evaluarea și monitorizarea se va realiza pe baza unui plan care va include obiective măsurabile șielemente din planurile sectoriale în care se vor identifica și dezvolta în continuare acțiunile,responsabilitățile, sursele de finanțare, indicatorii de monitorizare, cuprinse în cap. IV, cap.VII și cap. IX, precum și termene de realizare care să nu depășească perioada stabilită înprezentul PAEC. Acest plan va fi elaborat de către Secretariatul Comitetului de coordonare șiadoptat de către Comitet până la sfârșitul trimestrului unu al anului 2024. Punerea în aplicare vafi supravegheată de către Secretariat, cu sprijinul secretariatelor tehnice stabilite la nivelulComisiilor, a Institutului Național de Statistică și al altor entități relevante care funcționeazăîn cadrul ministerelor implicate în Comitetul de Coordonare, în termenele stabilite de planul deevaluare și monitorizare.5.3.1. Indicatori de economie circularaRezultatul general preconizat al acestui plan de acțiune constă în realizarea de progrese atât înceea ce privește obiectivele generale cât și cele specifice ale SNEC asociate cu acțiunile propuse
în prezentul PAEC. Pentru punerea în aplicare a PAEC, se va stabili un set de obiective măsurabilealiniate la obiectivele naționale și ale UE în materie de EC, așa cum se recomandă în Ghidul UEpentru o mai bună legiferare*133. Aceste obiective vor fi stabilite de către Comitetul deCoordonare, în consultare cu părțile interesate relevante, în funcție de aspectele cheie analizateîn cadrul SNEC și PAEC și incluse în cadrul de monitorizare a EC la nivelul UE*134. Aceste aspectese referă la reducerea dependenței de materiile prime nesustenabile, la proiectarea ecologică șila inovare; la producția, investițiile și ocuparea forței de muncă în sectoarele relevante pentruEC; la ratele reduse de generare a deșeurilor și la ratele ridicate de reciclare, pentru careexistă deja date statistice atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Acestea ar putea fiextinse ulterior și la alte aspecte considerate prioritare în contextul național, pe măsură ce vorfi disponibile mai multe date.*133 https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/file_import/better-regulation-toolbox-16_en_0.pdf*134 Instituit de Comisia Europeană și Eurostat pentru a monitoriza progresele înregistrate,utilizând datele statistice disponibile: https://ec.europa.eu/eurostat/web/circular-economy/overviewUnele dintre aceste aspecte ale EC sunt însoțite de obiective specifice la nivelul UE care trebuieatinse în următoarele decenii, de exemplu în ceea ce privește generarea de deșeuri, utilizareacirculară a materiilor prime și a materialelor și ratele de reciclare, așa cum sunt specificate înTabelul 11*135. Obiective naționale au fost, de asemenea, formulate prin planurile naționale degestionare și prevenire a deșeurilor*136, care au fost adoptate în decembrie 2017 și sunt valabilepână în 2025. Cu toate acestea, este nevoie de o abordare mai sistematică și de un accent mai marepe atingerea unor repere naționale specifice legate de aceste aspecte cheie*137. În cazul în careatât obiectivele UE cât și cele naționale lipsesc sau în cazul în care obiectivele UE nu suntobligatorii, se vor stabili obiective măsurabile pentru contextul românesc.*135 În 2021, Parlamentul European a solicitat reguli mai stricte de reciclare și obiective pentru2030 privind utilizarea și consumul de materiale, care nu au fost încă adresate pe deplin:https://www.europarl.europa.eu/news/en/press- room/20210204IPR97114/circular-economy-meps-call-for-tighter-eu-consumption-and-recycling-rules; primul pachet în acest sens, adoptat în martie2022, stabilește câteva reguli noi pentru proiectare ecologică, textile și construcții.*136 http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2018-01-10_M0_11_bis.pdf*137 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=comnat%3ASWD_2022_0271_FINTabelul 11. Principalele aspecte ale economiei circulare: Situația actuală și obiective
Indicator
Obiectivul 1: Prioritatea acordată producției locale în fața produselor și materialelor importate
Ponderea materiilor prime esențiale care au fost importate
Obiectivul 2: Consolidarea competitivității economice și a forței de muncă
Eficiența resurselor*138
Investiții brute în sectoarele de economie circulară
Persoane angajate în sectoarele de economie circulară
Valoarea adăugată la costul factorilor
Obiectivul 3. Aprovizionarea responsabilă și durabilă cu materii prime
Rata de circularitate a materialelor = Rata de utilizare a materialelor reciclate în total materiale
Obiectivul 4. Acordarea de prioritate promovării inovării și cercetării în domeniul economiei circu
Brevete legate de reciclare și materiale secundare
Indicele de eco-inovare
Obiectivul 5: Prezervarea, conservarea și utilizarea durabilă a resurselor
Ratele de reciclare ale deșeurilor municipale -procente
Ratele de reciclare ale deșeurilor din ambalaje
Obiectivul 6. Prevenirea generării de deșeuri și gestionarea durabilă a deșeurilor
Producția de deșeuri municipale pe cap de locuitor
*138 https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/env_ac_rp/default/table?lang=en*139 Adoptată în 2011, cu ținte pentru 2020, stabilește viziunea privind schimbările structuraleși tehnologice necesare până în 2050:https://ec.europa.eu/environment/resource_efficiency/about/roadmap/index_en.htm*140 https://energy.ec.europa.eu/topics/energy-efficiency/energy-efficiency-targets-directive-and-rules/energy-efficiency- targets_en*141 https://dezvoltaredurabila.gov.ro/strategia-nationala-pentru-dezvoltarea-durabila-a-româniei-2030-i (pagina 80).*142 https://ec.europa.eu/migrant-integration/sites/default/files/2020-07/SkillsAgenda.pdf*143 https://single-market-economy.ec.europa.eu/industry/strategy/skills-industry_en*144 https://www.eea.europa.eu/ims/circular-material-use-rate-in-europe*145 https://environment.ec.europa.eu/strategy/zero-pollution-action-plan_en*146 http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2018-01-10_MO_11_bis.pdfSursa: Datele pentru starea actuală provin de la Eurostat pentru anul 2019, cu excepția cazului încare se specifică altfelEvaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește aceste aspecte cheie pentru atingereaobiectivelor UE și naționale trebuie completată de urmărirea progreselor înregistrate în ceea ceprivește indicatorii asociați cu acțiunile specifice sectoarelor economice cuprinse în PAEC șiprezentate în Tabelul de Monitorizare și Evaluare din Capitolul IX. Unii dintre acești indicatoridispun deja de date relevante colectate de Institutul Național de Statistică din România sau dealte entități românești. Alți indicatori se concentrează mai mult pe urmărirea evoluțieipoliticilor și a măsurilor care le însoțesc. Pentru alți indicatori propuși în Tabelul deMonitorizare și Evaluare nu există date disponibile la acest moment. Un plan de colectare adatelor necesare și colectarea în sine se va efectua cu sprijinul INS și al ministerelorrelevante, ca parte a planului de monitorizare și evaluare a economiei circulare.5.3.2. DiseminareaRezultatele cheie ale monitorizării și evaluării vor fi comunicate prin două canale principale.Primul canal principal va consta în elaborarea unor rapoarte anuale care să evidențieze deciziilecheie luate sau schimbările adoptate pe parcursul unui an calendaristic, progresele înregistrateîn implementarea acțiunilor și eventualele problemele întâmpinate, împreună cu recomandări cuprivire la anul următor. Aceste rapoarte vor fi puse la dispoziția părților interesate și apublicului larg prin publicare online. Al doilea canal principal va consta într-o platformădigitală dedicată monitorizării PAEC. Detalii despre aceasta se regăsesc în descrierea Acțiunii 4din cadrul domeniilor transversale în Capitolul VII.Platforma digitală de monitorizare a economiei circulare, va servi pentru diseminareainformațiilor relevante legate, în special, de rolurile și responsabilitățile cheie ale structuriide guvernanță, entitățile care fac parte din organismele consultative, deciziile cheie luate,strategiile și planurile, rapoartele anuale pentru a asigura o mai mare transparență a abordăriiguvernanței EC. O a doua categorie de informații se va referi la acțiunile cuprinse în PAEC,responsabilitățile atribuite, etapele de implementare, indicatorii utilizați și schimbărileasociate. A treia categorie de informații se va referi la indicatorii de progres incluși înTabelul de Monitorizare și Evaluare prevăzut în Capitolul IX. Platforma ar putea contribui și ladiseminarea de cunoștințe relevante pentru procesul de implementare.VI. ANALIZA RISCURILOR PENTRU PUNEREA ÎN APLICARE A PAECAceastă secțiune prezintă cinci riscuri care pot afecta succesul implementării acțiunilor cuprinseîn prezentul PAEC, împreună cu eventualele măsuri care pot fi luate pentru atenuarea riscurilorsau a efectelor producerii acestora. Aceste riscuri sunt: eficacitatea acțiunilor propuse, lipsasurselor de finanțare, lipsa voinței politice, eșecul guvernării și schimbarea lentă acomportamentului consumatorului.6.1. Eficacitatea acțiunilor propuseAcest risc se referă la eșecul acțiunilor propuse de a atinge obiectivele pentru care au foststabilite.6.1.1. Evaluarea risculuiAcțiunile propuse în prezentul PAEC au fost elaborate într-o manieră descendentă, pornind de laobiectivele generale stabilite în strategie și continuând cu obiectivele sectoriale specifice carepot fi realizate prin acțiunile propuse. Acțiunile au fost prioritizate pe baza urgenței,fezabilității și orizontului de timp în care pot fi implementate, prioritate primind cele care potfi finalizate pe termen scurt și mediu, de până la 5 ani, în timp ce unele acțiuni au odesfășurare permanentă odată inițiate. Acesta este cazul, de exemplu, a acțiunilor de formareprofesională în anumite domenii care pun în aplicare principiile EC, prin cursuri sau programe deformare profesională și educare. Datorită acestei metodologii de prioritizare a acțiunilorcuprinse în PAEC, acțiunile sunt bine adaptate la obiectivele pe care le vizează. În plus, acesteobiective au fost dezvoltate în strânsă consultare cu beneficiarii acestui PAEC, ceea ce leîntărește relevanța și fezabilitatea. Prin urmare, dacă sunt puse în aplicare în timp util, risculde ineficiență a acțiunilor propuse este unul scăzut.
6.1.2. Măsuri de atenuareComitetul de Coordonare care va asigura punerea în aplicare a PAEC se va baza pe activitateacomisiilor sectoriale care vor supraveghea acțiunile specifice fiecărui sector. Aceste comisii ausarcina de a monitoriza punerea în aplicare a acțiunilor specifice și se preconizează că vordispune de instrumente prin care vor asigura punerea lor în aplicare. Aceste instrumente vor servila identificarea resurselor necesare, prin colaborarea directă cu actorii relevanți din sectorulpublic și privat, și la facilitarea coordonării între acești actori pentru punerea în aplicare amăsurilor propuse. În plus, comisiile, care se vor reuni periodic, sunt responsabile nu numai deidentificarea din timp a provocărilor ce pot afecta implementarea cu succes a acțiunilor specificefiecărui sector, ci și de propunerea unor soluții adecvate pentru a depăși provocărileidentificate. Prin urmare, funcționarea eficientă și implicarea deplină a structurii de guvernanțăeste esențială pentru eficacitatea acțiunilor propuse. A se vedea și subcapitolul 6.4.6.2. Asigurarea surselor de finanțareAcest risc se referă la dificultatea sau chiar imposibilitatea de a asigura sursele financiarenecesare pentru punerea în aplicare a acțiunilor prevăzute în PAEC.6.2.1. Evaluarea risculuiO parte semnificativă a acțiunilor propuse în acest PAEC, și anume aproximativ 38%, se referă lamodificări legislative precum și la reglementări și/sau politici noi care să faciliteze tranzițiade la modelul economiei liniare la cel circular. Aceste acțiuni necesită un efort administrativînsemnat. Alte acțiuni, cum ar fi consolidarea capacităților sau punerea în aplicare a normelor șireglementărilor, pot fi, de asemenea, încorporate, până la o anumită limită, în cheltuielileadministrative. Cu toate acestea, mai problematice sunt măsurile care presupun construirea deinfrastructură nouă pentru EC sau modernizarea celei existente, cum ar fi centrele de sortare șireciclare, care reprezintă o proporție semnificativă, de aproximativ 23% din acțiunile propuse înprezentul PAEC. Prin urmare, lipsa de finanțare este estimată ca fiind un risc moderat pentruimplementarea cu succes a planului.6.2.2. Măsuri de atenuareAcest document dedică subcapitolul 5.1 pentru a oferi informații și soluții pentru opțiunile definanțare atât de la bugetul de stat, fonduri UE, cât și prin instrumente de finanțare pentru ECdedicate sectorului privat. În plus, PAEC identifică și propune surse de finanțare pentru fiecareacțiune prioritară a căror descriere detaliată se regăsește în Capitolul VII. Pentru majoritateaacțiunilor, vor fi posibile mai multe alternative de surse de finanțare sau o combinație aacestora.6.3. Voința politicăDupă cum s-a menționat mai sus, o mare parte din acțiunile necesare pentru punerea în aplicare aprezentului PAEC necesită stabilirea unei noi legislații sau actualizarea celei existente. Acestlucru implică în mod inevitabil factorul politic.6.3.1. Evaluarea risculuiAvând în vedere modificările legislative necesare pentru punerea în aplicare a PAEC este posibilca finalizarea acestora să vină cu întârziere din considerente de natură politică. Acest lucrupoate pune în pericol succesul acțiunilor prevăzute în plan și implicit tranziția către EC înRomânia. Prin urmare, lipsa voinței politice reprezintă un risc ridicat pentru implementareagenerală a PAEC.6.3.2. Măsuri de atenuareRiscul lipsei de voință politică poate fi atenuat printr-o combinație între buna guvernanțăasigurată de Comitetul de Coordonare pentru Economia Circulară, care are competența de a inițiapropuneri legislative pentru punerea în aplicare a SNEC și a PAEC, și o bună punere în aplicare aacelor acțiuni care depind mai puțin de factorul politic - de exemplu, investițiile îninfrastructura privată sau schimbarea comportamentului consumatorilor în direcția unui consumdurabil.6.4. GuvernanțaEșecul structurii de guvernanță, și anume al Comitetului de Coordonare pentru Economia Circulară,de ași îndeplini obiectivul, respectiv asigurarea coordonării eficiente și coerente a punerii înaplicare a SNEC și PAEC constituie, de asemenea, un risc pentru implementare.6.4.1. Evaluarea risculuiRegulile de funcționare ale Comitetului de Coordonare prevăd o structură în care sunt reprezentatetoate ministerele și care este împărțită în comisii responsabile pentru fiecare sector cuprins înPAEC. Membrii comisiilor vor fi sprijiniți de secretariate tehnice cu specialiști, inclusiv dincomunitatea academică. Mai mult, regulile de funcționare a structurii de guvernanță permitparticiparea reprezentanților sectorului privat, precum și a membrilor comunității academice și asocietății civile la ședințele Comitetului pentru a prezenta informații de interes pentru bunaimplementare a PAEC și pentru a oferi expertiză membrilor Comitetului. Având în vedere celeenunțate mai sus, riscul de eșec al guvernanței este evaluat ca fiind scăzut.6.4.2. Măsuri de atenuareComitetul și comisiile urmează să se reunească cu o anumită frecvență, comisiile urmând să sereunească cu o frecvență mai mare decât comitetul. Acest lucru va oferi membrilor comisiilor șansade a crea coeziune și un sentiment de obiectiv comun.6.5. Comportamentul consumatorilorMulte dintre acțiunile propuse în acest plan necesită anumite schimbări în comportamentulconsumatorilor, de exemplu, în ceea ce privește colectarea separată a deșeurilor, prevenireagenerării de deșeuri alimentare, reutilizarea și repararea aparatelor electronice etc. Pentru caacțiunile cuprinse în PAEC să fie implementate cu succes, este necesar ca, pe lângă instrumentelebazate pe piață cum sunt stimulentele economice și măsurile de comandă și control aplicate atâtconsumatorilor cât și producătorilor, să existe și schimbarea de comportament.6.5.1. Evaluarea risculuiSchimbarea comportamentului consumatorilor în direcția principiilor EC este o problemă în toatețările UE, dar, așa cum arată unele dintre datele prezentate în PAEC și în SNEC, populația
României este în urma mediei UE în ceea ce privește nivelul de implicare în activități de EC, cumar fi cumpărarea de produse second-hand, repararea produselor, evitarea plasticului și aambalajelor de unică folosință sau alegerea produselor locale și/sau cu o etichetă de mediu. Prinurmare, riscul unei schimbări lente a comportamentului consumatorilor este, la momentul redactăriiacestui document, considerat a fi moderat.6.5.2. Măsuri de atenuareEste posibil ca existența PAEC și a campaniilor de informare și educare prevăzute în acestdocument să determine o sensibilizare a consumatorului pentru a declanșa o schimbare acomportamentului, pe măsură ce populația va vedea beneficiile modelului circular de consum. Înplus, pentru a informa publicul despre existența PAEC și transformările care se așteaptă să fieaduse în plan social, vor fi pregătite materiale de diseminare și informare.6.6. RezumatTabelul 12 prezintă rezumatul riscurilor detaliate mai sus, împreună cu severitatea acestora șiposibilele măsuri care pot fi luate pentru atenuarea lor.Tabelul 12. Sinteza riscurilor asociate implementării PAEC
Risc SeveritateMăsura/măsurile de atenuare
Lipsa de eficacitate a acțiunilor propuseScăzută• Structura de guvernanță dispune de instrument• Structura de guvernanță este responsabilă de
Lipsa surselor de finanțareModerată• Pentru majoritatea acțiunilor sunt indicate a• PAEC conține un subcapitol dedicat opțiunilor
Lipsa de voință politicăMare
• Buna guvernanță asigurată de Comitetul de Coocapacitate imensă de a reduce acest risc.• O punere în aplicare corectă a acelor acțiunicare depind mai puțin de factorul politic.
Eșecul guvernanței Scăzută• Reuniunile periodice ale Comitetului și ale c• Ateliere de lucru organizate pentru entitățil
Schimbarea lentă acomportamentuluiconsumatorilor Moderată• Un material audio/video pentru diseminarea in• Campaniile de educare și informare prevăzute
VII. DETALII PRIVIND ACȚIUNILE7.1. Acțiuni transversale
Acțiunea 1: Integrarea principiilor și competențelor economiei circulare în programele de educațieși formare profesională, pe baza evaluărilor deficitului de competențe.
OS 1 Promovarea aptitudinilor și competențelor în domeniul economiei circulare
DescriereActualizarea competențelor forței de muncă este un pas esențial pentru tranziția către EC. Estenevoie ca forța de muncă calificată și profesioniștii să fie conștienți de principiile EC și să leaplice în profesiile lor, indiferent de domeniul de activitate. Competențele și cunoștințele îndomeniul EC sunt necesare în diferite domenii de activitate din administrația publică precum șidin sectorul privat - de la activitatea legislativă, activități industriale, comerciale până laștiințele comportamentale, lista fiind practic nelimitată.Dezvoltarea de competențe în domeniul EC în rândul forței de muncă va necesita ajustări în treidomenii- cheie. În primul rând, va necesita o schimbare a programelor de studii și a metodelor depredare în instituțiile de învățământ general, deoarece instituțiile de învățământ se află înprima linie a dezvoltării unor mentalități noi. În al doilea rând, va necesita schimbări în cadrulinstituțiilor de învățământ superior, inclusiv atragerea de instructori și cadre didacticecalificate, în special în instituțiile de învățământ superior cu profil Știință, Tehnologie,Inginerie (Artă) și Matematică (STE(A)M), care pot cataliza cu adevărat circularitatea în etapelede proiectare, fabricare și distribuție/comercializare*147 a produselor. În al treilea rând, vanecesita ajustări în sistemele de educație și formare profesională, în special în ceea ce priveștecompetențele esențiale care contribuie la prelungirea utilizării produselor prin reparații,reutilizare și reciclare. Aceste schimbări vor necesita însă alocarea suplimentară de resurseumane, financiare și tehnice, mai ales că, în prezent, cheltuielile publice generale pentrueducație sunt printre cele mai scăzute din UE*148.*147 https://www.vfi.is/media/utgafa/ANE-Report_Towards-a-Circular-Economy.pdf*148 https://op.europa.eu/webpub/eac/education-and-training-monitor-2020/countries/românia.html
Îmbunătățirea educației generale cu privire la principiile ECEducația în domeniul EC poate începe încă de la grădiniță. Finlanda este un exemplu ilustrativ înacest sens*149, copiii învățând relativ devreme despre reducerea cantităților de deșeurialimentare și despre sortarea deșeurilor. Această educație continuă și în școala primară șisecundară.*149 A se consulta Capitolul VIII pentru un exemplu ilustrativ de educație timpurie privindeconomia circulară în Finlanda.Educația trebuie să fie completată prin aplicarea practică a cunoștințelor dobândite, prin care
elevii și studenții, dar și publicul larg în general, să își dezvolte și să își îmbunătățeascăabilitățile de a rezolva problemele practice legate de EC. Acest lucru necesită unele investițiisuplimentare pentru formarea profesională a cadrelor didactice și îmbunătățirea metodelorpedagogice pentru a spori și mai mult interesul și a îmbunătăți competențele elevilor relativdevreme. Elevii și studenții trebuie să învețe să abordeze rezolvarea problemelor prin promovareamodelului circular în mediul în care trăiesc, ca de exemplu prin implicarea lor în proiecte de ECîn cadrul școlilor/liceelor/universităților, precum și în activități artistice sau artizanale careoferă soluții practice la diverse nevoi. În etape ulterioare, acestea din urmă ar putea lua formaunor laboratoare de EC în învățământul secundar și superior și a unor cooperări între industrie,pe de o parte, și instituțiile de formare profesională sau învățământ superior, pe de altă parte.Măsurile specifice pentru a asigura progresul în această privință implică:● Definirea de competențe specifice Economiei Circulare.● Introducerea în unitățile de învățământ de module în formarea profesională inițială și continuăa cadrelor didactice și a managerilor educaționali cuprinzând elemente teoretice și practiceprivind economia circulară, precum și metode didactice pentru dezvoltarea competențelor elevilor/studenților în domeniul Economiei Circulare.● Revizuirea programelor școlare și curriculumului universitar existent din perspectiva economieicirculare.● Introducerea de teme/module specifice Economiei Circulare în învățământul preuniversitar și acursurilor/modulelor în învățământul universitar.● Utilizarea de materiale și echipamente didactice, inclusiv digitale, pentru a promova economiacirculară.● Promovarea activităților/parteneriatelor cu actori publici și privați, specifice EconomieiCirculare.● Organizarea de activități extracurriculare/non-formale privind dobândirea de cunoștințe,abilități și atitudini privind economia circulară ca de exemplu, activități creative și concursuripentru elevi și studenți.● Participarea la acțiuni comune cu organizații nonguvernamentale, agenți economici și alte părțiinteresate în promovarea economiei circulare.
Promovarea EC în cadrul formării profesionale STE(A)MTranziția către EC va necesita, de asemenea, dezvoltarea de noi aptitudini și competențe îndomeniul STE(A)M, datorită importanței lor centrale pentru proiectarea produselor și dezvoltareatehnologică. Studii recente evidențiază importanța familiarizării de către toți profesioniștiiSTE(A)M cu cadrul tehnic și analitic care stă la baza proiectării care respectă principiileeconomiei circulare, precum și cu modelele de afaceri, cu proiectarea sistemelor și cudigitalizarea care sprijină crearea de soluții bazate pe modelul circular*150. De asemenea,acestea subliniază și importanța eforturilor de cooperare inter și transdisciplinare, cu accent perezolvarea problemelor, pentru a răspunde mai bine nevoilor tranziției către EC. Cu toate că sepune accentul pe STE(A)M, mai multe dintre etapele prezentate mai jos pot fi aplicate și în altedomenii din învățământul superior.*150 https://nordicengineers.org/2021/11/towards-a-circular-economy-skills-and-competences-for-stem-professionals/Determinarea competențelor STE(A)M pe care România trebuie să se concentreze în mod special este oprovocare. Cadrul de Competențe pentru EC elaborat de Asociația Inginerilor Nordici*151, ar puteafi un exemplu de abordare a acestei provocări. În Figura 5 se regăsește o prezentare generală aacestui cadru.*151 O platformă de cooperare pentru organizațiile de inginerie din Danemarca, Finlanda, Islanda,Norvegia și Suedia.Figura 5. Cadrul de competențe în domeniul economiei circulare
Sursa: Asociația Inginerilor din țările nordice, 2021:https://nordicengineers.org/2021/11/towards-a-circular-economy-skills- and-competences-for-stem-professionals/Urmând exemplul oferit de țările nordice, adaptarea acestui cadru la specificul sistemului deînvățământ superior și al programelor de studii din România ar putea fi bazat pe:● integrarea obiectivelor și principiilor EC în Strategia educațională națională și în
instrumentele și documentele de politici care o însoțesc.● analiza curriculei programelor de învățământ terțiar STE(A)M pentru a înțelege mai bine situațiaactuală și pentru a identifica domeniile care ar fi cele mai potrivite pentru dezvoltareacompetențelor orizontale și verticale identificate de Cadrul de Competențe pentru EC.● consultarea cu asociațiile profesionale din România, cu entitățile industriale, cuorganizațiilor de cercetare și inovare și cu ONG-urile implicate în promovarea EC, pentru acontribui la adaptarea în continuare a competențelor verticale ale Cadrului de Competențe pentruEC la realitățile și nevoile sistemului românesc de învățământ superior și ale sistemuluieconomic.● furnizarea sprijinului financiar și instituțional necesar instituțiilor de învățământ superiorpentru a adopta schimbările necesare, inclusiv prin recrutarea de experți, profesioniști și cadredidactice formate în domeniul EC.Astfel de măsuri pot contribui, de fapt, la creșterea atractivității învățământului STE(A)M pentruviitorii studenți și pot ajuta România să reducă decalajul dintre rata absolvenților de STE(A)Mdin România și media UE*152. O astfel de abordare va contribui, de asemenea, la rezolvareaneconcordanței actuale dintre competențele absolvenților și nevoile pieței muncii*153 și ar puteachiar să confere României un loc de frunte în domeniul C&D&I legate de tehnologiile carecontribuie la închiderea circuitului de materiale.*152 În 2019, în România această rată era de 17,5 persoane la 1000 de locuitori cu vârsta cuprinsăîntre 20 și 29 de ani, iar media UE era de 21 de persoane la 1000 de locuitori cu vârsta cuprinsăîntre 20 și 29 de ani. Sursa datelor: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Tertiary_education_statistics*153 https://op.europa.eu/webpub/eac/education-and-training-monitor-2020/countries/românia.html
Ajustări în programele de formare profesionalăPe lângă competențe STE(A)M noi/ajustate necesare, tranziția către modelul EC necesită și oschimbare a structurii profesiilor pentru care este nevoie de un nivel scăzut sau mediu decalificare. De asemenea, este așteptată generarea de noi locuri de muncă în anumite profesii, deexemplu, pentru noile forme de vânzări, având în vedere creșterea tot mai mare a importanțeireparațiilor și a întreținerii, dar și desființarea unor locuri de muncă și nevoia derecalificare, ca de exemplu, în cazul lucrătorilor din anumite sectoare economice în care vorexista schimbări în procesul de producție sau de utilajele*154.*154 Estimări mai specifice ale impactului pe care tranziția către economia circulară l-ar puteaavea asupra locurilor de muncă în toate ocupațiile la nivel global, pe baza unui studiu din 2018al Organizației Internaționale a Muncii, pot fi găsite la următoru link:https://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---ed_emp/---fp_skills/documents/publication/wcms_709121.pdfAceste tendințe sporesc importanța recalificării și a perfecționării pe parcursul unui procescontinuu de formare profesională pentru adaptarea la nevoile pieței, pe măsură ce economia devinemai circulară. Instituțiile de educație și formare profesională vor avea o responsabilitateesențială în această privință, dar vor trebui să se bazeze pe sprijinul companiilor, alasociațiilor industriale și al organizațiilor profesionale. Un studiu recent, axat pe 12 țări dinUE, printre care Cehia, Polonia și Slovenia, confirmă faptul că se așteaptă ca tranziția către ECîn Europa să genereze o creștere a cererii de 1) tehnicieni și asimilați meseriei de tehnician, 2)meseriași și lucrători din meserii conexe și de 3) operatori de instalații și utilaje, datorităcreșterii importanței reparațiilor și a întreținerii, a materialelor secundare utilizate înproducție și a complexității crescânde a echipamentelor și utilajelor*155.*155 Trinomics "Proiectul partenerilor sociali europeni privind economia circulară - Raportfinal", 2021, disponibil aici: https://resourcecentre.etuc.org/sites/default/files/2021 -10/Brochure%20Final%20report%20circular%20ecenomy_EN_v4_bis_compressed.pdfPrin urmare, formarea profesională a specialiștilor care să efectueze activități de întreținere șireparații va fi o prioritate pentru România, prin următoarele măsuri:● integrarea obiectivelor și principiilor EC în politicile relevante pentru învățământul dedicatformării profesionale, în speță școlile profesionale/liceele tehnologice, în mod special îninstrumentele care însoțesc Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă 2021 - 2027,● adaptarea cadrului de competențe în domeniul EC elaborat de Asociația inginerilor din țărilenordice la specificul sistemului de învățământ superior și al programelor de studii din România,● elaborarea unui cadru teoretic unitar și integrat pentru a clarifica conceptele, principiile șicompetențele EC pe domenii cheie,● asigurarea de finanțare pentru a răspunde nevoii de noi programe de formare profesională, subforma învățământului online combinat cu învățarea la locul de muncă, care pot fi furnizate prinintermediul agențiilor locale pentru ocuparea forței de muncă,● acordarea de sprijin pentru crearea de oportunități de dezvoltare a competențelor specificepentru acei lucrători care ar putea fi afectați în mod negativ de tranziția la EC,● facilitarea coordonării și colaborării autorităților publice cu organizațiile și actorii dinindustrie.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Educației/Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului● Ministerul Muncii și Solidarității Sociale● Ministerul Cercetării, Inovării și DigitalizăriiEntități implicate în implementare:● Instituții de învățământ superior, unități de învățământ preuniversitar, furnizori de formareprofesională, administrații locale, agențiile teritoriale pentru ocupare a forței de muncă.Orizont de timp:2024-2026, cu continuitate și extensii în anii următori.Finanțare:
● Finanțarea PNRR pentru educație, care include mai multe acțiuni ce permit integrareaprincipiilor EC, cum ar fi, de exemplu, programe de formare profesională pentru grupuriledezavantajate, dezvoltarea unei rețele de școli verzi, transformarea liceelor agricole în centrede formare profesională etc.● Programele Regionale ale României pentru perioada 2021-2027; Programul Educație și Ocupare 2021-2027, care include măsuri de formare profesională pentru diverse grupuri țintă; Programul Creștereinteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare care include măsuri pentru dezvoltareacompetențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat.● Fondul pentru o tranziție justă, în ceea ce privește facilitarea tranziției forței demuncă/creșterea ocupării forței de muncă și a participării pe piața muncii, prin actualizareacompetențelor și recalificarea lucrătorilor și a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.● Acțiunile Marie Sklodowska Curie, pentru dezvoltarea competențelor.● Bugetul de stat.
Acțiunea 2: Consolidarea capacității sectorului public de a pune în aplicare SNEC și PAEC și de afacilita tranziția către economia circulară*156.*156 Această acțiune completează strategia de consolidare a capacităților propusă pentru cadrul deguvernanță (secțiunea 5.2.4).
OS 1 Promovarea aptitudinilor și competențelor în domeniul economiei circulare
DescriereConsolidarea capacităților este o pârghie care poate îmbunătăți considerabil trecerea la EC*157.Dobândirea unei expertize vaste și aprofundate în domeniul EC a funcționarilor din sectorul publiceste deosebit de relevantă, având în vedere rolul important pe care statul îl poate juca îninițierea și facilitarea procesului de tranziție. Familiaritatea și expertiza legate de EC suntrelativ limitate în România, inclusiv în rândul principalilor factori de decizie și alfuncționarilor publici din sectoarele administrației publice, după cum au subliniat mai multedintre părțile interesate care au fost consultate pe parcursul procesului de elaborare a PAEC*158.Din 191 de respondenți, constând în principal din entități publice, un sfert - 27,7 % au declaratcă sunt complet nefamiliarizați, iar aproximativ jumătate -52% au declarat că au o oarecarefamiliaritate cu conceptul și principiile-cheie ale EC.*157 https://unfccc.int/sites/default/files/resource/UNIDO_Stephan%20SICARS.pdf*158 Ca parte a aceluiași instrument de sprijin tehnic (STI) finanțat de DG REFOM, care amobilizat, de asemenea, asistența tehnică pentru dezvoltarea acestui plan de acțiune (PA).Consolidarea capacității tehnice a administrației publice din România este, prin urmare, esențialăși trebuie acordată o atenție deosebită acestei acțiuni care se va aborda progresiv în procesul deimplementare. În primul rând, aceasta se va concentra pe extinderea familiarității cu principiileși oportunitățile EC, completată de o introducere în și familiarizare cu SNEC și PAEC. Ulterior seva trece la furnizarea de expertiză tehnică în ceea ce privește domenii tematice ample, cum ar figuvernanța, finanțarea, monitorizarea, gestionarea datelor, etc. În cele din urmă, se va trece laaprofundarea expertizei tehnice în legătură cu aceste teme în cadrul unor sectoare specifice, cuun accent deosebit pe aplicațiile EC în sectorul respectiv.De asemenea, este necesară întărirea capacității instituționale a INS pentru îmbunătățireafluxului de date statistice și sprijinirea producerii de statistici sectoriale și de analize alerezultatelor pentru obiectivele SNEC corelate cu obiectivele climatice și obiectivele dedezvoltare durabilă ale SNDDR 2030.În ceea ce privește publicul țintă, eforturile inițiale de consolidare a capacităților vor fideterminate printr-o analiză a influenței și competențelor celor vizați. Astfel, în primele etapeale procesului de tranziție la EC, accentul va fi pus, inițial, pe entitățile cheie implicate înguvernanța SNEC și PAEC, în special acolo unde au fost identificate cunoștințe și competențerelevante limitate. În etapele ulterioare se va îndrepta spre organismele administrației publicede la nivel local care sunt implicate sau afectate de SNEC și PAEC și care demonstrează o lipsă defamiliaritate a acestora cu principiile EC în general. În cele din urmă, consolidareacompetențelor se va extinde către segmente ale administrației publice din alte domenii de politicăși chiar către sectorul privat.Intervențiile de consolidare a capacităților pot lua o varietate de forme: cursuri de formareprofesională online sau în persoană, ateliere de lucru, grupuri de discuții. Eficacitatea acestorava fi sporită prin implicarea unui set divers de părți interesate. Difuzarea cunoștințelor va fisprijinită și de crearea și susținerea rețelelor de schimb de cunoștințe între instituțiileadministrației publice și alte entități.Etapele de punere în aplicare a acestei acțiuni presupun:● cartografierea autorităților/instituțiilor din sectorul public implicate sau afectate detranziția către EC;● evaluarea gradului de cunoștințe și competențe asociate conceptului de EC a personaluluiautorităților/instituțiilor din sectorul public precum și a inițiativelor și măsurilor existenteîn sectoarele lor de activitate;● identificarea tipurilor de intervenții de consolidare a capacităților necesare, cum ar fi, deexemplu, instruire formare profesională, ateliere de lucru, etc.;● elaborarea unui plan de consolidare a capacităților, așa cum a fost descris în subcapitolul 5.2al PAEC - Cadrul de guvernanță, care va prevede repetarea celor trei pași, la anumite intervale detimp;● identificarea, evaluarea și contractarea entităților potrivite pentru realizarea intervențiilorde consolidare a capacităților;● investiții în infrastructură, inclusiv digitală și acțiuni de natură juridică/politică pentrurealizarea intervențiilor de consolidare a capacităților;● pregătirea unui plan de comunicare/diseminare a informațiilor către entitățile vizate cu privire
la oportunitățile de consolidare a capacităților;● organizarea cursurilor de formare profesională propriu-zise, atelierelor de lucru, grupurilor dediscuții, etc.;● colectarea de feedback pentru a fi folosit în alegerea modalității de punere în aplicare aplanului de consolidare a capacităților.O parte dintre aceste măsuri au fost inițiate de către Guvernul României în cadrul proiectuluifinanțat prin Instrumentul de sprijin tehnic de către CE, care a sprijinit și elaborareaprezentului PAEC. Acestea trebuie să se desfășoare în mod continuu iar planul de consolidare acapacităților și planurile de comunicare vor trebui actualizate în mod regulat.Instituții responsabile de implementare:● Comitetul de Coordonare pentru Economie Circulară din România și Secretariatul acestuia Entitățiimplicate în implementare:● Toate entitățile implicate în Comitetul de Coordonare a Economiei Circulare● Institutul Național de StatisticăOrizont de timp:2024-2026, cu continuitate și extensii în anii următori.Finanțare:● PNRR: Sănătate și reziliență economică și socială, componenta de bună guvernanță● Buget de stat
Acțiunea 3: Integrarea criteriilor de economie circulară în achizițiile publice și facilitareaadoptării acestora.
OS 3 Creșterea gradului de conștientizare și a cererii de produse și servicii circulare
DescriereAchizițiile publice ecologice vor juca un rol esențial în creșterea gradului de utilizare amaterialelor circulare, care este în prezent mult sub media UE,1,4% în România față de 11,7% în UEîn 2021 și care s-a deteriorat în ultimii ani, de la 1,3% în 2019 la 1,5% în 2020 și 1,4% în2021*159. Achizițiile publice pot stimula cererea de produse care îndeplinesc standardele dereparabilitate și de reciclabilitate.*159 https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/ddn-20221213-1Integrarea principiilor EC poate avea loc la nivel de sistem, furnizor sau produs*160. Integrareala nivel de sistem se poate realiza prin prevederile contractuale pe care organizația careefectuează achiziția le utilizează pentru a asigura circularitatea. Un exemplu este cerința dindocumentația de achiziție prin care furnizorul se angajează să preia produsul la sfârșitul durateisale de viață, să îl reutilizeze sau să îl recicleze. Integrarea la nivel de furnizor se referă laevaluarea furnizorilor în funcție de profunzimea și măsura în care aceștia încorporeazăprincipiile economiei circulare în propriile sisteme și procese. Integrarea la nivel de produs sereferă la evaluarea produselor achiziționate în funcție de procentul materialelor secundareîncorporate, de posibilitatea de a fi dezasamblate sau reciclate după utilizare sau de eficiențautilizării resurselor. Deși aceste niveluri se suprapun într-o anumită măsură, ele prezintăabordări diferite de încorporare a criteriilor de circularitate și a evaluărilor în procedurile deachiziție.*160 Comisia Europeana (2017): Achiziții Publice pentru Economia Circulara: Ghid de Bune Practici;https://www.google.com/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwjm05Ps2tSAAxXz0gIHHflsDt8QFnoECBIQAQ&url=https%3A%2F%2Faankopen.vlaanderen-circulair.be%2Fnl%2Fpublicaties%2Fdownload-2%2Fpublic-procurement-for-a-circular-economy-gStrategia națională în domeniul achizițiilor publice 2023-2027, adoptată prin HG nr. 554/2023 areîn vedere îmbunătățirea funcționării sistemului de achiziții publice în scopul dezvoltăriidurabile a României și utilizării eficiente a fondurilor publice prin utilizarea achizițiilorpublice ca instrument strategic pentru a asigura rezultate durabile, incluzive și inovatoareorientate către cetățeni. Până în trimestrul I 2024 este prevăzută elaborarea și adoptareaPlanului național de achiziții ecologice prin care se vor stabili ținte multianuale în vederearealizării de achiziții publice ecologice de către autoritățile/entitățile contractante pentrucategoriile de produse, de servicii sau de lucrări selectate și pentru care au fost elaboratecriterii ecologice de către CE. De asemenea, până în trimestrul I 2025, este prevăzută elaborareași adoptarea Planului național pentru achiziții publice responsabile social. La elaborareaacestora este important să se ia în considerare obiectivele SNEC și PAEC, respectiv includerea decriterii care vizează economia circulară și a unui cadru de monitorizare pentru a asigura punerealor în aplicare. Sunt, însă, necesare, și măsuri suplimentare*161. De exemplu, în prezent,sancțiunile pentru neconformitate sunt prea mici, iar autoritățile publice nu sunt adeseaconștiente de importanța și beneficiile APE pentru economia circulară. În plus, acestea nu dispunde capacitatea și competențele necesare pentru a aplica în mod adecvat criteriile de calificare șiselecție și a factorilor de evaluare, prevăzute de legislație. Prin urmare, este necesară oabordare secvențială pentru a adresa aceste limitări.*161 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=comnat%3ASWD_2022_0271_FINÎncorporarea principiilor economiei circulare în cadrul APEÎncorporarea principiilor și criteriilor de circularitate în cadrul de politică existent și/sau încurs de elaborare poate fi un prim pas eficient pentru promovarea achizițiilor publice carevizează economia circulară. Strategia națională în domeniul achizițiilor publice 2023-2027 prevedeabrogarea Legii nr. 69/2016 privind achizițiile publice verzi și simplificarea cadrului legislativîn domeniul achizițiilor publice pentru a sprijini autoritățile/entitățile contractante înderularea de achiziții publice ecologice precum și modificarea și completarea legislației îndomeniul achizițiilor publice cu prevederi specifice achizițiilor publice ecologice.În contextul acestor modificări legislative se vor lua următoarele măsuri:
● Inițierea unei discuții pentru a stabili nivelul de ambiție și pentru a clarifica aspectele decircularitate de interes major. Având în vedere rata scăzută de utilizare a materialelorsecundare, acest aspect se va analiza cu prioritate, urmând ca analiza să fie extinsă în timp șila alte aspecte.● Identificarea și completarea Ghidului privind achizițiile publice ecologice cu criterii decircularitate.● Într-o primă etapă, ajustările se vor aduce celor 12 grupe de produse deja identificate*162,prin actualizarea cerințelor minime privind protecția mediului și a recomandărilor privindelaborarea factorilor de evaluare pentru a lua în considerare performanța în materie decircularitate a acestora odată cu a produselor furnizate. Domeniul de aplicare inițial se vaextinde, în timp, la mai multe categorii de produse și servicii.*162 Anexa nr. 2 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuireacontractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiilepublice, aprobate prin HG nr. 395/2016 și Anexa nr. 2 Normele metodologice de aplicare aprevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr.99/2016 privind achizițiile sectoriale aprobate prin HG nr. 394/2016: computere, monitoare,tablete, smartphone-uri, hârtie de copiat și hârtie grafică, echipamente de procesare a imaginii,consumabile pentru echipamente de procesare a imaginii, mobilier, produse de curățenie interioară,alimente, produse textile, echipamente electrice și electronice utilizate în sectorul asistențeimedicale, produse pentru amenajarea spațiilor publice verzi, centrale termice cu apă, sistemele deiluminat rutier și de semnalizare rutieră, autovehicule pentru transport rutier.Pentru realizarea acestor măsuri este nevoie ca toate autoritățile publice și entitățilecontractante să-și consolideze capacitățile pentru adoptarea noilor abordări strategice în paralelcu consolidarea capacității de punere în aplicare a noilor prevederi legislative.
Consolidarea capacitățilorPentru a asigura o punere în aplicare adecvată este necesară consolidarea capacitățiifuncționarilor publici din domeniul achizițiilor de a utiliza criteriile de circularitateintroduse prin cadrul aferent de politici publice. Acest demers are rolul de a crește 1) gradul deconștientizare cu privire la importanța și beneficiile potențiale ale APE pentru economiacirculară, 2) să sporească gradul de familiarizare cu cadrul de politică existent, cu toateorientările și strategiile relevante și 3) să ofere îndrumare practică în ceea ce priveșteelaborarea factorilor de evaluare, integrarea acestora în procesul de selecție.De asemenea, va fi nevoie de asistență de specialitate din partea ANAP care poate consta înacordarea sprijinului operațional, prin elaborarea și promovarea ghidurilor, manualelor sauculegerilor de bune practici și organizarea de conferințe/seminarii periodice, pe măsură ce seextinde domeniul de aplicare și se actualizează cerințele minime privind protecția mediului. ANAPva sprijini, de asemenea, inițiativele autorităților locale de a adopta propriile strategii de APEși le va încuraja să nu se limiteze la cerințele minime stabilite la nivel național.Conferințele/seminariile vor servi, de asemenea, la colectarea de date relevante privindprovocările legate de punerea în aplicare a legislației și a celor mai bune practici, pe bazacărora, în consecință, se vor face ajustările necesare la cadrele de politici. Pentru colectareade informații legate de modul în care sistemul achizițiilor publice poate fi îmbunătățit, ANAP vautiliza mai multe canale, implicând atât autoritățile publice, cât și entitățile contractante șioperatorii economici care participă la procedurile de achiziție publică.
Consolidarea aplicării legislației în domeniul achizițiilor publicePunerea în aplicare a APE care vizează economia circulară va depinde, de asemenea, de o abordareadecvată a aplicării legislației. Ca urmare se impun următoarele măsuri:● aplicarea și monitorizare priorităților, obiectivelor și termenelor stabilite pentruintroducerea și utilizarea criteriilor care vizează APE, stabilirea indicatorilor de progres și aresponsabilităților pentru colectarea datelor relevante;● introducerea de sancțiuni pentru a descuraja nerespectarea criteriilor minime;● stabilirea unor procese clare pe care toate autoritățile publice și entitățile contractantetrebuie să le urmeze în ceea ce privește colectarea și raportarea datelor relevante pentru aevalua conformitatea cu cerințele legale privind criteriile de circularitate;● instruirea în domeniul mediului și a EC a personalului ANAP care verifică acuratețea datelor șiefectuează controlul ex-ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru deachiziție publică;● creșterea transparenței achizițiilor publice prin:() evaluarea achizițiilor publice ecologice efectuate în Sistemul Electronic de Achiziții Publiceși publicarea online a rezultatelor evaluării() publicarea de rapoarte anuale privind aplicarea criteriilor ecologice, care includ analizaindicatorilor de progres cu privire la achizițiile publice care vizează economia circulară.Instituții responsabile de implementare:● Agenția Națională pentru Achiziții Publice● Ministerul Mediului, Apelor și PădurilorEntități implicate în implementare:● Autoritățile și entitățile contractante care participă la procedurile de achiziție publică● Institutul Național de Administrație● Furnizori de formare profesională autorizațiOrizont de timp:2024-2027, cu continuitate și extensii în anii următori.Finanțare:● Buget de stat.
Acțiunea 4: Dezvoltarea unei platforme digitale pentru a urmări și comunica în privința
implementării acțiunilor de economie circulară, a indicatorilor de performanță și a altorinformații relevante*163.*163 Această acțiune completează cadrul de monitorizare și evaluare al CEAP și descris în cadrulelementelor care permit punerea în aplicare (a se vedea secțiunea 5.3).
OS 2 Creșterea gradului de conștientizare și a cererii de produse și servicii circulare.
DescrierePrincipala provocare pe care această acțiune o adresează este disponibilitatea limitată a datelorși a informațiilor relevante privind EC în România, care sunt esențiale pentru a urmări realizareade progrese în timp. Această limitare este legată, în mare măsură, de deficiențele în colectareade statistici fiabile și de digitalizarea insuficientă în administrația publică din România. Caurmare, se va dezvolta o platformă digitală pentru colectarea și consolidarea datelor relevante,îmbunătățirea digitalizării datelor de mediu și alinierea la Cadrul de Monitorizare a EC al UE.Platforma digitală privind EC se poate extinde dincolo de rolul acesteia de diseminare aindicatorilor și obiectivelor EC identificate în cadrul de monitorizare și evaluare al PAEC pentrua include informații legate de acțiunile PAEC și progresul în realizarea acestora, rapoarte anualede progres, posibilitatea de a colecta opinii și observații din partea publicului larg. Deasemenea, platforma poate fi un instrument de diseminare de ghiduri practice și a oportunități definanțare, pentru a facilita punerea în aplicare a SNEC și PAEC de către entitățile din sectorulprivat. Tabelul 13 prezintă o vedere de ansamblu a categoriilor de informații care ar trebui să segăsească în platforma digitală.Tabelul 13. Principalele caracteristici ale Platformei digitale pentru EC
Acțiuni în domeniul economiei circulare
Lista acțiunilor EC, împreună cu date despre:● entitățile responsabile și implicate în punerea în aplicare● surse de finanțare● orizontul de timp și stadiul actual de implementare● indicatori de performanță
Transparență și implicare publică
● Prezentarea Comitetului de Coorodonare pentru Economie Circulară din România● Publicarea integral a SNEC și PAEC● Publicarea rapoartelor anuale privind progresele înregistrate● Știri privind evenimentele și deciziile cheie● Posibilitatea de a prezenta observații cu privier la acțiuni, stadiul de implementare a acestora,
Etapele necesare pentru punerea în aplicare implică:● repartizarea responsabilităților de monitorizare și evaluare între Comisiile și SecretariateleTehnice ale Comitetului de Coordonare pentru Economia Circulară din România;● colaborarea interinstituțională pentru îmbunătățirea fluxurilor de date între INS șiautoritățile publice● elaborarea unui plan de colectare și gestionare a datelor împreună cu Institutul Național deStatistică, cu sprijinul tuturor entităților relevante implicate în Comitetul de coordonare;● asigurarea de sprijin IT pentru proiectarea, dezvoltarea și întreținerea platformei digitale,care să fie conectată la site-urile web ale Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, MMAP șiMEAT;● instituirea de procese pentru 1) coordonarea colectării datelor statistice, 2) colectarea deinformații privind stadiul de implementare a diferitelor acțiuni, 3) pregătirea și colectarea deinformații relevante pentru schimbul de experiență și cunoștințe și 4) transmiterea de observațiipublice către structura de guvernanță;● pregătirea și punerea în aplicare a unui plan de comunicare pentru a informa publicul și părțileinteresate cu privire la existența platformei digitale.Instituții responsabile de implementare:● Comitetul de Coordonare pentru Economia Circulară în România, Secretariatul acestuiaEntități implicate în implementare:● Instituțiile membre ale Comitetului de Coordonare pentru Economia Circulară în România,Institutul Național de StatisticăOrizont de timp:2024-2026, cu continuitate și extensii în anii următori.Finanțare:● PNRR, C14, Buna guvernanță, R2● Programele Operaționale Regionale ale României, pentru perioada 2021 -2027, Programul CreștereInteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare - digitalizare în administrația publică șimediul de afaceri.
Acțiunea 5: Facilitarea finanțării C&D&I în practici și tehnologii de economie circulară, cuaccent pe digitalizare.
OS 3 Furnizarea unui cadru de sprijin pentru C&D&I orientat spre promovarea practicilor de
economie circulară.
DescriereFacilitarea finanțării este esențială pentru a permite apariția progreselor tehnologice și asoluțiilor inovatoare care adresează principalele blocaje în calea tranziției către EC. C&D&I înacest domeniu necesită adesea un capital/finanțare semnificativ/ă, o abordare sistemică și poatedura mult timp pentru a se dezvolta; este însoțită de riscuri și incertitudini semnificative șipoate avea efecte de contagiune însemnate. Sprijinul pentru activitățile de C&D&I în domeniul ECpoate lua forma unor subvenții naționale precum și a unor eforturi concertate pentru a facilitaaccesul la programele majore de finanțare ale UE.Acordarea de granturi naționale pentru C&D&IUn pas esențial pentru asigurarea finanțării naționale a programelor de CD&I relevante pentrueconomia circulară este includerea și acordarea importanței cuvenite obiectivelor economieicirculare în cadrul strategiei naționale de C&D&I și a planurilor care asigură punerea în aplicarea acesteia. Deși EC se încadrează în temele-cheie promovate prin intermediul politicii naționalede C&D&I, în cele din urmă, ea ar trebui individualizată ca o temă separată de importanțăstrategică și ar trebui instituite programe de finanțare specifice pentru a îndeplini obiectivelesale generale.În prezent, cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare în România sunt foarte scăzute, pondereacheltuielilor totale în PIB fiind una dintre cele mai mici din UE, de doar 0,47% din PIB-ul total,față de 2,31% la nivelul UE*164. De aceea, alocarea mai multor resurse financiare pentruactivitățile de C&D&I este esențială.*164 https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tsc00001/default/table?lang=enEste, de asemenea, esențial să se mențină o perspectivă holistică pentru a încuraja soluțiileinovatoare de-a lungul întregului ciclu de viață al produsului*165 și pentru a promova simbiozaindustrială, prin care deșeurile sau produsele secundare ale unei entități pot deveni materieprimă pentru alte entități. Pentru aceasta, trebuie stabilite priorități specifice sau domenii decolaborare în conformitate cu SNEC și PAEC, completate de consultări suplimentare cu experțiuniversitari și reprezentanți ai industriei pentru a clarifica aspectele tehnice.*165 https://cicerone-h2020.eu/wp-content/uploads/2020/09/PI2020-21_Green-Deal-Circular-Economy-goals-2.pdfDigitalizarea joacă un rol deosebit de important în extinderea inițiativelor de EC, deoarecepermite crearea și prelucrarea datelor și informațiilor necesare pentru modelele de afacericirculare și pentru cerințele complexe ale lanțurilor circulare de aprovizionare*166. Soluțiiletehnologice digitale au o relevanță deosebită pentru EC, în urmărirea și localizarea materialelorși a produselor, stocarea și transferul în condiții de siguranță a informațiilor, precum șiexecutarea transferurilor.*166 https://www.era-min.eu/sites/default/files/publications/201023_ecera_white_paper_on_digital_circular_economy.pdfPrin urmare, cadrul și programele de politică și programele de C&D&I în domeniul EC trebuiestabilite astfel încât să urmărească coerența și complementaritatea cu politicile în materie dedigitalizare, educație și economie. În domeniul educației, de exemplu, programele de C&D&I și deformare profesională trebuie să urmărească înființarea de centre sau laboratoare de cercetare îndomeniul EC în cadrul instituțiilor de învățământ superior prin eforturi concertate. Pe de altăparte, politicile economice și cele de C&D&I vor urmări împreună promovarea transferului decunoștințe între entitățile industriale și cele de cercetare.Nu în ultimul rând, programele de finanțare trebuie elaborate astfel încât să corespundăcerințelor de finanțare ale programelor majore ale UE, pentru a îmbunătăți capacitatea entitățilornaționale de a îndeplini cerințele UE în această privință și a ajuta în continuare la accesareasprijinului financiar din partea UE.Consolidarea capacității de accesare a programelor de C&D&I ale UEComponenta de C&D&I a fost, de asemenea, identificată ca fiind unul dintre pilonii cheie ai PAECal UE și există mai multe programe majore ale UE disponibile pentru a sprijini tranziția către EC.Unele dintre principalele programe ale UE care oferă finanțare pentru inovare și/sau alte forme desprijin includ Fondul European de Dezvoltare Regională, programele LIFE și Orizont Europa. OrizontEuropa, de exemplu, va sprijini, de asemenea, soluții sistemice la scară largă și proiectedemonstrative regionale, cum ar fi inițiativa orașelor și regiunilor circulare. InstitutulEuropean de Inovare și Tehnologie coordonează inițiativele de inovare privind EC în colaborare cuuniversități, organizații de cercetare, industrie și IMM-uri din țările membre.Cu toate acestea, accesul la aceste oportunități de finanțare nu este garantat, iar România s-anumărat în mod constant printre țările care nu au reușit să profite de existența lor, o partesemnificativă a fondurilor revenind unui număr restrâns de SM dezvoltate ale UE*167.*167 https://www.science.org/content/article/some-countries-still-struggle-win-eu-funding-despite-programmes-give-them-legParticiparea entităților publice și private la aceste programe va fi sprijinită printr-o serie decampanii de informare și programe de instruire pentru a crește gradul de conștientizare cu privirela existența acestor oportunități, pentru a facilita parteneriate cu entități externe și interneși pentru a oferi asistență tehnică pentru accesarea acestora. Asistența tehnică se poate axa, deexemplu, pe: înțelegerea criteriilor de eligibilitate, găsirea de parteneri potriviți,înregistrarea pe portalurile relevante, scrierea aplicațiilor, demonstrarea capacitățiiorganizaționale de a administra fondurile, înțelegerea criteriilor de evaluare și oferirea desfaturi care să conducă la obținerea de punctaje ridicate etc. Aceste programe de informare și deconsolidare a capacităților trebuie să fie adaptate la grupuri țintă diverse, cu abordări diferitepentru universități și instituții de cercetare față de asociații industriale și IMM-uri.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
Autoritățile de management ale programelor de finanțareEntități implicate în implementare:● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Educației, instituții deînvățământ superior, instituții de cercetareOrizont de timp:2024-2027, cu continuitate în anii următori.Finanțare:● PNRR oferă finanțare pentru a sprijini cercetarea și dezvoltarea sub forma unor instrumentefinanciare privind digitalizarea, schimbările climatice și alte domenii de interes, precum șipentru îmbunătățirea participării la programul de finanțare Orizont Europa.● Programele regionale pentru perioada 2021 - 2027; Programul Creștere inteligentă, digitalizareși instrumente financiare -dezvoltarea și consolidarea capacităților de cercetare și inovare șiadoptarea tehnologiilor avansate.● Fondul Orizont Europa al UE, Programul LIFE.
Acțiunea 6: Extinderea sprijinului financiar de stat destinat proiectelor de economie circularaale sectorului privat, orientate catre implementarea planurilor de acțiune și cu accent pesoluțiile digitale.
OS 3 Furnizarea unui cadru de sprijin pentru C&D&I orientat spre promovarea practicilor deeconomie circulara.
DescriereTranziția către EC poate fi facilitată prin mobilizarea resurselor financiare publice și prinalocarea unei părți din acestea pentru a finanța inițiativele sectorului privat care urmăresc săpromoveze modelul circular și să descurajeze risipa. Ministerul Economiei, Antreprenoriatului șiTurismului a lansat un program de ajutor de stat în 2022 pentru a facilita tranziția către EC însectoarele de producție, cu o finanțare totală de 8 milioane de euro alocate de la bugetul destat. Programul deschis pentru depunere de proiecte pe 19 decembrie a atras un număr record deaplicații*168. Acest lucru confirmă faptul că există un interes semnificativ pentru EC în Româniași nevoie de finanțare suplimentară pentru a accelera transformarea și convergența economieiromânești cu țările din UE și OCDE.*168 https://economie.gov.ro/florin-spataru-ministrul-economiei-un-numar-record-de-cereri-de-finanțare-pentru-accesarea- celor-8-milioane-de-euro-puse-la-dispoziție-de-ministerul-economiei-pentru-schema-de-ajutor-de-minimis-in-v-2/Pentru o alocare mai eficientă a resurselor, sunt necesare măsuri adiționale, precum:● extinderea sprijinului financiar de stat prin atragerea și alocarea de fonduri UE suplimentareîn sprijinul EC, dincolo de sectoarele deșeurilor și apei, care sunt în prezent prioritare pentruprogramele regionale pentru perioada 2021 -2027 în domeniul tranziției către EC;● furnizarea de informații și asistență tehnică în timp util IMM-urilor și întreprinderilorsociale pentru a le permite să identifice și să acceseze fonduri și programe la nivelul UE carele-ar putea finanța proiectele de EC;● ajustarea și actualizarea ghidurilor de finanțare gestionate de autoritățile publice pentru apune în aplicare acțiunile identificate în acest PAEC și care necesită implicarea sectoruluiprivat și, pentru a:() extinde finanțarea și către alte sectoare prioritare identificate în prezentul PAEC ca având unpotențial semnificativ de EC, cum ar fi agricultura, produsele alimentare și băuturile,construcțiile, în special în cazul în care lipsesc finanțările alternative;() acorda prioritate proiectelor care utilizează soluții digitale pentru a pune în aplicareacțiunile PAEC sau pentru a promova modelul circular în general.Alinierea ghidurilor de finanțare la acțiunile propuse în PAEC va contribui direct la realizareade progrese în vederea atingerii obiectivelor cheie stabilite în SNEC și va asigura punerea înaplicare a PAEC. Din totalul de 52 de acțiuni din PAEC, aproximativ jumătate - 47% necesităimplicarea sectorului privat în procesul de implementare.Instituții responsabile de implementare:● Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și TurismuluiEntități implicate în implementare:● Autoritățile de management ale programelor de finanțare● Autoritățile administrației publice centrale și locale care lansează programe de finanțareOrizont de timp:2024-2027, care va fi continuat și extins în mod continuu în anii următori Finanțare:● PNRR oferă finanțare pentru schema de sprijin de minimis pentru adoptarea de soluții digitale decătre IMM-uri, în valoare totală de 500 de milioane de euro. De asemenea, PNRR dispune de fonduridedicate îmbunătățirii participării la principalele surse de finanțare ale UE, cum ar fi programulde finanțare Orizont Europa.● Programele regionale pentru perioada 2021 - 2027, în ceea ce privește măsurile de EC, eficiențăenergetică și energie regenerabilă.● Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare, pentru creștereadurabilă și îmbunătățirea competitivității IMM-urilor precum și pentru crearea de locuri de muncăîn IMM- uri, dezvoltarea și consolidarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea detehnologii avansate.● Fondul Tranziția Justă pentru sprijin antreprenorial care a devenit disponibil pentru România îndecembrie 2022, în valoare totală de 2,14 miliarde de euro, și poate fi utilizat pentru finanțareainvestițiilor IMM-urilor în diversificarea economiei verzi în șase județe: Dolj, Galați, Gorj,Hunedoara, Mureș și Prahova.
7.2. Agricultură și silvicultură
Acțiunea 7: Creșterea gradului de utilizare a biomasei provenite din activități agricole șiforestiere pentru producerea de energie și a biofertilizatorilor.
OS 4 Înlocuirea îngrășămintelor chimice cu alternative biologice
OS 5 Reducerea procentului de combustibili fosili pentru producția de energie și materiale
DescriereÎn domeniul producției agricole, cele mai mari consumuri de energie sunt legate de utilizareaechipamentelor pentru irigare, de depozitare și de o parte din prelucrarea inițială a culturiloragricole, cum ar fi pregătirea semințelor pentru însămânțare. Costul crescut al energiei, în spețăelectricitate și gaze naturale, și al factorilor de producție minerali precum fosfații, a dus lacreșterea semnificativă a prețului îngrășămintelor chimice. Acest lucru a atras după sineposibilitatea ca îngrășămintele biologice, și anume compostul sau digestatele, un produs secundaral producerii de biogaz în fermentatoarele anaerobe, să devină opțiuni mai viabile din punct devedere economic decât producția de îngrășăminte chimice.Deșeurile verzi sau biologice, înțelese ca deșeuri organice rezultate în principal dinactivitățile agricole și forestiere care pot fi compostate, au o valoare organică și/sauenergetică suficientă pentru a fi utilizate la producerea de îngrășăminte și de biogaz, înlocuindsau completând îngrășămintele pe bază de minerale și, respectiv, sursele de energie pe bază decombustibili fosili.Zonele agricole productive diferă considerabil pe teritoriul național, generând cantități diferitede deșeuri biologice, în funcție de tipurile de culturi, de metodele agricole și de condițiilehidroclimatice. Prin urmare, colectarea și utilizarea deșeurilor verzi ar putea să difere, deasemenea, de la o zonă la alta, în funcție de sursa generatoare și de posibilitățile de utilizare.Ori de câte ori este posibil, deșeurile biologice trebuie să fie colectate și transportate lainstalațiile de compostare, de fertilizare sau de producere a biogazului. În funcție dedezvoltarea economică a zonelor geografice, deșeurile biologice, pot fi utilizate la nivel localsau transferate către instalații de colectare, care ar putea fi deținute fie de antreprenori, fiede asociații profesionale.De asemenea, fermierii ar putea să folosească biomasa rezultată din activitățile agricole învederea producerii de îngrășăminte biologice și energie pe care să le utilizeze pentru consumpropriu în activitatea desfășurată.Pentru dezvoltarea acestui sector și pentru a beneficia de economiile de scală, este necesarăînființarea unor instalații regionale deținute de asociațiile de fermieri, care să producăîngrășăminte și biogaz prin colectarea deșeurilor biologice. Acestea ar putea fi apoi returnatefermierilor furnizori sau vândute pe piața liberă. Fermierii neasociați ar putea preda deșeurilebiologice colectate acestor instalații, fie contra cost, fie în schimbul echivalentului produselorobținute.Instituții responsabile de implementarea● Ministerul Agriculturii și Dezvoltării RuraleEntități implicate în implementare● Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor;● Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Agenția pentru Finanțarea InvestițiilorRurale;● Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării prin Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea"● Autoritățile locale.Orizont de timp:2024-2030Finanțare:● Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023-2027 - Fondul European Agricol pentruDezvoltare Rurală - investiții secundare în sectorul agro-alimentar● PNRR, Q1 2026: Componenta 6 - Energie și Componenta 2 - Păduri și protecția biodiversității.● Investiții private realizate de bănci și alte instituții financiare.
Acțiunea 8: Promovarea utilizării în sistemele de irigații a apelor uzate tratate, în conformitatecu cerințele minime ale UE privind calitatea și monitorizarea apei, pentru a înlocui consumul deapă dulce în agricultură, împreună cu furnizarea de ghiduri privind utilizarea acestora.
OS 6 Reducerea consumului de apă dulce și evitarea degradării solului (deșertificare)
DescriereIrigarea terenurilor cultivate joacă un rol esențial în producția agricolă, deoarece asigurăumiditatea necesară pentru creșterea plantelor și diluează sărurile din sol. Cu toate acestea,irigațiile necesită un consum semnificativ de apă, adesea din cauza pierderilor datorate uneiinfrastructuri de irigații deficitare. Prin urmare, pentru dezvoltarea agriculturii în România,este necesar ca extinderea sistemului de irigații și implicit a cantității de apă utilizate să serealizeze prin soluții durabile.Prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost elaborat Programul național dereabilitare și/sau înființare a infrastructurii principale de irigații și infrastructurii dedesecare și drenaj care vizează adaptarea agriculturii la schimbările climatice și reducereaefectelor acestora asupra producției agricole, în principal, dar și asupra altor factori de mediuși a populației, prin reabilitarea și/sau înființarea infrastructurii principale de irigații șiinfrastructurii de desecare și drenaj existente. Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru
Irigații beneficiază de fonduri suplimentare pentru reabilitarea și dezvoltarea sistemuluisecundar de irigații. Cu toate acestea, unele zone au încă un acces limitat la infrastructura deirigații și trebuie să aplice metode de conservare a apei din sol pentru a asigura un accescorespunzător la apă. În plus, costurile asociate cu crearea, întreținerea și exploatareainfrastructurii de irigații, precum și cu utilizarea apei pentru irigații sunt în general foarteridicate și pot restricționa accesul micilor fermieri, care nu dispun de resursele financiarenecesare și care vor avea nevoie de alte surse de apă.Utilizarea apelor uzate purificate ar putea rezolva aceste probleme și ar putea contribui lacircularitatea sistemului de gestionare a apei din România. Tratarea și reintroducerea apeloruzate în circuitul apei ar putea duce la creșterea disponibilității apei pentru irigareaterenurilor agricole, în special în timpul valurilor de căldură și al secetelor severe, prevenindastfel pierderile de recolte și penuria de alimente. Acest lucru trebuie să se facă pe baza uneimonitorizări adecvate a calității apei recuperate și a respectării reglementărilor relevante înacest sens, inclusiv a Regulamentului UE privind cerințele minime pentru utilizarea apei, care aintrat în vigoare începând cu anul 2023*169.*169 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/R0/TXT/?uri=CELEX:32020R0741Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Agriculturii și Dezvoltării RuraleEntități implicate în implementare:● Ministerul Sănătății/Inspectoratul Național de Sănătate Publică● Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor● Administrația Națională Apele Române● Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare● Autoritățile locale● Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații● Asociații de Dezvoltare IntercomunitarăOrizont de timp:2024-2030Finanțare:● Programul național de reabilitare a sistemului principal de irigații● Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare 2022-2027● Planul Strategic pentru PAC 2023-2027 - Fondul European pentru Dezvoltare Rurală - investiții înirigații
Acțiunea 9: Promovarea unor metode agricole durabile care să conserve și să regenerezefertilitatea naturală a solurilor și să asigure protecția și refacerea ecosistemelor.
OS 7 Aplicarea principiilor agricole cu un impact minim asupra mediului și producerea de alimentede calitate pe termen lung
OS 8 Creșterea gradului de conștientizare asupra utilizării durabile a resurselor naturale locale
DescrierePracticile agricole durabile se bazează pe aplicarea unor principii precum:● existența unei game suficient de largi de culturi;● schimbarea comportamentului actual al fermierilor în sensul flexibilizării structurii de culturiprin care să se contracareze efectele induse de schimbările climatice și să asigure o mai marerezistență a unităților de producție;● utilizarea de soiuri și hibrizi cu potențial genetic ridicat, adaptați la condițiile locale șila efectele schimbărilor climatice, cu rezistență la excesele climatice;● conservarea și utilizarea durabilă a resurselor genetice animale autohtone, prin menținerea înferme a animalelor din rasele locale, adaptate la condițiile locale;● asigurarea unor condiții de bunăstare a animalelor pentru obținerea unor produse de calitatesuperioară care răspund nevoilor privind siguranța alimentară;● utilizarea îngrășămintelor organice;● utilizarea protecției biologice;● un strat permanent de vegetație sau de mulci pe sol;● înființarea de garduri vii și de benzi necultivate pentru a proteja terenul împotriva eroziuniieoliene și hidrice;● utilizarea tehnologiilor de lucrare minimă a solului, evitarea compactării solului de cătreutilajele grele, în special în condiții de vreme umedă;● limitarea utilizării substanțelor chimice;● utilizarea sistemelor de gestionare integrată care iau în considerare toate aspectele sistemuluisol-plantă; și● conservarea potențialului natural și a resurselor regenerabile ale ecosistemelor agricole.Aplicarea acestor principii depinde în mare măsură de cunoașterea lor de către fermieri, respectivde promovarea lor. Ca urmare, promovarea se va realiza prin diseminarea rezultatelor cercetăriiștiințifice și tehnologice și prin programe de educare și formare. De exemplu, prin intermediulAKIS se realizează o punte de legătură între comunitatea științifică și cea practică contribuindastfel la schimbul de cunoștințe în beneficiul fermierilor/antreprenorilor din mediul rural și aaltor specialiști din agricultură, dezvoltare rurală și activități conexe. De asemenea, suntîncurajate platformele de schimb de informații create pentru a spori familiarizarea cu acesteprincipii. Importanța promovării adoptării principiilor este mult sporită de Strategia UE "De lafermă la consumator", care are ca obiectiv ca până în 2030, 25% din suprafețele agricole europenesă fie dedicate agriculturii ecologice, precum și schimbarea preferințelor consumatorilor, astfelîncât să creeze noi oportunități de piață pentru agricultura durabilă/organică.În plus, agricultura socială bazată pe dezvoltarea fermelor bio-sociale este o soluție viabilă
pentru îmbunătățirea situației economice și sociale a regiunilor subdezvoltate. Aceasta va conducela crearea de noi locuri de muncă verzi, permițând angajarea persoanelor din grupuri socialevulnerabile. Programele educaționale axate pe agricultura durabilă și pe gestionarea deșeurilorbiologice facilitează acest proces. În aceste fel, fermele sociale vor fi mai bine echipate pentrua gestiona și a răspunde nevoilor sociale locale.Promovarea agriculturii durabile se va face la nivel național prin:● organizarea de acțiuni locale, cum ar fi târguri de specialitate, ateliere demonstrative,sesiuni de schimb de experiență, caravane de promovare etc;● campanii demonstrative și de informare, care să prezinte informații relevante într-o manierăatractivă, concisă și clară, adresate direct fermierilor;● sesiuni de formare profesională și seminarii tehnice, platforme de e-learning;● programe de transfer și schimb de cunoștințe cu tematici referitoare la mediu, climă, dezvoltaredurabilă, biodiversitate, bunăstarea animalelor etc;● crearea de parteneriate și asociații pentru a promova extinderea și aprofundarea expertizei îndomeniul agriculturii durabile.● elaborarea unor ghiduri/manuale pentru specialiștii în agricultură, care să cuprindă metode,tehnici agricole durabile adecvate conservării și regenerării fertilității naturale a solurilor,precum și asigurării protecției și refacerii ecosistemelor.Cadrul legislativ va fi revizuit pentru a promova aceste principii. De exemplu, în ceea ceprivește normele tehnice pentru compostare. Odată ce aceste norme tehnice sunt elaborate, înconformitate cu principiile și legislația UE, părțile potențial afectate de aceste norme vor fiinformate, conștientizate și se vor institui măsuri adecvate de evaluare și monitorizare pentru afacilita punerea lor în aplicare.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Agriculturii și Dezvoltării RuraleEntități implicate în implementare:● Ministerul Educației● Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului -ICPA BucureștiOrizont de timp:2024-2032Finanțare:● Buget de stat: Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură● Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală - Planul Strategic pentru Politica AgricolăComună 2023-2027● Fondul european de garantare agricolă● Fonduri private
Acțiunea 10: Sprijinirea fermierilor și a silvicultorilor prin construcția de centre logistice șiinfrastructura de depozitare și distribuție a produselor agrosilvice și alimentare în vedereafacilitării accesului la piețele specializate, prin asigurarea accesului la tehnologii noi și laeducație, precum și prin alte măsuri.
OS 9 Crearea și consolidarea lanțurilor scurte de aprovizionare
OS 10 Transferul de inovare și stimularea antreprenoriatului în mediul rural prin construcția departeneriate locale și cooperarea cu orașele limitrofe pentru utilizarea durabila a resurselor
OS 11 Creșterea calității și cantității de produse locale și durabile
OS 12 Creșterea productivității locale durabile la costuri reduse pe termen lung
DescriereAplicarea principiilor agriculturii durabile presupune integrarea tehnologiilor de ultimăgenerație, practicarea agriculturii de precizie, dependența de digitalizare, reducerea utilizăriiproduselor chimice, recircularea apelor uzate, utilizarea fertirigării și a sistemelor acvaticeetc.Prin utilizarea tehnologiei, producția agricolă devine, în general, mai eficientă, indiferent dacăse bazează pe metode conservatoare sau regenerative. Soluțiile tehnologice pot facilita, deasemenea, adoptarea și eficiența agriculturii durabile și ecologice. Ele au potențialul de adeschide noi piețe și de a îmbunătăți calitatea produselor. În cazul în care soluțiile tehnologicepermit încorporarea principiilor EC, acestea vor duce, de asemenea, la reducerea costurilor și laîmbunătățirea eficienței. Cu toate acestea, pentru utilizarea soluțiilor tehnologiei de ultimăgenerație în agricultură, este necesar ca fermierii să dobândească noi cunoștințe și competențe.Micii fermieri constituie o parte importantă a sistemului agricol românesc. Aceștia nu dispun, îngeneral, de resursele necesare pentru a face investiții semnificative în tehnologii agricolemoderne. În plus, lipsa infrastructurii pentru depozitarea sau distribuția corespunzătoare aproduselor, accesul dificil la piețele specializate, îngreunat de numărul mare de importuri,nivelul scăzut de pregătire profesională, precum și lipsa de încredere în cooperarea dintrefermieri, contribuie împreună la îngreunarea activității micilor fermieri.Prin urmare, formarea profesională și educarea fermierilor sunt esențiale pentru a depăși acesteprovocări, inclusiv prin creșterea gradului de conștientizare cu privire la beneficiile potențialeale aplicării noilor tehnologii, ale accesului la noi piețe și ale aderării la asociații defermieri. Acest lucru se va realiza, de asemenea, prin intermediul instrumentelor de promovaredeja identificate în cadrul acțiunilor anterioare:● organizarea de acțiuni locale, cum ar fi târguri de specialitate, ateliere demonstrative,sesiuni de schimb de experiență, caravane de promovare etc;
● campanii demonstrative și de informare, care prezintă informații relevante într-o manierăatractivă, concisă și clară, adresate direct fermierilor; și● sesiuni de formare profesională și seminarii tehnice, platforme de e-learning.Accesul la tehnologie poate fi facilitat și prin furnizarea de finanțare, de exemplu, prinintermediul programelor de sprijin naționale sau ale UE, care acoperă atât restructurarea șireconversia fermelor, promovarea produselor, asigurarea culturilor, dar și diverse investiții încare sunt incluse și soluții IT pentru agricultură. Dobândirea cunoștințelor și a competențelornecesare pentru operarea tehnologiilor va fi asigurată prin furnizarea de finanțare pentrueducație și formare profesională: cursuri teoretice și practice, seminarii cu aplicații tehnice,cursuri de perfecționare în instituțiile de învățământ secundar și/sau superior.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Agriculturii și Dezvoltării RuraleEntități implicate în implementare:● Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor;● Ministerul Educației;● Ministerul Agriculturii și Dezvoltării RuraleOrizont de timp2024-2030Finanțare:● Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură● Planul Strategic pentru PAC 2023-2027 - Fondul European pentru Dezvoltare Rurală - investiții însectorul agricol● Investiții private realizate de bănci și alte instituții financiare
Acțiunea 11: Adaptarea instrumentelor de finanțare pentru a facilita accesul fermierilor șisilvicultorilor la finanțare și pentru a sprijini cercetarea-dezvoltarea în sectorul agricol șiforestier.
OS 9 Crearea și consolidarea lanțurilor scurte de aprovizionare
OS 10 Transferul de inovare și stimularea antreprenoriatului în mediul rural prin construcția departeneriate locale și cooperarea cu orașele limitrofe pentru utilizarea durabilă a resurselor
OS 11 Creșterea calității și cantității de produse locale și durabile
OS 12 Creșterea productivității locale durabile la costuri reduse pe termen lung
OS 13 Promovarea activității de cercetare-dezvoltare în sectorul agricol și forestier
DescriereÎn urma interviurilor cu părțile interesate a reieșit că, deși, în general, există numeroase formede finanțare pentru fermieri, aceștia au dificultăți în accesarea acestora din cauza risculuifinanciar pe care îl prezintă țara și care se reflectă în rate ale dobânzii ridicate și încondiții de creditare speciale. În plus, fermierii români care încearcă să treacă de laagricultura convențională la agricultura regenerativă sunt expuși unor riscuri suplimentare careapar în principal din cauza productivității scăzute din primii ani de tranziție.Prin urmare, există o nevoie reală de a le facilita accesul la finanțare pentru a pune în aplicaretranziția către forme de agricultură mai apropiate de principiile EC. Asociațiile de fermierireprezintă o soluție în acest sens, însă și în aceste condiții finanțarea trebuie să fie acordatăpentru o perioadă de timp și în condiții rezonabile pentru a oferi un sprijin real pentrufermieri. În plus, cadrul legislativ trebuie ajustat astfel încât condițiile de acordare afinanțării să ia în considerare rambursarea pe termen lung. De asemenea, monitorizarea proiectelorfinanțate trebuie să se concentreze nu doar pe rezultatele așteptate, ci și pe metodele utilizate,cum ar fi practicile de sustenabilitate și circularitate. Ca atare, criteriile de durabilitate șipracticile bazate pe modelul circular trebuie să primească o pondere rezonabilă în grila deevaluare a finanțărilor pe termen mediu și lung. Aceste criterii trebuie să fie combinate cu altestimulente, acordate atât de autorități cât și de finanțatori.De asemenea este nevoie de acordarea de sprijin pentru fermieri și silvicultori pentru asigurareade consultanță și asistență în ceea ce privește dezvoltarea de activități și practici agricole peprincipii durabile precum și pentru promovarea activității de cercetare-dezvoltare în domeniu caresă contribuie la: ameliorarea de soiuri și rase în acord cu condițiile pedo-climatice din România;reînființarea culturilor vechi, uitate, pentru o nutriție mai bună și rezistență imunitară;creșterea suprafețelor de plante cu conținut ridicat de proteine; promovarea culturilor de plantearomatice și medicinale; promovarea cultivării și exploatării fructelor de pădure.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale● Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor● Ministerul Cercetării, Inovării și DigitalizăriiEntități implicate în implementare:● Autoritățile locale● Instituții financiare bancare și nebancareOrizont de timp:2024-2027Finanțare:● Bugetul de stat - instrumente de garantare● Planul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 - instrument de creditare cu partajarea riscului
operațional până la 31.12.2025,● Investiții private realizate de bănci și alte instituții financiare7.3. Sectorul auto
Acțiunea 12: Investiții în cercetare și dezvoltare, precum și în educație pentru formareaprofesională a viitorilor ingineri și tehnicieni după o programă de studii care includeprincipiile EC și reglementările legate de EC aplicabile la proiectarea vehiculelor și a pieselorcomponente, inclusiv pentru proiectarea bateriilor pentru vehiculele electrice; cercetarea îngăsirea de soluții pentru prelungirea duratei de viață și reutilizarea bateriilor pentruvehiculele electrice.Investiții în cercetare și dezvoltare, precum și în educație pentru formarea profesională aviitorilor ingineri și tehnicieni după o programă de studii care include principiile EC șireglementările legate de EC aplicabile la proiectarea vehiculelor și a pieselor componente,inclusiv pentru proiectarea bateriilor pentru vehiculele electrice; cercetarea în găsirea desoluții pentru prelungirea duratei de viață și reutilizarea bateriilor pentru vehiculele
DescriereÎn cadrul interviurilor cu părțile interesate desfășurate pentru elaborarea acestui PAEC, actoriidin industrie au calificat această acțiune ca fiind foarte necesară. Motivul este că în Româniaexistă un deficit major nu doar de ingineri care să posede competențe în principiile EC pentrusectorul auto, ci și de ingineri cu competențe adaptate la noile cerințe tehnologice în general.De exemplu, fabricarea de vehicule electrice necesită specialiști cu un nou set de aptitudini șicompetențe, inclusiv în principiile și modelul EC specifice vehiculelor electrice. Acesteaptitudini și competențe noi nu pot fi dobândite printr-un simplul transfer de expertiză asociatcu fabricarea vehiculelor clasice cu combustie. În același timp, programele existente de studiiuniversitare și de formare profesională nu sunt adecvate competențelor necesare care sunt cerutede tranziția către EC.Prin urmare, este necesar un efort concertat din partea autorităților publice și a industriei autopentru a adapta programele de studii la nevoile industriei și pentru a investi în formareaprofesională de noi specialiști. O pregătire inginerească actualizată va oferi, de asemenea, unavantaj competitiv în alte domenii de C&D&I legate de sectorul auto. Un exemplu îl constituietestarea mașinilor autonome în România, care a început deja. Există și alte domenii care ar puteaconstitui o nișă pentru România și care ar putea contribui la asigurarea unui loc semnificativ înpeisajul inovării din industria auto. Pentru ca acest avantaj să devină o realitate și săavanseze, este nevoie de un cadru juridic și de investiții adecvate în formare profesională șieducație. A se vedea și Acțiunea 1 din cadrul acțiunilor transversale, subcapitolul 7.1.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Educației în colaborare cu universitățile și reprezentanții industriei● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și TurismuluiEntități implicate în implementare:● Universitățile● Institute și structuri de cercetare● Industria autoOrizont de timp:2024-2029Finanțare:● Buget de stat, prin Ministerul Educației● Finanțare UE: Fondul pentru Inovare, Orizont Europa● Sectorul privat, cum ar fi producătorii de vehicule sau societățile de reciclare
Acțiunea 13: Instituirea activităților de dezmembrări auto cu impact redus asupra mediului princrearea unor centre de dezmembrări automatizate de înaltă tehnologie prin care să se recuperezepiesele și materialele funcționale și care să permită identificarea materialelor și a pieselorcomponente și să asigure un mediu de dezasamblare sigur din punct de vedere al mediului șisănătății.
OS 14. Creșterea capacității de reutilizare și de reciclare a componentelor și materialelor
DescriereLa nivel mondial, în 2015 existau aproximativ 1,3 miliarde de vehicule pe șosele, cu o rată decreștere pozitivă*170. În următorii 10-15 ani, aceste vehicule vor atinge sfârșitul duratei lor deviață. Pentru ca acestea să nu devină un pericol pentru mediu și pentru ca materialele pe care leîncorporează să fie valorificate la potențialul maxim, sunt necesare tehnologii de prelucrare șicentre de reciclare adecvate. Dacă nu sunt abandonate în locuri publice, vehiculele scoase din uzîn România ajung, în general, în centre de dezmembrare sau în centre de tip Remat*171. ProgramulRABLA finanțat de AFM sprijină colectarea VSU în anumite condiții și înlocuirea parcului auto dinRomânia.*170 Organizația Internațională a Constructorilor de Autovehicule:https://www.oica.net/category/vehicles-in-use/*171 Remat sau Reciclare Materiale este un tip de centru de reciclare a deșeurilor metalice șinemetalice care nu este dedicat exclusiv dezmembrării și reciclării autovehiculelor, deși acestapare a fi principalul său tip de activitate.În România, există cel puțin un centru de dezmembrare sau Remat în fiecare județ și în fiecaremunicipiu mare cu peste 100.000 de locuitori*172. În noiembrie 2022, existau 863 de centre dedezmembrare, din care 53 erau de tip Remat, restul fiind service-uri auto care desfășoară șiactivități de dezmembrare*173,*174. Pentru ca aceste centre să poată beneficia pe deplin de piațapieselor și materialelor reciclate, reutilizate sau recondiționate, rezultate din casarea
vehiculelor uzate, este necesar ca aceste centre să adopte tehnologie modernă, automatizată,sigură și eficientă. Retehnologizarea le va transforma în afaceri profitabile.*172 Importatorii și producătorii de autovehicule sunt obligați să colaboreze cu cel puțin uncentru de reciclare în fiecare județ și în fiecare municipiu mare.*173 https://prog.rarom.ro/servicedezmembrarinou/*174 Județul Suceava are cel mai mare număr de centre de dezmembrare, respectiv 59 în total,dintre care doar unul este un centru Remat. În județul Ilfov și în municipiul București seregăsesc cele mai multe centre Remat, respectiv 5 în fiecare.Un centru de dezmembrare modern, cu capacitate tehnologică adecvată și cu know-how necesar pentrua putea extrage o proporție mare din greutatea unui autovehicul vechi în vederea reutilizării,reciclării, recondiționării sau valorificării energetice, poate fi o afacere foarte profitabilă.Spre deosebire de tehnologia existentă, care cel mult separă metalul de componentele saumaterialele nemetalice, astfel de centre pot recupera în condiții foarte bune atât pieselefuncționale ce pot fi introduse pe piață, după ce au fost recondiționate sau ca atare, cât șimaterialele componente care pot fi bine separate și devin adecvate pentru reciclare. În ambelecazuri, fie că sunt piese de schimb funcționale, fie că sunt materiale bine separate în vedereareciclării, prețul de vânzare este considerabil mai mare decât cel care poate fi obținut dindeșeuri neseparate trimise spre incinerare sau depozitate la depozitul de deșeuri.De asemenea, este necesar ca tehnologiile de dezmembrare și de reciclare să fie adaptate lamașinile care sunt produse în prezent și care se bazează pe tehnologii mai complexe, de exemplu,având mai multe dispozitive electronice, acestea ajungând să fie casate în următorii 15-20 de ani.Cel mai important, aceste centre de dezmembrări vor trebui să fie pregătite cu tehnologia necesarăpentru dezmembrarea mașinilor electrice, care vor fi tipul dominant de vehicule începând cu 2035.Construirea de centre moderne de dezmembrări auto poate contribui, de asemenea, la îndeplinirea înmod durabil a jalonului din PNRR legat de "Transport durabil, decarbonizare și transport rutiersigur", din cadrul Componenta 4: "Transport durabil". În cadrul acestui jalon, cel puțin 250.000de vehicule poluante, mai precis cele cu standard de emisii EURO 3 sau mai puțin, trebuie să fiecasate între 2022 și 2026. Acțiunea prevăzută în PAEC depășește obiectivul de casare a vehiculelorpoluante pentru reînnoirea parcului auto al României cu vehicule mai puțin poluante, propunând unmod sustenabil de casare prin extragerea a cât mai mult materii prime secundare din vehiculeleuzate poluante. În plus, această acțiune va crește capacitatea României de a dezmembra vehiculelescoase din uz la nivelul centrelor de dezmembrare.Un alt beneficiu important al dezvoltării unor astfel de centre este că acestea pot crea locuri demuncă. În plus, recuperarea unei proporții ridicate de materiale secundare din vehiculele autocasate va contribui la atingerea obiectivelor de neutralitate netă a emisiilor de carbon ale UE șiale României. Odată cu creșterea parcului de vehicule electrice, proiectarea și investiția înastfel de centre moderne trebuie să aibă în vedere și această nouă realitate și să fie pregătitecu tehnologia și competențele necesare pentru a gestiona dezmembrarea și tratarea deșeurilor devehicule electrice.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin RAR● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului● Ministerul Mediului, Apelor și PădurilorEntități implicate în implementare:● Sectorul privat: producătorii de automobile, companii de reciclare, etc.;● Sectorul public prin intermediul municipalităților;● Industria metalurgică pentru absorbția și prelucrarea metalului recuperat● Alte entități private din diverse industrii care reciclează materialul rezultat: plastic,textile etc..Orizont de timp:2024-2029Finanțare:● Fondurile UE pentru mediu, cum ar fi garanțiile pentru IMM-uri în cadrul programului InvestEU alactualei perioade de programare 2021-2027;● Fondul de Modernizare, dedicat statelor membre cu venituri mici, care este disponibil și pentruRomânia;● Fondul Tranziția Justă oferă finanțare IMM-urilor pentru investiții în EC;● Fonduri guvernamentale centrale și locale.
Acțiunea 14: Programe de formare profesională a mecanicilor auto pentru a dobândi competențecompatibile cu EC, astfel încât să lucreze în ateliere de reparații capabile să ofere în timp utilservicii de întreținere preventivă a parcului auto.
OS 15. Creșterea duratei de viață a parcului auto
DescriereÎntreținerea preventivă adecvată, la timp și de calitate a unui vehicul este esențială pentruconservarea și prelungirea duratei sale de viață, utilizând, astfel, resursele încorporate în elcât mai mult timp posibil, în conformitate cu principiile EC. Întreținerea poate evita sauîntârzia reparațiile, care sunt mai costisitoare și necesită mai multe resurse și materiale.În prezent, în România există două categorii de ateliere de reparații. În prima categorie se aflăacele ateliere care au fost certificate de producătorii individuali și lucrează în strânsăcolaborare cu aceștia, precum și de organismul național de certificare, Registrul Auto Român.Mecanicii auto care lucrează în această categorie de ateliere de reparații sunt instruiți de cătreproducătorii respectivi pentru a fi foarte specializați în repararea și întreținerea vehiculelorpe care aceștia le produc. A doua categorie este cea a micilor ateliere care sunt certificate doarde RAR. Spre deosebire de prima categorie de ateliere de reparații auto, formarea profesională și
competențele mecanicilor nu sunt întotdeauna actualizate și în concordanță cu evoluțiiletehnologice, cu cerințele noilor vehicule și cu atât mai puțin cu obiectivul de adoptare apracticilor EC.Astfel, scopul acestei acțiuni este de a forma o categorie de muncitori mecanici în industria autocare să fie bine pregătiți, care să aibă competențele necesare pentru a prelungi durata de viață avehiculelor prin furnizarea de servicii de întreținere preventivă de înaltă calitate și în timputil, precum și competențele necesare pentru recondiționarea și modernizarea vehiculelor second-hand, inclusiv prin transformări care să le facă mai sustenabile în timpul fazei de utilizare. Înplus, este nevoie de noi competențe pentru ca muncitorii din industria auto să poată reparavehiculele electrice și hibride, a căror pondere se preconizează că va crește în parcul total devehicule.Punerea în aplicare a acestei acțiuni ar putea genera posibile conflicte de interese. Pe de oparte, atelierele certificate și legate de producătorii de automobile au un profit mai mare dinvânzarea de mașini noi decât din întreținerea acestora, iar cele dedicate reparațiilor realizeazăo cifră de afaceri mai mare din reparații decât din întreținerea preventivă. Pentru a evita acesteconflicte de interese, companiile de întreținere preventivă care angajează astfel de muncitoricalificați ar putea fi mandatate să fie independente din punct de vedere financiar de producătoriide automobile sau de companiile de reparații auto. Piața și, prin urmare, viabilitatea economică aacestor societăți independente de întreținere preventivă ar fi asigurată prin obligația legală aproprietarilor de autoturisme de a-și supune vehiculele la operațiuni periodice de întreținerepreventivă*175.*175 În prezent, vehiculele înmatriculate în România trebuie să efectueze inspecția tehnicăperiodică la fiecare doi ani, la fiecare an sau chiar la fiecare jumătate de an, în funcție devechimea mașinii și de scopul în care este utilizată. Cu toate acestea, această inspecție tehnicăse axează mai degrabă pe elementele de siguranță ale vehiculului (de exemplu, direcția, frânele,iluminarea) și pe cantitatea și tipul de poluanți pe care îi emite, și nu pe întreținereapreventivă. Mai multe detalii despre inspecția tehnică obligatorie, pot fi găsite aici:https://www.businesslease.ro/blog/inspecția-tehnica-periodica-ce- este-si-cum-poti-scapa-de-grija-ei/La punerea în aplicare a acestei acțiuni trebuie avută în vedere distincția dintre mecanicii autoexistenți și deja activi pe piața muncii și cei care sunt încă în formare profesională în școlileprofesionale/liceele tehnologice. Pentru primii, este nevoie de o reconversie profesională penoile competențe adaptate la nevoile actuale. Pentru cei din urmă, formarea profesională necesarăpoate fi realizată prin intermediul învățământului profesional. Având în vedere evoluția inovațieiîn acest sector, în care componențele sunt din ce în ce mai mult bazate pe electronică, s-ar puteajustifica o nouă profesie, și anume transformarea mecanicilor auto în tehnicieni electromecanici.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Transporturilor și Infrastructurii● Ministerul Educației● Ministerul Muncii și Solidarității SocialeEntități implicate în implementare:Activitatea de formare profesională se va organiza de către Registrul Auto Român în colaborare cuproducătorii auto privați și cu Ministerul Educației și/sau furnizorii de formare profesionalăautorizați în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională aadulților, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, producătorii vorbeneficia direct din această implicare deoarece micile ateliere de reparații ar utiliza piese deschimb certificate, ceea ce ar duce la creșterea vânzărilor producătorilor și, în același timp, laaderarea la strategiile de EC ale producătorilor, crescând în același timp calitatea întrețineriivehiculelor.Pentru forța de muncă existentă care activează deja în domeniu sau pentru cei care doresc să serecalifice pentru a dobândi noi competențe, entitățile care se vor implica în implementare sunt:● Agenția națională pentru ocuparea forței de muncă;● Agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București● Centrele Regionale de Formare Profesională a AdulțilorPentru forța de muncă tânără și aflată încă în formare, entitățile care se vor implica înimplementare sunt:● Unitățile din învățământul preuniversitar tehnologic în sistem dual și organizații de educațieși formare profesională;● Autoritățile locale;● Actorii din industria auto.Orizont de timp:2024-2026Acest interval de timp va fi folosit pentru pregătirea programelor școlare și a cursurilor derecalificare și pentru înființarea școlilor și a programelor, inclusiv pentru recrutareaformatorilor și pilotarea programelor de instruire. După această etapă de pregătire, instruireatrebuie să aibă loc în mod continuu.Finanțare:● Buget de stat● Investiții private din partea producătorilor de automobile și a companiile de reciclare● Fonduri europene prin:() Fondul European de Dezvoltare Regională - Investiții pentru ocuparea forței de muncă șicreștere economică; o Fondul Social European Plus;() Fondul de Coeziune;() Fondul pentru o tranziție justă*176.*176 https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2022/12/21e46881d6b62fc6f6941423d889a14e.pdf
Acțiunea 15: Studiu pentru identificarea măsurilor, cum ar fi cerințe tehnice, responsabilitatea
producătorilor, instrumente economice sau acorduri voluntare pentru creșterea gradului decolectare separată a uleiurilor uzate.
OS 16. Reducerea impactului negativ asupra sănătății umane și asupra naturii, sporind în acelașitimp utilizarea materiilor prime secundare.
DescriereSchemele de responsabilitate extinsă a producătorului reprezintă o modalitate de internalizare acosturilor de mediu provocate de un produs de-a lungul întregului său ciclu de viață. Aceastăresponsabilitate este în principal asumată de producători. Cu toate acestea, conform principiiloreconomice de bază costurile asociate vor fi transferate în prețul produsului. Aplicarea acestuiprincipiu la uleiul de motor uzat și la alți lubrifianți și uleiuri va contribui la internalizareaexternalității legate de utilizarea acestora și la corectarea eșecului pieței de a induceinternalizarea acestei externalități acolo unde ea este produsă. Acest lucru este, de asemenea, înconformitate cu principiul "poluatorul plătește" aplicat la art. 14 din Directiva 2008/98/CE aParlamentului European și a Consiliului privind deșeurile*177.*177 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A32008L0098Schemele REP sunt deja implementate cu succes în sectorul deșeurilor de ambalaje, dar și în altesectoare. De fapt, așa cum sugerează formularea acțiunii, România, în temeiul art. 32 din OUG nr.92/2021 poate să adopte măsuri noi, cum ar fi cerințe tehnice, responsabilitatea producătorilor,instrumente economice sau acorduri voluntare în cazul uleiurilor uzate*178.*178 Articolul 21 alineatul (2) din Directiva 2008/98/CE: "În scopul colectării separate auleiurilor uzate și al tratării corespunzătoare a acestora, statele membre pot, în funcție decondițiile naționale, să aplice măsuri suplimentare, cum ar fi cerințe tehnice, responsabilitateaproducătorului, instrumente economice sau acorduri voluntare."OUG nr. 92/2021 prevede, la art. 31, o schemă de tip "take-back/preluare". În practică, acestlucru înseamnă că uleiul de motor uzat care este schimbat de un atelier/service auto, în calitatede comerciant cu amănuntul de ulei de motor, trebuie să rămână la atelier, în conformitate cuarticolul 31 alineatul 3. În plus, atelierul/service-ul trebuie să returneze uleiul de motor uzatfurnizorului său de ulei de motor sau unui colector și reciclator al acestei substanțe, care estepotențial finanțat de producătorul de ulei de motor - a se vedea alineatul 2b al articolului 31.Acesta îl va trimite înapoi furnizorului său, ajungând în final la un operator care îl poatevalorifica*179 sau îl poate distruge în condiții de siguranță pentru mediu și sănătate.*179 Teste de laborator și studii de teren extinse concluzionează că uleiul re-rafinat esteechivalent cu uleiul virgin - trece toate testele prescrise și, în unele situații, chiar depășeșteuleiul virgin. (https://www.epa.gov/recycle/managing-reusing- and-recycling-used-oil):În prezent, aceste reglementări sunt puțin cunoscute, atât datorită caracterului de noutate, câtși datorită lipsei campaniilor de informare și conștientizare. Niciuna dintre părțile interesatedin industrie care au fost intervievate ca parte a consultărilor pentru elaborarea PAEC nu a pututindica prevederile din OUG nr. 92/2021 ca o soluție sustenabilă pentru substanțele periculoaseuzate conținute în vehicule. Acest lucru conduce la necesitatea unor campanii de educare șipromovare în întreaga țară, precum și monitorizarea și verificarea punerii în aplicare a OUG nr.92/2021 și a existenței spațiilor de colectare. Alineatul 4 al articolului 31 stipulează căAgențiile pentru Protecția Mediului trebuie să publice pe site- urile proprii lista cu operatoriieconomici autorizați să desfășoare activități de salubritate, colectare, valorificare și/sau deeliminare a uleiurilor uzate*180.*180 Informație valabilă la data de 20.12.2022Punerea în aplicare a prevederilor OUG nr. 92/2021 se poate realiza în două etape. Prima constă înasigurarea infrastructurii necesare. În acest caz, monitorizarea și controlul, însoțite desancțiuni considerabile, penalități și reguli care să dezvolte răspunderea, trebuie să garantezeînființarea în toate locurile de vânzare a spațiilor dedicate colectării uleiurilor șilubrifianților uzați sau a afișării informațiilor despre cel mai apropiat centru de colectare șigratuitatea colectării pentru proprietarul uleiurilor uzate.Odată creată această infrastructură, cea de-a doua etapă de implementare este reprezentată decampaniile de informare adresate populației generale, având în vedere că în România practica deautoîntreținere a auto-vehiculelor este încă foarte răspândită.Ca urmare, implementarea acestei acțiuni va include diseminarea informațiilor pe canaleleoficiale, cum ar fi site-urile APM, prin publicitate TV și/sau radio, panouri electronice deinformare, reclame precum și prin afișarea în benzinării și în magazinele de specialitate carecomercializează produsele petroliere respective. Informațiile pot fi diseminate și prinintermediul companiilor de asigurări care oferă asigurarea auto obligatorie. În plus, toateprodusele care intră sub incidența acestor reglementări trebuie să fie comercializate numai dacăpoartă o etichetă care informează utilizatorul că uleiul trebuie dus la un punct de colectare dupăutilizare conform articolului 32 alineatul 2. De asemenea, respectarea legislației trebuie să facăparte din cerințele pentru obținerea licenței de către atelierele de reparații auto, precum și decătre toate celelalte puncte de vânzare a uleiurilor de motor și a lubrifianților.Pentru ca punerea în aplicare să fie eficientă, trebuie să existe, de asemenea, o infrastructurăpentru reciclarea uleiurilor uzate prin filtrare sau pentru distrugerea lor în condiții desiguranță. Având în vedere că transportul în siguranță al uleiurilor implică costuri mari,centrele de reciclare trebuie să fie, în mod ideal, în fiecare județ pentru a putea absorbi piațași a închide circuitul la nivel local. Acest lucru necesită însă implicarea industrieipetrochimice, care va trebui să fie pregătită să preia cantitățile de uleiuri uzate colectate înpunctele de vânzare și atelierele de reparații auto și să le trateze în mod corespunzător. Pentruaceasta, trebuie să dispună de capacitatea, tehnologia, cunoștințele și competențele necesare.În afară de prevederile OUG nr. 92/2021 în cazul uleiurilor uzate se aplică și prevederile OUG nr.196/2005 privind Fondul pentru Mediu, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căreiase aplică o taxă de 0,3 lei/kg, aplicată o singură dată cantităților de uleiuri, pe bază minerală,
semisintetice, sintetice, cu sau fără adaosuri, datorată de către operatorii economici careintroduc pe piața națională astfel de produse. Taxa se evidențiază distinct pe documentele devânzare*181.*181 Art. 9, alin. (1), lit. s)Din perspectiva celor menționate, această acțiune trebuie să analizeze eficiența aplicării taxeila Fondul pentru Mediu și dacă este cazul să propună o schimbare de abordare cu măsuri noi, cum arfi cerințe tehnice, responsabilitatea producătorilor, instrumente economice sau acordurivoluntare.Instituții responsabile de implementare:● Ministrul Transporturilor și Infrastructurii prin Registrul Auto Român● Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin Administrația Fondului pentru Mediu și AgențiaNațională pentru Protecția MediuluiEntități implicate în implementare● Producătorii și importatorii de uleiuri● Comercianții cu amănuntul ai substanțelor respective împreună cu furnizorii acestora● Atelierele de reparații auto care efectuează schimbarea periodică a substanțelor respective șifurnizorii acestora● Utilizatorii de auto-vehicule● Companii de asigurări● Industria petrochimicăOrizont de timp:2024-2025Pentru orizontul de implementare trebuie să se ia în considerare și timpul necesar pentru punereaîn funcțiune a instalațiilor de tratare care să poată absorbi uleiurile uzate și lubrifianțiireciclați, în colaborare cu industria petrochimică.Finanțare:● Buget de stat
Acțiunea 16: Îndepărtarea mașinilor abandonate de pe domeniul public prin consolidarea aplicăriilegislației relevante, în speță Legea nr. 421/2002 cu modificările ulterioare, inclusiv prinamenzi mai drastice și termene mai strânse.
OS 16. Reducerea impactului negativ asupra sănătății umane și asupra naturii, sporind în acelașitimp utilizarea materiilor prime secundare.
DescriereÎn România există zeci de mii de mașini, în special autoturisme, abandonate pe domeniulpublic*182. Acestea creează un pericol pentru mediu și pentru sănătatea umană din mai multemotive. În primul rând, din cauza lipsei de întreținere, fluidele chimice și petrochimiceconținute în vehicul încep să se scurgă și/sau să se evapore, cu efecte nocive atât pentru oameni,cât și pentru mediul înconjurător. În al doilea rând, vehiculele abandonate generează pericolesanitare, deoarece devin un spațiu de depozitare a deșeurilor și sunt populate de animale, cel maiadesea rozătoare, care reprezintă o amenințare pentru igienă și sănătatea umană. Pentruîndepărtarea acestor vehicule de pe domeniul public sunt necesare acțiuni urgente din parteaautorităților locale și, prin urmare, trebuie simplificată birocrația necesară pentru a permiteautorităților să le mute de pe domeniul public. În același timp trebuie scurtat timpul necesarpentru a face acest lucru.*182 Se estimează că în București sunt peste zece mii de mașini abandonate:https://stirileprotv.ro/știri/actualitate/a-început- ridicarea-mașinilor-abandonate-oamenii-isi-tin-muraturile-in-ele.htmlDificultatea implementării este datorată faptului că unele dintre mașini nu sunt cu adevăratabandonate, dar nici nu sunt folosite, din diverse motive. În astfel de cazuri, sunt necesarecampanii de informare și educare pentru a-i conștientiza pe proprietari despre consecințeleeconomice și de mediu ale mașinilor nefolosite și despre avantajele utilizării lor de către un nouproprietar prin vânzare sau de avantajele reciclării în cazul casării. O soluție pentru a urmărimai bine dacă o mașină este cu adevărat abandonată este de a institui obligația de plată aasigurării auto atât timp cât mașina există.Unele dintre mașinile abandonate poartă frecvent numere de înmatriculare din alte țări din UE.Acest lucru impune ca România să susțină și să contribuie la o cooperare trans-europeană pentru acrea o bază de date comună pentru schimbul de date între țările UE.Din punctul de vedere strict al EC, atât mașinile cu adevărat abandonate, cât și cele aparentabandonate conduc, pe de o parte, la o calitate mai scăzută a deșeurilor metalice și a altormateriale pe care acestea le conțin și, pe de altă parte, la o probabilitate mai mică dereutilizare a pieselor potențial bune. Acest lucru se datorează faptului că acestea devin fie preadeteriorate pentru a fi reutilizate, de exemplu, piesele metalice ruginesc, fluidele secontaminează, fie pentru că sunt supuse unei uzuri morale care le face nepotrivite pentru modeleleactuale de autovehicule. Toate acestea conduc la risipa de resurse.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Transporturilor și Infrastructurii● Ministerul Mediului, Apelor și PădurilorEntități implicate în implementare:● Autoritățile administrației publice locale● Registrul Auto RomânOrizont de timp:2024-2025Finanțare:
● bugetele administrației publice locale pentru punerea în aplicare a legislației,● buget de stat pentru costul legislației.7.4. Construcții
Acțiunea 17: Stimularea cererii de materiale/agregate reciclate în sectorul de construcții prinimplementarea progresiva a achizițiilor pe baza criteriilor care vizează economia circulara, însectorul public și privat.
OS 17. Creșterea cererii de materiale/agregate reciclate produse la nivel local
OS 18. Consolidarea practicilor de aprovizionare durabile prin creșterea cererii.
DescriereÎn prezent, ghidurile privind achizițiile publice verzi elaborate la nivelul CE și României nuinclud materialele de construcții. Ca atare, doar unele autorități publice responsabile deachizițiile publice în domeniul construcțiilor utilizează criterii de EC în evaluarea ofertelorprimite. Odată cu introducerea de noi reglementări la nivelul UE, se vor lua măsuri pentruarmonizarea/aplicarea prevederilor în ceea ce privește criteriile pentru materialele deconstrucții. Sistemul Electronic de Achiziții Publice nu include încă nicio funcționalitate legatăde promovarea achizițiilor ecologice care vizează economia circulară. În acest context, esteimportantă promovarea acestui tip de achiziții, precum și sprijinirea dezvoltării capacitățiiAgenției Naționale pentru Achiziții Publice și a funcționalităților SEAP, astfel încât să devinăposibilă implementarea și monitorizarea achizițiilor ecologice care vizează economia circulară.Pentru promovarea achizițiilor publice ecologice care vizează economia circulară în sectorulpublic și ulterior extinderea lor către cel privat, precum și pentru a spori colaborareasectorului public cu cel privat pentru dezvoltarea unor abordări inovatoare, este nevoie decrearea unei coaliții și a unei comunități de practică în jurul APE pe bază de voluntariat.Membrii acestei coaliții ar trebui să provină din rândurile administrației publice centrale șilocale, întreprinderi, organizații sociale și instituții de învățământ și formare. Angajamentul șiinteracțiunea acestora ar trebui să servească la acumularea de cunoștințe despre APE sub formă deproiecte pilot și la obținerea de informații despre experiențele și interesele fiecărei entitățiparticipante.Un alt pas important este extinderea treptată a criteriilor pentru APE la sectorul privat.Criteriile testate cu succes în sectorul public și în cadrul colaborărilor și proiectelor pilotpublic-privat, precum și lecțiile învățate vor fi utilizate pentru a elabora un ghid privindachizițiile ecologice pentru sectorul privat.Instituții responsabile de implementare:● Agenția Națională pentru Achiziții Publice Entități implicate în implementare:● Autorități/entități contractante● Universități● Furnizori de formare profesionalăOrizont de timp:2024-2027Finanțare:● PNRR prin Componentele C7 și C14● Parteneriate public-private
Acțiunea 18: Creșterea și facilitarea recuperării materialelor de construcții prin crearea unuicadru juridic și a unei infrastructuri care să permită aplicarea modelului circular în sectorulconstrucțiilor.
OS 19. Creșterea capacității de recuperare și valorificare locală a materialelor de construcție
DescriereChiar dacă statisticile oficiale din România indică un procent ridicat de reciclare a deșeurilordin construcții și demolări, respectiv 88% în 2020, situația poate fi îmbunătățită având în vederecă:● în toate domeniile există companii din sectorul construcțiilor care nu raportează deșeurile pecare le generează, cu atât mai puțin faptul că acestea au fost recuperate;● există încă practica de abandona DCD pe terenuri virane pentru a evita plata costurilor și ataxelor pentru o eliminare adecvată*183.*183 https://ecoteca.ro/blog/deșeuri-din-construcțiiEste important de considerat și faptul că, pentru DCD declarate și contabilizate, costuleliminării prin depozitare este de numai 80 RON/tonă/aprox. 19 EUR/tonă. Acest tarif relativscăzut, chiar și în comparație cu alte țări vecine, ca de exemplu Bulgaria, unde taxa dedepozitare este de aproximativ 50 EUR/tonă*184, nu este suficient pentru a încuraja producătoriide deșeuri să recicleze sau să reutilizeze. În plus, faptul că nu există o cerere demateriale/agregate reciclate în domeniul construcțiilor, face ca eliminarea prin depozitare a DCDsă fie soluția preferată pentru companiile din sectorul de construcții, deoarece, în cele dinurmă, costul depozitării va fi transferat către beneficiari printr-o creștere directă a prețuluiobiectivelor construite.*184 https://www.cewep.eu/wp-content/uploads/2021/10/Landfill-taxes-and-restrictions-overview.pdfInfrastructura insuficientă de reciclare - stații de concasare și tratare - la nivel național esteun alt factor limitativ important care a fost evidențiat de sectorul privat. În prezent suntcâteva exemple de bune practici în acest sector în județele Buzău, Bihor, Alba și Hunedoara.În ceea ce privește reutilizarea, legislația încurajează constructorii să reutilizeze și sărecicleze materialele de construcție, însă nu există proceduri care să permită recertificarea unui
material, fie pentru reutilizare, fie pentru utilizarea ca materie primă secundară. Un exemplu înacest sens este betonul, un produs 100% reciclabil, care, la sfârșitul ciclului său de viață,poate fi colectat separat, concasat și transformat în agregate reciclate, care pot fi utilizateatât în lucrări de infrastructură, cât și pentru a produce beton nou. Cu toate acestea, înprezent, din cauza lipsei infrastructurii și a cadrului legal de certificare, betonul reciclat nueste complet reutilizat.În acest context, pentru a crește și a permite recuperarea și reutilizarea materialelor deconstrucții în România, trebuie, în primul rând, pregătit și implementat cadrul legal care săsprijine recuperarea și reutilizarea materialelor de construcții și a deșeurilor reciclabileprovenite din lucrări de construcție și demolare/desființare. OUG nr. 92/2021 stipulează obligațiide reducere a cantității de deșeuri și încurajează companiile private să recupereze și săreutilizeze materialele de construcții, dar este nevoie și de dezvoltarea unui cadru legal adecvatcare să identifice actorii relevanți, domeniile în care pot fi folosite agregate reciclate și maiales caracteristicile acestora pentru a garanta că respectivele construcții respectă cerințele decalitate în construcții. În plus, este necesar să se ofere sprijin pentru reciclarea șireutilizarea materialelor de construcțieUn alt pas important în această direcție este îmbunătățirea infrastructurii de reciclare la nivelnațional, prin dezvoltarea capacității de concasare și tratare. Acțiunea este prevăzută în PNRR șisusținută prin măsurile I1.a și I1.d. Componenta 3 - Managementul deșeurilor și va conduce laînregistrarea unor rate mai mari de reciclare la locul demolării/construcției. Costurile ridicatede transport și capacitatea limitată a instalațiilor existente împiedică multe companii deconstrucții să concaseze și să recicleze deșeurile pe care le generează. În schimb, acestea alegfie să depoziteze DCD, fie să declare o cantitate mai mică de DCD generată și să elimine restul înmod ilegal.Pentru a stimula recuperarea materialelor provenite din demolare sau renovare, Ghidul pentruauditurile privind deșeurile elaborat de CE poate fi adaptat situației existente la nivelnațional*185. Acest ghid oferă îndrumări privind cele mai bune practici pentru evaluareafluxurilor de DCD înainte de demolarea sau renovarea clădirilor și infrastructurilor, practică cepoartă numele de "auditul deșeurilor". Obiectivul ghidului este de a facilita și maximizarecuperarea materialelor și componentelor rezultate din demolarea sau renovarea clădirilor șiinfrastructurilor în vederea reutilizării și reciclării, fără a compromite măsurile și practicilede siguranță descrise în Protocolul european privind demolarea. Deși astfel de audituri privinddeșeurile din construcții și demolări nu sunt obligatorii, acestea ar putea fi benefice și trebuieavute în vedere încă din etapa de elaborare a proiectelor de construcție și/sau demolare. O astfelde măsură ar putea fi solicitată de către autoritatea/partea contractantă în cadrul procesului deachiziții publice, pe măsură ce auditorii pentru deșeuri din construcții vor fi autorizați în bazalegislației modificate. În plus, auditurile privind deșeurile pot contribui în mod direct latransparența și monitorizarea fluxurilor de deșeuri, dacă datele rezultate în urma auditurilor vorfi introduse într-o platformă digitală.*185 https://ec.europa.eu/docsroom/documents/31521/De asemenea, un mecanism important de descurajare a eliminării prin depozitare a deșeurilor estecreșterea taxei de depozitare a DCD pentru a susține activitățile de reutilizare și reciclare înlocul simplei depozitări. Taxa de depozitare de 80 de lei/tonă este aplicată în prezent pentrutoate deșeurile care sunt depozitate, inclusiv pentru DCD. Este important să se monitorizeze și săse evalueze separat DCD, având în vedere că acestea au un potențial mare de recuperare șireutilizare.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației● Ministerul Transporturilor și Infrastructurii● Ministerul Mediului, Apelor și PădurilorEntități implicate în implementare:● Inspectoratul de Stat în Construcții● Agenția Națională de Achiziții Publice● Autoritatea pentru Digitalizarea României● Garda Națională de MediuOrizont de timp:2024-2029
Finanțare:● Buget de stat● PNRR, Q1 2026, prin Componentele C5 și C3
Acțiunea 19: Prevenirea depozitărilor ilegale a DCD prin sporirea aplicării legii și descurajareapracticilor ilegale.20. Reducerea cantității de deșeuri care nu sunt gestionate corespunzător și care nu suntvalorificate
DescriereDepozitarea necorespunzătoare a deșeurilor de DCD în România este o problemă cauzată de:● capacitate administrativă și tehnică insuficientă pentru monitorizarea aplicării reglementărilorexistente și● date insuficiente privind fluxurile de deșeuri, sursele de deșeuri, precum și tipurile dedeșeuri produse în cadrul diferitelor proiecte de construcții.Deși prevenirea depozitării necorespunzătoare a deșeurilor nu este direct legată de EC,monitorizarea și canalizarea deșeurilor generate către fluxurile corespunzătoare reprezintă ocondiție prealabilă esențială pentru aceasta. Descurajarea unor astfel de practici creeazăfundamentul pentru practicile circulare în gestionarea DCD.
Având în vedere contextul existent, un prim pas important pentru a aborda această problemă îlconstituie evaluarea comparativă a fluxurilor de deșeuri, a cantităților și a principalelor sursede deșeuri în cadrul proiectelor de demolare/desființare/construcție, pe baza proiectelor publiceplanificate și în curs de desfășurare. Întrucât în prezent nu există niciun criteriu de referințăîn sectorul construcțiilor care să permită estimări cu privire la cantitatea de DCD produsă înprocesul de construcție, demolare sau renovare, construirea unui criteriu de referință bazat pedatele colectate de pe șantierele de construcții contractate de autoritățile publice poate ajutala estimarea cantității totale de deșeuri produse. Aceste date trebuie colectate într-o bază dedate digitală pentru a actualiza în mod constant criteriul de referință în sectorul de construcțiiși pentru a construi un model rezilient. Acest criteriu de referință ar putea oferi autoritățilorpublice responsabile de aplicarea legislației posibilitatea de a verifica șantierele deconstrucții care raportează cantități extrem de mici de DCD pentru a identifica fie posibilepractici ilegale, fie bune practici care pot fi extinse.În același timp, trebuie sporită capacitatea instituțională și tehnică a autoritățilorresponsabile de aplicarea legislației de a monitoriza și sancționa practicile ilegale dedepozitare. Având în vedere practica larg răspândită de depozitare ilegală a DCD, este importantca autoritățile responsabile de aplicarea legislației, precum Garda Națională de Mediu, Polițiaetc., să poată preveni, monitoriza și sancționa eficient pe cei care încalcă legea. Pentru a faceacest lucru, autoritățile au nevoie de acces la date relevante pentru a estima posibilele fluxuride deșeuri, de capacități de monitorizare, inclusiv hardware și formare profesională, și de oimplicare directă în fluxurile de comunicare și informare, de exemplu, prin comunicarea cuInspectoratul de Stat pentru Construcții.În același timp, este necesar să se dezvolte un mecanism de descurajare a nerespectării normelorexistente în materie de gestionare a deșeurilor. Acest mecanism se va baza pe soluțiile deinfrastructură existente, pe cele mai bune practici din sectorul de construcții, pe legislația învigoare și pe cadrul de gestionare a deșeurilor. În termeni practici, mecanismul trebuie săprezinte pașii corespunzători care vor fi urmați într-un proces de demolare ca de exemplurecomandarea unui audit al deșeurilor, instituțiile implicate și sancțiunile pentru nerespectare.Ca atare, mecanismul poate lua forma unui ghid care poate fi pus în aplicare la nivel local șinațional de către actorii relevanți din sector: beneficiarii construcțiilor, Inspectoratul de Statîn Construcții, autoritățile responsabile de aplicarea legislației, etc..Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației● Ministerul Transporturilor și Infrastructurii● Ministerul Mediului, Apelor și PădurilorEntități implicate în implementare:● Inspectoratul de Stat în Construcții● Garda Națională de Mediu● Autoritatea pentru Digitalizarea RomânieiOrizont de timp:2024-2026Finanțare:● Buget de stat● PNRR prin Componenta C3
Acțiunea 20. Stimularea și facilitarea utilizării de materiale/agregate reciclate în sectorul deconstrucții prin definirea domeniilor în care pot fi folosite și a caracteristicilor lor.
OS. 20. Reducerea cantității de deșeuri care nu sunt gestionate corespunzător și care nu suntvalorificabile
DescriereUnul dintre cele mai eficiente instrumente de optimizare a gestionării și prevenirii deșeuriloreste colectarea și stocarea datelor cu scopul de a fi analizate și puse la dispoziția părțilorinteresate relevante din sectorul construcțiilor. Întrucât,● cantități semnificative de deșeuri sunt generate de sectorul construcțiilor,● cea mai mare parte a acestora este depozitată la depozitul de deșeuri municipale sau folosităpentru rambleiere,● tendința de urbanizare aduce nevoia de locuințe; și● se pune un accent tot mai mare pe aplicarea criteriilor de circularitate și de durabilitate însectorul construcțiilor,dezvoltarea unui instrument digital ar putea sprijini tranziția către EC prin facilitareaconectării actorilor relevanți din sector și practicile mai circulare. În prezent, singuraplatformă online utilizată de autorități este platforma SEAP, așa cum s-a menționat la Acțiunea17. Această platformă nu conține o funcție de colectare a datelor privind deșeurile sau pentrucumpărarea sau vânzarea materialelor de construcții recuperate. Având în vedere lipsa actuală acadrului legal, funcția de piață secundară este dificil de implementat, ceea ce împiedicărecertificarea DCD-urilor ca bunuri sau materiale primare.În plus, autoritățile de reglementare nu dețin date digitale și nu au capacitate suficientă pentrua monitoriza șantierele de construcții, drepturile lucrătorilor și aplicarea normelor șireglementărilor în vigoare. În același timp, cadrul legislativ nu include prevederi legate decriteriile obligatorii pentru digitalizarea ciclului de viață al proiectelor, fie la nivel deplanificare, execuție sau întreținere.Pe lângă problemele sectorului public de a sprijini practicile de EC, precum și urmărirea,monitorizarea deșeurilor, lipsa unor instrumente digitale integrate și ușor de accesat reprezintăun obstacol pentru punerea în aplicare a practicilor de EC în construcții. Ca urmare, estenecesară dezvoltarea de instrumente de raportare, contabilizare și ghiduri asociate cu DCD,
clădirile noi sau materiale de construcții, care pot fi conectate la o singură platformă. Însectorul privat de construcții au fost identificate inițiative prin care au fost create piețeelectronice sau sisteme de gestionare a datelor, ca de exemplu start-up-ul EcoTree, care oferă oplatformă bazată pe principiile "de la egal la egal", pentru ca toate părțile interesate de pepiața deșeurilor să poată comercializa deșeuri. Ministerul Mediului a emis un ordin privindaprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care transportă deșeurinepericuloase în sistem profesional, a comercianților și a brokerilor care nu intră fizic înposesia deșeurilor*186.*186 http://www.anpm.ro/documents/12220/2043942/QM+739 2017.pdf/1c79d683-6261-49a1-b4fc-75158bbbec53Standardizarea joacă, de asemenea, un rol important în tranziția digitală a sectoruluiconstrucțiilor. Accesul la date standardizate, deschise și fiabile ar asigura un set minim decriterii care ar putea facilita chiar și cooperarea transfrontalieră. Sistemul de modelare ainformațiilor pentru clădiri/Building Information Modelling - BIM, ar putea fi un element cheie înacest sens, datorită popularității sale și a faptului că a fost deja adoptat în mai multe țărieuropene. În România, se discută despre perspectivele ca BIM să devină principalul catalizator alrevoluției digitale din industria construcțiilor. Este de preferat o abordare de sus în jos,întrucât o implementare de succes a BIM trebuie condiționată de reglementări care să impunăutilizarea sa. Această abordare poate fi dezvoltată în continuare prin intermediul Memorandumuluiintitulat "Aprobarea Foii de parcurs pentru implementarea metodologiei BIM la nivel național înproiectele de investiții finanțate din fonduri publice în sectorul construcțiilor" din septembrie2022, coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ca parte a PNRR.Ca urmare, se va dezvolta o bază de date online pentru a crea un punct de referință pentruindustria de profil în ceea ce privește generarea de deșeuri rezultate din activitățile dedemolare și construcție. Baza de date va permite colectarea, înregistrarea, stocarea șiprelucrarea datelor relevante, precum și comunicarea către diferiți utilizatori. Datele brutevalidate, furnizate, în faza inițială, prin intermediul unor proiecte pilot de colectare a datelorși, pe termen lung, de către colectorii de deșeuri sau companiile de construcții, trebuie să fieutilizate pentru a construi un punct de referință pentru generarea de DCD în sector. Utilizareadatelor generate prin proiecte pilot de construcții este recomandată deoarece acestea vorcontribui la estimarea și evaluarea comparativă a DCD. Autoritățile publice trebuie să inițiezeastfel de proiecte pilot, deoarece (1) sunt responsabile de proiectele de construcții și deinfrastructură de mare amploare și (2) datele de la proiectele publice sunt mai ușor de obținut.Un avantaj suplimentar este faptul că proiectele pilot pot fi utilizate pentru a prezentapotențialul și avantajul practicilor bazate pe modelul circular și pentru a demonstra modul încare datele colectate pe șantierele de construcții și demolări pot fi integrate într-o platformădigitală și, astfel, pot fi utilizate pentru a spori circularitatea întregului sector, permițândmodalități din ce în ce mai inovatoare de valorificare a DCD.Această bază de date ar trebui să fie menținută și actualizată frecvent, astfel încât cele maibune practici din sector să fie reflectate și, în același timp, să prezinte cantitățile reale dedeșeuri generate în sectorul construcțiilor.Următorul pas esențial este stabilirea unui registru digital al DCD, accesibil diferitelorinstituții, agenții și companii care desfășoară activități de recuperare. Acest lucru va servi înprincipal autorităților publice pentru a măsura progresele înregistrate, pentru a verificarespectarea reglementărilor naționale referitoare la recuperare, pentru a identifica focarele degenerare a unui volum ridicat de deșeuri sau pentru a detecta comportamente suspecte de generarede deșeuri. Pe baza acestor date, autoritățile de control precum Garda Națională de Mediu sauInspectoratul de Stat în Construcții, pot decide inspectarea acelor proiecte care raporteazăcantități semnificativ mai scăzute de deșeuri, pentru a identifica posibile practici inovatoaresau pentru a verifica posibilele depozitări ilegale de deșeuri. În același timp, aceste date artrebui să fie puse la dispoziția companiilor care se angajează în activități de recuperare pentrua le sprijini practicile comerciale.Prin înființarea Registrului se va crea suportul necesar pentru colectarea datelor pe caredezvoltatorii și firmele de construcții le pot raporta cu privire la deșeurile pe care le producîn timpul activităților pe care le desfășoară pe șantierele de construcție și demolare. Aceștiavor trebui să precizeze cantitatea, materialul, starea și orice informație pe care o dețin și carear putea contribui la o circulație adecvată a materialelor. Este necesară, de asemenea, stabilireaobligativității și formatului de raportare a acestor date în cadrul actelor normative în domeniu.Dezvoltarea infrastructurii digitale trebuie să urmeze ajustările practicilor din sector. În acestsens, este important să se stabilească o structură normativă pentru reutilizarea și recertificareamaterialelor de construcție recuperate, înainte de a construi o piață digitală pentru astfel demateriale. Este de asemenea necesar ca aceste acțiuni să fie luate în considerare odată cudezvoltarea acțiunilor prevăzute pentru acest sector, deoarece instrumentele digitale potcontribui la creșterea performanței acestora.Un alt element important este sprijinirea și stimularea dezvoltării și utilizării unei piețeonline pentru materiale de construcție recuperate, recertificate în funcție de cadrul juridicadaptat noilor prevederi ce vor rezulta din modificarea Regulamentului UE nr. 305/2011 destabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții. Pentrua maximiza utilizarea bazei de date create, este necesară și crearea unei piețe digitale undecompaniile de construcții, dezvoltatorii și companiile de recuperare pot face schimb de materialeși de servicii. Această platformă poate contribui la reducerea cantității de DCD gestionate greșitsau slab gestionate în general prin:● optimizarea gestionării DCD, contribuind în cele din urmă la găsirea unei utilizări maifavorabile decât depozitarea sau rambleierea;● creșterea cantității de materie primă pentru reciclatori;● identificarea unor materiale de construcție mai bune: materiale reciclate sau regenerabile;● găsirea de parteneri pentru colaborare.
O astfel de platformă va contribui, astfel, la crearea unei viabilități economice pentrurecuperare, recertificare și materiale de construcție regenerabile. În practică, această platformăpoate fi legată de registrul DCD, dar participarea la ea ar trebui să fie voluntară. Companiilecare activează în sectorul deșeurilor și al construcțiilor se vor putea înregistra pe aceastăplatformă, încărcând-și datele și informațiile relevante, exprimându-și în același timp interesulpentru materialele și serviciile pe care le caută. Procesul de conectare a companiilor pentru aidentifica cel mai potrivit schimb va fi sprijinit prin intermediul unui motor de căutare și alunui algoritm.Având în vedere că mai puțin de una din zece companii de construcții utilizează platformele mobileși/sau analiza avansată a datelor și forța de muncă cu competențe digitale, există o nevoiesemnificativă de creștere a gradul de conștientizare cu privire la avantajele competitive oferitede integrarea soluțiilor digitale în cadrul fluxului de lucru al companiilor din acest sector.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației● Autoritatea pentru Digitalizarea RomânieiEntități implicate în implementare:● Dezvoltatorii imobiliari, companiile de construcții, colectorii de deșeuri Orizont de timp:2024-2026Finanțare:● PNRR prin Componentele C5, C7 și C14● Programul Național "Creștere inteligentă, digitalizare și instrumente financiare" - CCI -2021RO16RFPR001
Acțiunea 21: Consolidarea capacităților și a competențelor forței de muncă existente și viitoarepentru a favoriza adoptarea modelului circular în sectorul construcțiilor.
OS 21. Creșterea capacității și a competențelor forței de muncă locale în ceea ce priveșteconstrucțiile bazate pe principiile economiei circulare
DescriereSectorul construcțiilor industriale are aproximativ 24,9 milioane de angajați în UE și asigură ovaloare adăugată de 1.158 de miliarde de euro care reprezintă 9,6% din totalul UE*187. În ceea ceprivește ocuparea forței de muncă și valoarea adăugată, acest sector este al doilea cel maiimportant dintre cele 14 ecosisteme economice existente, comerțul cu amănuntul fiind singuruldomeniu economic cu un număr mai mare de locuri de muncă - 29,8 milioane și valoare adăugată de11,5%. Aproximativ 52% din ocuparea forței de muncă este reprezentată de activități de construcțieși demolare, ceea ce reprezintă 55% din valoarea adăugată. De aceea, este important ca sectorulconstrucțiilor să anticipeze și să se pregătească pentru schimbări majore în viitor. CE arecunoscut importanța sectorului și, încă din 2020, a inițiat discuții cu reprezentanții dinsector pentru a cartografia și a pregăti soluții pentru principalele provocări.*187 https://ec.europa.eu/docsroom/documents/47996Atât în România, cât și la nivelul UE, dezvoltarea capacităților și dialogul sectorial pentru apermite practici bazate pe modelul circular în sectorul construcțiilor se află doar la un nivelincipient. Cu toate acestea, demararea investițiilor în formarea profesională și dezvoltarecapacităților lucrătorilor din acest sector este impetuos necesară, deoarece implementareapracticilor de EC în construcții este posibilă doar prin dezvoltarea și implicarea unei forțe demuncă calificate și pregătite.Capacitatea instituțională este una dintre provocările majore în ceea ce privește sensibilizareași îmbunătățirea dialogului cu privire la importanța măsurilor de EC și a competențelor însectorul construcțiilor. Autoritățile publice nu dispun de experți calificați, în special la nivellocal, în principal din cauza faptului că nu există un cadru legal care să sprijine dezvoltarea șidobândirea de competențe pentru EC. În general, există un angajament relativ limitat cu privire lasubiectul EC în sectorul construcțiilor. Acest lucru duce la o lipsă de interes pentru acestsubiect, având în vedere că autoritățile nu sunt constrânse de nicio reglementare să creeze noilocuri de muncă sau specializări în acest domeniu.La nivel universitar, există câteva programe de studiu adaptate pentru îmbunătățireasustenabilității în industria construcțiilor, cum ar fi, de exemplu, programul de masterat înrecuperarea deșeurilor de la Universitatea Babeș-Bolyai, programul de masterat în dezvoltaredurabilă de la Universitatea Tehnică de Construcții București sau programul de masterat înconstrucții verzi de la Universitatea Tehnică din Cluj - Napoca. Însă astfel de programe sunt rareși, prin urmare, nu reușesc să încurajeze adoptarea rapidă și pe scară largă a practicilor de ECîn construcții la nivel național.Rolul ONG-urilor este, de asemenea, important în consolidarea capacităților și a dialogului dintresectorul public și cel privat. Există mai multe inițiative care reunesc practicieni, cercetătoriși reprezentanți ai autorităților publice, cu scopul de a sprijini schimbul de cunoștințe, de adisemina cercetarea, de a promova exemple de bune practici și de a facilita cooperarea între toțiactorii care doresc să contribuie la abordări durabile și bazate pe modelul circular pentrusectorul construcțiilor. Sunt organizate în mod regulat diferite tipuri de activități, inclusivcursuri de formare profesională și certificări de către autoritățile publice. Există, de asemenea,exemple de "vitrine educaționale", cum ar fi EFdeN Sustainable City*188, un proiect derulat de unONG care are ca scop prezentarea unor modalități de construire de locuințe durabile, bazându-se pepracticile EC. Cu toate acestea, aceste inițiative sunt necoordonate și nu suntinstituționalizate, astfel încât nu pot avea un impact pe scară largă și de lungă durată.*188 https://efden.org/Prin urmare, această acțiune vizează identificarea etapelor de valorificare a bunelor practiciexistente și dezvoltarea unei abordări structurate, coordonate și instituționalizate pentru aconsolida capacitățile și a intensifica dialogul cu forța de muncă existentă și viitoare, pentru a
permite progresul EC în sectorul construcțiilor.Un prim pas în această direcție este dezvoltarea de programe educaționale care să sprijinedezvoltarea cunoștințelor și a competențelor viitoarei forțe de muncă. Deși există unele programeîn diferite universități din țară, acestea sunt mai degrabă inițiative individuale ad-hoc, caretrebuie completate de o abordare mai sistematică. Mai exact, este nevoie de dezvoltarea unuiprogram educațional care să fie susținut de Ministerul Educației și care să pună bazele unuicurriculum privind EC și sustenabilitatea în construcții la nivel național. Acest efort trebuie săfie susținut și de sectorul privat, prin dialogul între entitățile educaționale și cele dinsectorul de construcții, pentru a identifica nevoile specifice și a explora oportunitățile deformare profesională a experților în EC și sustenabilitate în acest sector.Totodată, este necesară introducerea practicilor de economie circulară și în domeniul restaurăriimonumentelor istorice din România și a eficientizării energetice a clădirilor de patrimoniu, princrearea unui cadru organizațional pentru colectarea și reutilizarea materialelor de construcțiiprovenite din demolarea construcțiilor istorice, stimularea dezvoltării tehnicilor de renovare aclădirilor, dezvoltarea aptitudinilor profesionale în vederea intervenției pe clădiri, dezvoltareași testarea de materiale noi și soluții tehnologice bazate pe principiile economiei circulare.Următoarea etapă constă în crearea cadrului legal pentru și stimularea implicării specialiștilorîn EC în sectorul construcțiilor. Atât sectorul privat, cât și cel public trebuie să fie stimulatesă atragă și să integreze în structurile lor specialiști în EC, de exemplu prin scutirea saudeducerea de taxe. Acest lucru poate merge chiar dincolo de stimulente, până la a impune angajareaunui specialist/inginer în EC la fiecare 100 de angajați/pe fiecare șantier operat de companie saudeschiderea de noi posturi în sectorul public pentru astfel de specialiști. În același timp, potfi dezvoltate programe de specializare pentru autoritățile publice și private pentru a pregătispecialiștii în practicile de EC în construcții, de exemplu, pentru specialiștii în achiziții carese ocupă de contractele de construcții ori specialiști în proiectarea și realizarea intervențiilorși eficientizarea energetică a clădirilor. Totodată trebuie întreprinse demersurile necesarepentru actualizarea Clasificării Ocupațiilor din România prin introducerea ocupațiilor noi apărutepe piața muncii. Cooperarea dintre sectorul public și cel privat este, de asemenea, esențialădeoarece aceasta poate juca un rol esențial în identificarea nevoilor și oportunităților dinsector care pot fi adresate prin dezvoltarea de aptitudini și competențe asociate noilor ocupațiilegate de EC.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Educației● Ministerul Culturii prin Institutul Național al PatrimoniuluiEntități implicate în implementare:● Universități, mari companii de construcții, ONG-uri din domeniul educației, Consiliul Naționalal RectorilorOrizont de timp:2027-2026Finanțare:● PNRR prin Componentele C5, C9 și C15● Programul Educație și Ocupare 2021-2027,- CCI - 2021RO05SFPR001● Parteneriate public-private7.5. Alimente și băuturi
Acțiunea 22: Dezvoltarea infrastructurii și a instrumentelor pentru facilitarea colectăriiseparate a deșeurilor biologice menajere, în conformitate cu Directiva-cadru a UE privinddeșeurile, în vederea compostării acestora sau pentru co-producerea de biogaz, biometan șiîngrășăminte.
OS 22. Reducerea deșeurilor alimentare și creșterea potențialului de producere a compostului și abiogazului
OS 23. Creșterea gradului de colectare separată a deșeurilor alimentare OS 24. Sporirea graduluide utilizare durabilă a materiilor prime secundare
DescriereInfrastructura de valorificare a deșeurilor biologice menajere este necesară pentru colectarea dematerii prime secundare care pot fi utilizate pentru a produce compost sau pentru co-producerea debiogaz, biometan și îngrășăminte. Pentru creșterea gradului de colectare separată a deșeurilorbiologice menajere este necesar să se asigure distribuirea și să se încurajeze utilizarea sacilorcompostabili.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor● Autoritățile localeEntități implicate în implementare:● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului● Asociații de Dezvoltare Intercomunitare pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor● ANPM, Agențiile teritoriale pentru protecția mediului● Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei● ANRSCOrizont de timp:2024-2029Finanțare:● Bugetul de stat: de exemplu, Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare 2022-2027.● Programul Dezvoltare Durabilă 2021 -2027, Prioritatea 1. Dezvoltarea infrastructurii de apă șiapă uzată și tranziția la o economie circulară Obiectivul de promovare a tranziției către o
economie circulară și eficientă, care include și Acțiunea 1.3. Gestionarea eficientă a deșeurilorîn vederea accelerării tranziției spre economia circulară, pentru a îndeplini cerințeledirectivelor de mediu cu accent pe gestionarea eficientă a deșeurilor pentru a accelera procesulde tranziție și a se conforma directivelor de mediu ale UE.● Programul Asistență Tehnică 2021-2027, axa prioritară 1-1.1.2 Sprijin pentru dezvoltarea șiimplementarea asistenței orizontale pentru beneficiarii Fondurilor Europene Structurale și deInvestiții prin realizarea de activități care să conducă la dezvoltarea capacității de gestionarea proiectelor, cum ar fi: dezvoltarea și îmbunătățirea ghidurilor de bune practici; help desk șiasistență pentru implementarea proiectelor etc.
Acțiunea 23: Actualizarea legislației privind diminuarea risipei alimentare și îmbunătățireainfrastructurii de colectare /donare de alimente pentru a preveni generarea deșeurilor alimentare.
OS 22. Reducerea deșeurilor alimentare și creșterea potențialului de producere a compostului și abiogazului
OS 23. Creșterea gradului de colectare separată a deșeurilor alimentare
OS 24. Sporirea gradului de utilizare durabilă a materiilor prime secundare
DescriereRomânia a început deja să abordeze problema risipei alimentare la nivelul producției, însă dindiscuțiile cu părțile interesate ca parte a elaborării acestui PAEC, a reieșit că există încămulte limitări în ceea ce privește domeniul de aplicare și implementarea propriu-zisă alegislației relevante în vigoare. Cea mai importantă preocupare exprimată de părțile interesatedin sector a fost legată de faptul că legislația actuală prevede că doar alimentele care mai aucel mult 10 zile până la data expirării sunt eligibile pentru a fi donate și, ca atare, incluse însistemul de stimulente fiscale. Această prevedere face ca legea să vizeze doar o parte relativmică a alimentelor care riscă să devină deșeuri.În mod similar, OG nr. 99/2000 privind vânzarea de produse și servicii, interzice comercianțilorcu amănuntul să vândă în pierdere produse pentru care au expirat două treimi din perioada devalabilitate. Odată intrate în ultima treime a perioadei de valabilitate, aceste produse nu maisunt puse spre vânzare, deoarece timpul estimat de vânzare este mai mare decât durata lor devalabilitate. Astfel, comercianții cu amănuntul trebuie să aștepte expirarea acestora pentru a ledistruge. Acest lucru implică însă costuri suplimentare pentru comercianții cu amănuntul, deoarecealimentele trebuie depozitate în condiții specifice. Ca urmare, acestea vor deveni deșeuri, în locsă fie donate/vândute.Este nevoie de actualizarea legislației în acest domeniu pentru a se subscrie la principiulvalorificării alimentelor, cu un accent specific pe combaterea și prevenirea risipei alimentare.De asemenea este nevoie să fie dezvoltată o infrastructură adecvată pentru colectarea deșeuriloralimentare la nivel național.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului● Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța AlimentelorEntități implicate în implementare:● Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor● Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor● Autoritățile locale● Operatori economici din sectorul agroalimentar: supermarketuri, restaurante, cantine, serviciide alimentație etc.Orizont de timp:2024-2025Finanțare:● Bugetul de stat
Acțiunea 24: Utilizarea băncilor de alimente la scară largă și a sistemelor online integrate,precum și sporirea stimulentelor de creștere a cantității de alimente donate pentru producătoriide produse alimentare și comercianții cu amănuntul, prin instrumente economice, credite fiscalesau adoptarea unui model de taxare a deșeurilor astfel încât donațiile de alimente să fie maiavantajoase din punct de vedere economic decât transformarea lor în deșeuri.
OS 22. Reducerea deșeurilor alimentare și creșterea potențialului de producere a compostului și abiogazului
OS 23. Creșterea gradului de colectare separată a deșeurilor alimentare
OS 24. Sporirea gradului de utilizare durabilă a materiilor prime secundare
DescriereAccesul deficitar la alimente sănătoase limitează capacitatea de a avea o dietă echilibrată șicrește riscul de obezitate, diabet și alte probleme de sănătate, atât pentru adulți, cât și pentrucopii. Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, aproape 1,2 milioane depersoane sunt expuse la sărăcie extremă în România*189 sau nu au acces constant la hranăsuficientă pentru o viață sănătoasă. UE a mobilizat fonduri pentru a oferi pachete cu alimenteacestor persoane și pentru a le permite să își folosească resursele financiare în alte scopuri.*189 https://stirileprotv.ro/stin7social/ministrul-investițiilor-1-2-milioane-de-români-suferă-de-sărăcie-extrema.html
În același timp, românii risipesc zilnic o cantitate semnificativă de alimente, cu studii careestimează această cantitate între 5000 și 6000 de tone pe zi*190, ceea ce arată că există ooportunitate pentru ca alimentele să fie donate atât de gospodării, cât și de companii. Punerea înaplicare a unei bănci naționale de alimente, care să accepte și să respingă donațiile din parteacetățenilor pe baza unor criterii stricte, poate reduce cantitatea de deșeuri alimentare, crealocuri de muncă și crește cantitatea de alimente disponibile pentru persoanele aflate în sărăcieextremă. La nivelul companiilor, extinderea platformelor actuale de bănci de alimente șiinvestițiile în infrastructură, pot contribui la reducerea presiunii asupra sistemeloragroalimentare și nevoia de programe sociale. De asemenea, autoritățile pot contribui prinprograme de prevenție și educație pentru sănătate concretizate prin acțiuni de promovare șicampanii pentru diminuarea risipei alimentare prin donarea de alimente în cadrul unui sistemreglementat.*190https://green-report.ro/veres-banca-de-alimente-in-românia-se-arunca-6-000-de-tone-de-alimente-pe-zi/?gclid=Cj0KCQiA1sucBhDgARIsAFoytUsT5Y-QMA_xv30Ee6fKMpQmVc7Fmv0f1M2Y1u0C3BPvCmdx8ani0iUaAhr9EALw_wcB;https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/126533;https://www.usamvclujstudiu-universitar-regional-despre-risipa-alimentara-coordonat-de-usamv-cluj-napoca-vizează-un-million-de-respondenti-din-românia-macedonia-de-nord-si-republica-moldova/;https://www.eea.europa.eu/themes/waste/waste-prevention/countries/country-profiles-on-waste-prevention.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale● Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor● ONG-uriEntități implicate în implementare:● Ministerul Sănătății/Institutul Național de Sănătate Publică● Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor● Operatori economici din sectorul agroalimentar● Autoritățile localeOrizont de timp:2024-2027Finanțare:● PNRR, Q1 2026, Componenta 3: Managementul deșeurilor● Legislație: Bugetul de stat● Sisteme integrate online: Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și InstrumenteFinanciare, Acțiunea 2.2 E-guvernare și digitalizare în beneficiul cetățenilor, respectiv 2.2.1 E-guv în administrația/instituțiile publice; 3. Dezvoltarea de platforme informatice alimentate dedatele generate de administrația publică - Open Data - Directiva 2019/1024, PSI și Legea nr.179/2022 în vederea punerii lor la dispoziția publicului și reutilizării.
Acțiunea 25: Realizarea de studii de oportunitate privind creșterea procentului de materii primesecundare provenite din industria de reciclare - plastic - utilizate în fabricarea ambalajelorpentru anumite tipuri de produse.
OS 22. Reducerea deșeurilor alimentare și creșterea potențialului de producere a compostului și abiogazului
OS 23. Creșterea gradului de colectare separată a deșeurilor alimentare OS 24. Sporirea graduluide utilizare durabilă a materiilor prime secundare
DescriereParticipanții la sistemul REP pentru ambalaje au obligația legală de a utiliza un procent tot maimare de materiale reciclate în ambalajele din plastic - PET în sticlele de băuturi*191. Dupăadoptarea Directivei privind plasticul de unică folosință*192, PET-ul reciclat a devenit rardisponibil și scump în comparație cu disponibilitatea și prețurile materiilor prime virgine*193.*191https://aijn.eu/files/attachments/.5045/PRESS_RELEASE_Beverage_industry_needs_priority_access_to_its*192 Directiva UE 2019/904 a Parlamentului European Parliament și Consiliului, https://eur-lex.europa.eu/eli/dir/2019/904/oj*193 https://www.eea.europa.eu/publications/investigating-europes-secondary-raw-materialPentru a îndeplini această obligație, părțile interesate intervievate au indicat importanța luăriiunor măsuri suplimentare pentru creșterea disponibilității materiilor prime secundare la un prețaccesibil. Mai exact, acestea au făcut referire la reglementarea "dreptului de prim refuz"*194 laachiziționarea de materii prime secundare pentru companiile care participă la sistemul REP. Înacest context, "dreptul de prim refuz" este un drept contractual de a încheia o tranzacțiecomercială cu o persoană sau o societate care vinde materii prime secundare înainte ca oricinealtcineva să poată încheia această tranzacție, pe baza cantității de ambalaje colectate șireciclate cu care au contribuit. Numai dacă participantul la REP cu drept de cumpărare refuză săintre în tranzacție, vânzătorului i se permite apoi să vândă materiile prime secundare altorpărți. Această soluție a fost, de asemenea, propusă de asociațiile de băuturi la nivelul UE pentrua fi integrată în revizuirea Directivei privind ambalajele. Propunerea lor a fost în cele din urmărespinsă de CE.*194 https://packagingeurope.com/news/is-a-priority-access-policy-needed-to-close-the-loop-on-beverage-packaging-in- europe/8174.articleLipsa materiilor prime secundare de care are nevoie industria pentru a îndeplini obiectiveleanuale rămâne valabilă, în ciuda respingerii ideii "dreptului de prim refuz", iar această problemătrebuie abordată pentru a asigura tranziția către circularitate.Instituții responsabile de implementare:
● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și TurismuluiEntități implicate în implementare:● Asociații reprezentative ale industriei● OIREPOrizont de timp:2024-2026Finanțare:● Bugetul de stat, de exemplu, Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare 2022-2027.
Acțiunea 26: Evaluarea potențialului de pretare la EC al biomasei și al deșeurilor alimentare prinstudii de cercetare pentru a determina utilizările, beneficiile economice și modul în carefluxurile de deșeuri pot fi integrate în fluxurile energetice și agricole prin producerea deenergie și respectiv biofertilizatori.
OS 25. Promovarea cu prioritate a inovării și cercetării în domeniul producției de energie șibiofertilizatori
DescriereÎn cadrul UE, aceleași produse pot avea calități diferite*195, impunând unele limitări în ceea ceprivește măsura în care rezultatele studiilor privind risipa alimentară și potențialul de risipăalimentară din alte state membre pot fi aplicate în contextul românesc. Prin urmare, sunt necesarecercetări suplimentare, care iau în considerare contextul românesc, pentru a evalua amploarea șiposibilele utilizări ale deșeurilor alimentare în România, pe baza colectării de date fiabile decătre universități și institute de cercetare în colaborare cu autoritățile publice naționale.Aceste studii ar putea informa mai bine factorii de decizie politică și producătorii de deșeurialimentare cu privire la amploarea și impactul problemelor, în vederea identificării unor măsuride atenuare adecvate.*195 https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/QANDA_19_3333Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării● Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului● Consiliul Concurenței.Entități implicate în implementare:● Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA București● Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații pentru Agricultură șiIndustrie Alimentară - INMA BucureștiOrizont de timp:2024-2027Finanțare:● Bugetul de stat: de exemplu, Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare 2022-2027; 5.6Programul de provocări, respectiv 5.6.3. Programul de soluții, Plan sectorial ADER 20267.6. Ambalaje
Acțiunea 27: Evaluarea eficacității și eficienței schemei REP pentru deșeurile de ambalaje,urmărind îmbunătățirea infrastructurii de colectare separată a deșeurilor de ambalaje și creștereacalității ambalajelor colectate, utilizarea redusă a materialelor de ambalare și promovareaambalajelor cu impact redus asupra mediului.
OS 26 Creșterea gradului de colectare separată și de reciclare a deșeurilor din ambalaje
DescriereUnele dintre părțile interesate din sectorul ambalajelor, intervievate ca parte a elaborăriiacestui PAEC, și-au exprimat preocuparea cu privire la funcționarea actuală a sistemului de REPpentru ambalaje din România. În prezent, în România funcționează 16 OIREP*196. Mai multe părțiinteresate au fost de acord că acest număr poate fi privit drept unul mare, deoarece duce la oconcurență excesivă și poate avea ca efect, în unele cazuri, scăderea tarifelor pentru producătorisub costurile reale de gestionare a deșeurilor; Acestea au subliniat, de asemenea, că dateleprivind cantitatea de deșeuri colectate și reciclate de către OIREP pot indica în unele cazurirate care sunt diferite de cele raportate/prezentate de alte instituții precum ANPM, INS, AFM,etc..*196 http://www.mmediu.ro/categorie/comisia-de-supraveghere/196În cazul deșeurilor de ambalaje provenite din deșeurile municipale, costurile de colectare șisortare sunt mai mari în comparație cu cele din fluxurile industriale și comerciale, după cumarată datele din alte țări. Acest lucru este valabil și în cazul României, diferența dintretariful perceput producătorilor de către OIREP-uri fiind de aproximativ 10%. Acest lucru duce, pede o parte, la reticența de a finanța costurile nete pentru fluxurile de deșeuri municipale. OIREPau obligația legală de a finanța cu prioritate costurile de colectare și sortare a deșeurilor deambalaje provenite din deșeurile municipale, însă de multe ori aceste costuri sunt stabiliteartificial de către autoritățile locale, rezultând diferențe semnificative între cazuricomparative, iar fundamentarea acestor costuri nu respectă întotdeauna rigorile legii acolo undecosturile sunt mai mari și deșeurile mai puțin valoroase sunt contaminate în urma contactului cuprodusele ambalate, și la alocarea unor cantități prea mari în fluxul industrial și comercial.O performanța mai bună a sistemului REP ar putea fi realizată prin introducerea unui organismindependent care să coordoneze activitățile OIREP, sub supravegherea unui organism public. Acestorganism ar putea verifica mai eficient cerințele de reciclare și valorificare, ar putea solicitaautorităților locale crearea și menținerea unei infrastructuri adecvate pentru acoperirea
națională a gestionării deșeurilor de ambalaje și ar putea identifica și solicita sancționareaentităților care nu contribuie financiar la sistem. De asemenea, ar putea să asigure omonitorizare a cantităților de materiale colectate și predate către reciclatori, pentru a fireintroduse în circuitul economic,Având în vedere necesitatea de a crește performanțele României în ceea ce privește gestionareadeșeurilor de ambalaje și opiniile părților interesate în această privință, ar trebui realizat unstudiu care să analizeze situația actuală și problemele legate de sistemul de REP pentru ambalaje,cu accent pe problemele menționate mai sus și care să analizeze și impactul introduceriisistemului de garanție-returnare asupra sistemului de REP pentru ambalajele care nu vor intra înSGR.Prin îmbunătățirea și creșterea eficienței sistemului REP pentru ambalaje, orice potențial câștigde venituri economice rezultat din aceste ajustări poate fi utilizat pentru finanțareaîmbunătățirii sistemului național de colectare separată și reciclare a deșeurilor.Instituții responsabile de implementare:● Asociații reprezentative ale industrieiEntități implicate în implementare:● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului● Asociații reprezentative ale industriei● OIREP● Autoritățile locale● Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării; Transfer de inovare - PTE, Dezvoltaretehnologică - PEDOrizont de timp:2024-2027Finanțare:● Buget de stat
Acțiunea 28: Îmbunătățirea modulării tarifelor în cadrul sistemului REP pentru ambalaje, în acordcu reglementările europene în domeniu, astfel încât să fie luate în considerare toate costurileasociate cu gestionarea deșeurilor.
OS 26 Creșterea gradului de colectare separată și de reciclare a deșeurilor din ambalaje
DescriereSistemul REP pentru ambalaje prezintă mai multe deficiențe care, care generează probleme în ceeace privește reciclarea ambalajelor. În România, producătorii în cadrul unei scheme REP nu suntstimulați în mod corespunzător să recicleze deșeurile de ambalaje, deoarece-tarifele percepute deOIREP de la producători nu reflectă pe deplin caracteristicile de mediu ale ambalajelor.De exemplu, conform informațiilor privind 16 OIREP din sectorul de ambalaje*197, tarifele mediipentru producătorii de PET sunt mult mai mari decât pentru alte tipuri de plastic, cum ar fi PE,PVC, PP sau PS, chiar dacă primele sunt mult mai ușor de reciclat*198. În timp ce tarifele deproducător sunt de 141 euro pe tonă pentru ambalajele municipale și de 132 euro pe tonă pentruambalajele industriale pentru PET, tarifele pentru alte forme de materiale plastice sunt în mediede 64 și 76 euro pe tonă, pentru ambalajele municipale și, respectiv, industriale. Acest lucrueste legat de diferențele dintre obiectivele de colectare a PET-urilor și a altor tipuri deplastic, stabilite în OUG nr. 196/2005*199, cu o rată de 55% stabilită pentru PET-uri față de doar22,5% stabilită pentru alte tipuri de plastic, care urmează să crească la 65% și 50% până în2025*200. Ca urmare a acestor diferențe, contribuția pe care trebuie să o plătească producătorii,stabilită la 2 lei/kg pentru diferența dintre cantitatea valorificată prin reciclare sauincinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie și ținta minimă, ar fi, deasemenea, mult mai mare pentru plasticul PET. Conform opiniilor părților interesate, OIREPstabilesc taxe mai mari pentru producătorii de ambalaje din material PET pentru a acopericosturile mai mari generate de acest obiectiv de valorificare mai mare și, de asemenea, de aacoperi costul cu contribuția de 2 lei/kg, ce ar fi datorată în cazul neatingerii obiectivelor.Totuși, alte tipuri de materiale plastice sunt mai greu de reciclat din motive tehnologice saueconomice și ajung adesea în depozitele de deșeuri. Ca urmare, este recomandată stabilirea detarife mai mari pentru alte tipuri de materiale plastice, pentru a descuraja utilizarea acestora.Trebuie analizat și impactul pe care îl va avea introducerea sistemului garanție-returnare, ce vaduce la colectarea pe un flux separat a ambalajelor PET pentru băuturi.În conformitate cu principiul "poluatorul plătește", în cadrul unui sistem de REP, producătorii deambalaje ar trebui să fie responsabili financiar pentru costurile reale la sfârșitul ciclului deviață al produsului, deoarece producătorul determină caracteristicile produsului care afecteazăciclul de viață al acestuia. În timpul interviurilor, părțile interesate au fost, de asemenea, deacord că ar trebui introdusă o ecomodulare adecvată, penalizând materialele care nu sunt conceputeîntr-un mod circular.Modularea avansată a tarifelor este, de asemenea, menționată de Directiva-cadru modificată a UEprivind deșeurile*201, care prevede modularea tarifelor în funcție de durabilitatea,reparabilitatea, reutilizabilitatea și reciclabilitatea ambalajelor și de prezența substanțelorpericuloase în acestea. Directiva impune SM să asigure modularea tarifelor până în ianuarie 2023.Se preconizează că ecomodularea va îmbunătăți colectarea separată a deșeurilor de ambalaje șireciclarea acestora pentru a atinge obiectivele de reciclare stabilite în Directiva privindambalajele și deșeurile de ambalaje*202 și transpunerea acesteia în Legea nr. 249/2015 privindgestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje. În plus, se așteaptă ca eco-modularea să vinăîn sprijinul obiectivelor stabilite în Directiva privind deșeurile de a atinge rate minime dereutilizare și de reciclare a deșeurilor municipale de 55%, 60% și 65% din greutate până în 2025,2030 și, respectiv, 2035.Prin urmare, sistemele REP pentru ambalaje din România ar trebui îmbunătățite în continuare prin
ecomodularea tarifelor în funcție de caracteristicile de mediu ale produsului. Acestecaracteristici se pot referi la reciclabilitate, la conținutul reciclat, la prezența substanțelorpericuloase, la reparabilitate, la durabilitate, la biodegradabilitate, la disponibilitateainstalațiilor de reciclare pentru acest material sau la informații privind reciclabilitateaafișate direct pe ambalaj*203.Luarea în considerare a acestor aspecte ca parte a eco-modulării tarifelor poate stimulaproiectarea ecologică a produsului, poate îmbunătăți calitatea materialelor secundare care urmeazăsă fie utilizate în producție și poate reduce costurile la sfârșitul ciclului de viață.Beneficiile criteriilor care vizează creșterea duratei de viață a unui produs sau încurajareautilizării materialelor secundare nu se limitează la etapa de sfârșit de ciclu de viață. Ele potapărea și în faza de producție prin diminuarea extracției de materii prime virgine și pot creșteîn faza de utilizare a produsului.*197 http://www.mmediu.ro/categorie/comisia-de-supraveghere/196*198 https://www.pro-e.org/files/PRO-Europe-Participation-Costs-Overview-2022.pdf*199 https://www.afm.ro/main/legislație_taxe_si_contribuții/2017/oug_196_2005_17072017.pdf*200 https://lege5.ro/Gratuit/gmztqmzvgy3a/ordonanta-de-urgenta-nr-50-2019-pentru-modificarea-si-completarea-ordonanței-de-urgenta-a-guvernului-nr-196-2005-privind-fondul-pentru-mediu-si-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr- 249-2015-priv?pid=289654583#p-289654583*201 Directiva 2008/98/CE https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32018L0851&from=EN*202 Directiva 94/62/CE https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:01994L0062-20150526&from=EN*203 IEEP. (2017). REP în Strategia UE pentru plastic și economia circulară: Un accent peambalajele din pastic. Disponibil la: https://ieep.eu/uploads/articles/attachments/95369718-a733-473b-aa6b- 153c1341f581/EPR%20and%20plastics%20report%20IEEP%209%20Nov%202017%20final.pdfÎn România, eco-modularea ar trebui să se bazeze pe un studiu realizat de Sistemele REP prinasociații reprezentative ale industriei relevante din sectorul privat și din mediul academic,luând în considerare cele mai bune practici din alte țări ale UE adaptate la contextul național.Pe baza studiului, împreună cu părțile interesate relevante din cadrul grupului de lucru,autoritatea responsabilă poate decide cu privire la modificarea legislativă.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, la propunerea sistemelor REPEntități implicate în implementare:● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului● Asociații reprezentative ale industriei● OIREPOrizont de timp:2024-2027Finanțare:● Buget de stat
Acțiunea 29: Extinderea domeniului de aplicare a sistemului de REP pentru a include costurile decurățare a gunoiului aruncat necorespunzător, precum și costurile măsurilor de sensibilizarepentru prevenirea și reducerea gunoiului aruncat în locuri necorespunzătoare.
OS 26 Creșterea gradului de colectare separată și de reciclare a deșeurilor din ambalaje
DescriereDeșeurile aruncate în locuri necorespunzătoare sunt o problemă de mediu larg răspândită, careamenință sănătatea faunei sălbatice și a ecosistemelor marine prin poluare. Conform unorestimări*204, 14 milioane de tone de deșeuri sunt colectate anual de pe străzile din Europa, iaralte 6,4 milioane de tone de deșeuri ajung în oceane în fiecare an. În UE, 80-85% din deșeurilemarine, măsurate în funcție de numărul de deșeuri de pe plajă, sunt din plastic, iar articoleledin plastic de unică folosință reprezintă 50%*205.*204 http://www.europeancleaningjournal.com/magazine/april-may-2016/latest-news/littering-our-dirty-europe*205 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32019L0904&from=ENObiectele din plastic reprezintă o mare parte din deșeurile de pe diverse plaje de la MareaNeagră*206. În medie, aproximativ 85% din deșeurile găsite în Marea Neagră sunt din plastic, înprincipal sticle de plastic, pungi de plastic și pahare de unică folosință*207.*206 doi: 10.1016/j.marpolbul.2017.03.035*207 https://emblasproject.org/Aruncarea deșeurilor este asociată cu costuri semnificative de curățare. Rețeaua Clean Europe aestimat că pentru țările UE, aceste costuri se ridică la aproximativ 10-13 miliarde de euroanual*208. Cu toate acestea, în România, aceste costuri nu sunt suportate de producători,deoarece, conform legii, aceștia sunt obligați să acopere costurile pentru colectarea șireciclarea deșeurilor de ambalaje ce provin din fluxul municipal sau fluxul industrial comercial.Astfel, costurile sunt suportate de municipalități sau de organizații voluntare, în anumitecazuri. Producătorii ar trebui să fie și mai mult motivați să îmbunătățească designul șiinformațiile inscripționate pe produse pentru a determina reducerea cantității de deșeuriaruncate.*208 https://cleaneuropenetwork.eu/en/info/the-litter-challenge/Conform Directivei privind materialele plastice de unică folosință - SUP, pe care CE a introdus-oîncepând cu 2019, pentru produsele SUP se prevede obligația de a acoperi costurile de curățare adeșeurilor și măsurile de conștientizare pentru prevenirea și reducerea deșeurilor, prinintermediul schemelor REP, în măsura în care aceste costuri nu sunt deja acoperite prinintermediul schemelor REP actuale. Aceasta va fi susținută de un studiu privind elaborarea
normelor de punere în aplicare și de ghiduri în cadrul directivei SUP a CE*209. O astfel de măsurăar putea încuraja producătorii să îmbunătățească designul sau compoziția produselor, ceea ce arputea să ducă la o reducere a eliminării necorespunzătoare a deșeurilor. În același timp,reducerea deșeurilor marine este relevantă în contextul obiectivului de dezvoltare durabilă 14 alONU*210, care vizează conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marinepentru o dezvoltare durabilă.*209 https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/e9f3bf85-a706-11eb-9585-01aa75ed71a1/language-en/format-PDF/source-241187543*210 https://sdgs.un.org/goals/goal14Așa cum se propune în directiva SUP, România ar trebui să pregătească un studiu pentru a analizadomeniul de aplicare, structura și costurile conexe ale deșeurilor și apoi să le integreze însistemul REP. Pe baza discuțiilor cu părțile interesate, este important să se determine cuexactitate compoziția deșeurilor pentru a evalua și a lua în considerare în mod corespunzătoraceste costuri. Pentru o punere în aplicare cu succes, este, de asemenea, important să sedefinească diferența dintre aruncarea necorespunzătoare a gunoiului/littering și depozitareailegală. Cu toate acestea, prin transferul unei părți din responsabilitatea de acoperire acosturilor pentru littering către producători, responsabilitatea cetățeanului care aruncădeșeurile nu dispare. Mai mult, autoritățile locale trebui să își ia în serios rolul desupraveghetor și organ sancționator al comportamentului necorespunzător al unor cetățeni, inclusivprin aplicarea adecvată a principiului "Plătește pentru cât arunci". Astfel, cetățeanul ar trebuisă fie, de asemenea, amendat și tarifat conform dispozițiilor în vigoare pentru aruncareanecorespunzătoare a deșeurilor.Instituții responsabile de implementare:● Comitetul de Coordonare pentru Economia Circulară a României● Autoritățile administrației publice locale responsabile de serviciul de salubrizare alocalitățilorEntități implicate în implementare:● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului● Asociații reprezentative ale industriei● OIREPOrizont de timp:2024-2026Finanțare:● Buget de stat
Acțiunea 30: Studiu privind identificarea materiilor prime /materialelor care pot fi acceptate camaterii prime/materiale sigure pentru realizarea de ambalaje care intră în contact cu alimenteleși care să reprezinte alternative la ambalajele de unică folosință din materii prime virgine.
OS 27 Creșterea utilizării materiilor prime secundare în producție
DescrierePentru a inversa semnificativ tendința de creștere a consumului produselor din plastic, inclusivambalaje, trebuie abordate măsuri care să implice atât autoritățile române cât și operatoriieconomici și publicul larg. De la campanii de informare, sensibilizare și conștientizare apopulației privind beneficiile consumului sustenabil și a gestionării corecte a produselordevenite deșeuri, la susținerea operatorilor industriali care vor să inițieze activități deproducție a produselor alternative reutilizabile, adecvate și durabile sau care nu conțin plastic,acțiunile trebuie să asigure prevenirea și reducerea impactului anumitor produse din plasticasupra mediului, în special asupra mediului acvatic, și asupra sănătății umane, precum șitranziția către o economie circulară cu modele de afaceri, produse și materiale inovatoare șidurabile, contribuind astfel la funcționarea eficientă a pieței interne.Campaniile de sensibilizare trebuie însoțite de măsuri administrative în așa fel încât, pe lângăderularea acțiunilor care vor contribui la prevenirea generării de deșeuri din plastic să fiedemarate și acțiuni de promovare/susținere a produselor alternative.Ca urmare trebuie încurajate inițiativele de "găsire" a unor alternative adecvate și durabile saucare nu conțin plastic. Ca sprijin, Ministerul Economiei Antreprenoriatului și Turismului adeschis, în decembrie 2022, sesiunea de depunere a cererilor de finanțare în baza schemei deajutor de minimis aprobată prin OG nr. 27/2022 privind reglementarea unor măsuri financiare prininstituirea schemei de ajutor de minimis în vederea tranziției către economia circulară. Încategoriile de activități finanțate de la bugetul de stat în cadrul acestei scheme suntmenționate:● activități de cercetare/inovare, proiectare ecologică a produselor și serviciilor carepromovează principiile economiei circulare;● introducerea/extinderea producției produselor care nu conțin plastic, alternative la produseledin plastic de unică folosință;● introducerea/extinderea producției de ambalaje care nu conțin plastic.Consumul sustenabil se poate asigura dacă există alternative. Consumul produselor ce demonstreazăsustenabilitatea, biodegradabile, reutilizabile, etc., va conduce, implicit, la dezvoltareasustenabilă a teritoriului național, în acord cu capacitatea de suport a capitalului natural decare România dispune.Studiul poate constitui un document suport pentru a propune fundamentat, bazat pe dovezi, măsurilegislative și nelegislative, raportate la impactul acestor produse asupra capitalului natural,capitalului social și capitalului economic. Măsurile trebuie să conducă la o reducere cantitativămăsurabilă a consumului de produse din plastic de unică folosință enumerate în Anexa la OG nr.6/2021.Instituții responsabile de implementare:
● Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale● Ministerul Sănătății● Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor● Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și TurismuluiEntități implicate în implementare:● Ministerul Finanțelor● Asociații reprezentative ale industrieiOrizont de timp:2024-2030Finanțare● Buget de stat
Acțiunea 31: Stabilirea unor cerințe de proiectare ecologică pentru ambalaje, în conformitate cucerințele de la nivelul UE, astfel încât să permită reutilizarea și reciclabilitatea cu puritateridicată a materialelor, prin dezasamblarea ușoară în părți omogene din punct de vedere al tipuluide material.
OS 28. Creșterea capacității de reutilizare și, ca atare, prevenirea generării de deșeuri
DescrierePropunerea de regulament privind Proiectarea Ecologică a Produselor Durabile*211 specifică laarticolul 5 alineatul (1) că cerințele de proiectare ecologică pot fi impuse produselor pentru aspori (c) capacitatea de reutilizare a acestora, (k) posibilitatea de refabricare și reciclare sau(l) posibilitatea de recuperare a materialelor. Se anticipează că aceste cerințe vor fi aplicateproduselor de ambalare și România poate lua deja măsuri în această direcție. Părțile interesateintervievate pentru elaborarea acestui PAEC au recunoscut, de asemenea, că implementareaproiectării ecologice este o măsură importantă care ar trebui să meargă dincolo de măsurilevoluntare, de exemplu, prin îmbunătățirea standardizării ambalajelor din plastic, pentru a creșteîn cele din urmă reciclabilitatea acestora. Acest lucru se poate face prin limitarea unorelemente, de exemplu, culorile, materialele compozite și amestecul cu alte materiale, cantitateade ambalaj pentru un anumit conținut sau materialele laminate.*211 Propunere de regulament de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie deproiectare ecologică aplicabile produselor durabile C0M/2022/142 final https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52022PC0142Conținutul exact al cerințelor de proiectare ecologică pentru ambalaje va face obiectul unui actdelegat, care urmează să fie adoptat de CE, în conformitate cu articolele 4 și 66 din propunerealegislativă. Odată adoptat, actul delegat se va aplica tuturor produselor vândute sau fabricate înUE, inclusiv produselor de ambalare produse în România.Înainte de adoptarea actelor delegate, România își poate defini propriile cerințe privindreutilizarea sau reciclabilitatea de înaltă puritate a ambalajelor. Aceasta se poate baza pe unmecanism pur voluntar, prin care producătorii pot adera la criterii de reutilizabilitate saureciclabilitate de înaltă puritate, la care se pot adăuga anumite măsuri de evaluare a validitățiideclarațiilor. Alternativ, România poate, de asemenea, să adopte cerințe obligatorii în acesteprivințe și, ca atare, să anticipeze cerințele la nivelul UE. Cerințele privind reutilizareaambalajelor implică faptul că ambalajele trebuie să fie proiectate astfel încât:● Să asigure o durată de viață mai lungă;● Să includă deschiderea și închiderea reversibilă, asigurând un nivel adecvat de etanșeitate laaer sau la lichide chiar și după prima deschidere, pentru un număr minim specificat de deschideriși închideri, fără pierderi de funcționalitate sau de performanță a etanșeității la aer sau lalichide;● Sigilarea deschizăturii, care asigură autenticitatea și siguranța produsului la cumpărare, să serealizeze astfel încât, în cazul în care se rupe sigiliul inițial, se păstrează capacitatea de afi deschisă și închisă ulterior în mod reversibil, așa cum s-a menționat anterior.Cerințele referitoare la posibilitatea de refabricare și reciclare și la posibilitatea derecuperare a materialelor de ambalaj implică faptul că ambalajul trebuie să fie conceput după cumurmează:● Ambalajul trebuie să fie realizat dintr-o singură bucată omogenă de material sau prin asamblareareversibilă a părților, fiecare parte fiind realizată dintr-o singură bucată omogenă de material;● Materialele omogene din compoziția ambalajului trebuie să fie ușor de reciclat, cu costurieconomice și de mediu reduse;● Posibilitatea ca dezasamblarea în părți omogene a ambalajului să fie realizată într-un timprelativ scurt, de obicei: mai puțin de 10 secunde, de către o persoană necalificată, fără uneltespecifice;● Procesul de dezasamblare trebuie să fie simplu sau să fie explicat în mod clar și cu schițeadecvate pe ambalaj;● Fiecare piesă sau întregul ambalaj, dacă este cazul, trebuie să fie marcat astfel încât să nupoată fi șters, cu un semn normalizat care să permită sortarea ușoară a acestuia în containerul dereciclare corespunzător;● Posibilitatea de a spăla cu apă orice cerneală, colorant, vopsea, lac, etc. aplicate pe ambalajîn scop decorativ, fără a afecta instalația de tratare a apelor uzate și mediul înconjurător.Aceste cerințe pot fi diferențiate în funcție de tipul de ambalaj și trebuie să prevadă cerințemai stricte pentru ambalajele din materiale mai ușor de reciclat, cum ar fi sticla sau aluminiul,și, cu timpul, mai multe cerințe pentru materialele mai greu de reciclat, cum ar fi plasticul.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și TurismuluiEntități implicate în implementare:
● Producătorii de ambalaje● Producătorii de bunuri de larg consum ambalate precum: alimente, băuturi, detergenți, produse deigienă și de înfrumusețare● Asociații reprezentative ale industriei● Ministerul Cercetării, Inovării și DigitalizăriiOrizont de timp:2024-2027Orice cerință obligatorie privind ambalajele reutilizabile trebuie să fie coerentă, din punct devedere calendaristic și al conținutului, cu adoptarea Regulamentului privind proiectarea ecologicăa produselor durabile și cu actele delegate corespunzătoare pentru sectorul ambalajelor.Între timp, România poate pune în aplicare, pe bază voluntară, o decizie care să precizezecerințele pe care trebuie să le respecte ambalajele reutilizabile sau ambalajele cu potențial dereciclare de înaltă puritate.Finanțare:● Buget de stat
Acțiunea 32: Promovarea inițiativelor care privesc activitatea comercianților de produsealimentare, cu amănuntul, astfel încât să crească numărul consumatorilor de produse comercializateîn vrac și care să cumpere în recipiente proprii aceste produse, fiind prevenită astfel generareadeșeurilor de ambalaje.
OS 28. Creșterea capacității de reutilizare și, ca atare, prevenirea generării de deșeuri
DescriereUn prim pas esențial pentru a promova utilizarea recipientelor reutilizabile este acela de apermite clienților să utilizeze propriile ambalaje pentru selectarea, cântărirea și transportulalimentelor uscate cumpărate în vrac, cum ar fi cerealele, legumele, nucile, fructele uscate,biscuiții etc. Pentru ca acest lucru să funcționeze și să se extindă, trebuie să existe oobligație pentru comercianții cu amănuntul de a accepta să deservească și clienții care-șifolosesc propriile ambalaje reutilizabile pentru a-și transporta cumpărăturile. Astfel, magazinelecu amănuntul trebuie să pună la dispoziția clienților echipamentul necesar pentru a cântăriambalajul în care doresc sa-și transporte cumpărăturile pentru a determina greutatea care trebuiededusă la cumpărare.Totodată, este nevoie de acțiuni de promovare și conștientizare ale beneficiilor privindutilizarea recipientelor și ambalajelor reutilizabile proprii, atunci când se achiziționeazăalimente uscate în vrac.Instituții responsabile de implementare:● Comitetul de Coordonare a Economiei Circulare din România● Organizații de producători, Organizații de distribuitori, Asociații ale comercianților deproduse agroalimentare, Comercianți cu amănuntul de produse alimentare● Autoritatea Națională pentru Protecția ConsumatoruluiEntități implicate în implementare:● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului● Asociații ale consumatorilor● Ministerul SănătățiiOrizont de timp:2024-2027Finanțare:● Buget de stat7.7. Textile
Acțiunea 33: Crearea unui sistem național de colectare, sortare și valorificare a textilelor șiîmbrăcămintei uzate care să acorde prioritate reutilizării în detrimentul reciclării cât mai multtimp posibil, și care să se bazeze pe soluții tehnice avansate de sortare și reciclare.
OS 29. Creșterea gradului de colectare separată și de reciclare a deșeurilor textile
DescriereGestionarea deșeurilor textile nu este dezvoltată suficient în România. Abordarea pentrugestionarea acestor deșeuri trebuie să urmărească gestionarea resurselor astfel încât să se reducăamprenta de mediu a textilelor de-a lungul ciclului de viață, să asigure păstrarea textilelor îneconomie cât mai mult timp posibil și să se reducă dependența de materiile prime virgine. Aceastăabordare va contribui la crearea de noi locuri de muncă și va putea, de asemenea, să aducăbeneficii pentru competitivitatea și reziliența sectorului textil și al îmbrăcămintei din România,având în vedere evoluțiile legislative și schimbarea preferințelor consumatorilor în favoareaproducției și consumului durabile. Conform legislației europene și naționale, producătorii șideținătorii de deșeuri au obligația de a implementa colectarea separată a deșeurilor textile pânăla 1 ianuarie 2025, cu participarea autorităților administrației locale pe parcursul procesului deimplementare.În timp ce colectarea, sortarea, reutilizarea și reciclarea textilelor necesită îmbunătățirisuplimentare, îmbunătățirea designului produselor este primul pas pentru a atinge aceste obiectiveși pentru a asigura alinierea la normele legislative ce sunt preconizate să apară în viitorulapropiat. Fabricarea produselor textile și a articolelor de îmbrăcăminte se bazează mai mult peamestecul de fibre, ca de exemplu, poliester cu bumbac, ceea ce face ca reciclarea să fie maidificilă din cauza lipsei tehnologiilor de separare a deșeurilor textile în funcție de fibre.Elastanul, adesea adăugat pentru a spori funcționalitatea țesăturilor, poate acționa ca uncontaminant în aproape toate tehnologiile de reciclare a fibrelor textile, având un impact asupra
fezabilității economice și a costurilor de mediu ale procesului de reciclare. În cazul reciclăriitermomecanice, amestecul diferitelor tipuri de poliester poate, de asemenea, să afecteze în modnegativ prelucrarea deșeurilor textile și calitatea rezultatului reciclării.Dezvoltarea unui sistem de colectare separată pentru produsele textile scoase din uz/aruncate arpermite posibilitatea de a reutiliza articolele colectate și, prin urmare, de a reduce cantitateade deșeuri în zonele de depozitare, inclusiv în depozitele de deșeuri. Sistemul de colectare aproduselor textile trebuie să completeze infrastructura existentă de colectare a deșeurilor, dupămodelul altor țări și/sau de colectarea separată a altor tipuri de produse aruncate la gunoi.Școlile, cartierele de locuințe, magazinele trebuie să fie dotate cu containere speciale pentrutextile în zone accesibile. Pentru a promova utilizarea sistemului de colectare separatădezvoltarea infrastructurii trebuie să fie însoțită de campanii de informare a cetățenilor cuprivire la disponibilitatea acesteia și beneficiile colectării separate, reutilizării șireciclării textilelor.Pentru a îmbunătăți sortarea și preprocesarea, este necesar să se dezvolte sisteme de sortareautomată de mare viteză, capabile să identifice rapid compoziția fibrelor și să separe textileleîn funcție de caracteristicile dorite. De asemenea, este necesară dezvoltarea unor metode deseparare pentru fibrele mixte, precum și pentru componentele multimateriale. În ceea ce priveștetehnologiile de reciclare, este necesar ca acestea să devină mai eficiente din punct de vedere alcosturilor, pentru a se asigura fezabilitatea economică a transformării hainelor uzate în materiiprime.Facilitățile de sortare vor avea următoarele beneficii: hainele aproape noi sau fără defecte marivor fi transmise serviciilor sociale municipale și ONG-urilor care se ocupă de programe de ajutordestinate cetățenilor; articolele din lână și amestecuri de lână, bumbac, celuloză, sintetice șicovoare ar trebui să fie transmise la reciclarea textilelor în materii prime secundare; restuldeșeurilor textile, fie contaminate, fie fără nicio soluție de reciclare, vor fi livrate pentruvalorificarea energetică. Pentru a pune în aplicare colectarea și sortarea hainelor uzate și aaltor produse textile și pentru a stabili un sistem de reciclare al acestora, este necesarsprijinul financiar al actorilor publici și privați.Instituții responsabile de implementare:● Autorități ale administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale sau, dupăcaz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiului București, prin Asociațiile dedezvoltare intercomunitară și Consiliile Județene● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului● Ministerul Cercetării, Inovării și DigitalizăriiEntități implicate în implementare:● producători● comercianți cu amănuntul● institute de cercetare, universitățiOrizont de timp:2024-2030; Până la 1 ianuarie 2025, autoritățile administrației publice locale ale unitățiloradministrativ- teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale alemunicipiului București, respectiv asociațiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, dupăcaz, au obligația de a asigura colectarea separată pentru deșeurile textile din deșeurilemunicipale.Finanțare:● Buget de stat● Program Dezvoltare Durabilă, Prioritatea 1. Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată șitranziția la o economie circulară, RSO2.6. Promovarea tranziției la o economie circulară șieficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, Acțiunea 1.3. Gestionarea eficientă adeșeurilor în vederea accelerării tranziției spre economia circulară, pentru a îndeplini cerințeledirectivelor de mediucu accent pe gestionarea eficientă a deșeurilor● PNRR, Q 1 2026, C.3 - Managementul deșeurilor● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului - Programul de finanțare a economieicirculare● Bugetele administrației locale● Surse de finanțare private: Producătorii
Acțiunea 34: Promovarea colectării separate a textilelor și a articolelor de îmbrăcăminte,sprijinirea eco-modulării - stimularea producătorilor pentru asigurarea unui circuit închis pentruprodusele lor și sprijinirea consumatorilor pentru repararea și reutilizarea produselor.
OS 29. Creșterea gradului de colectare separată și de reciclare a deșeurilor textile
DescriereComisia Europeană intenționează să utilizeze pașaportul digital al produselor ca instrument pentrua furniza informații și date digitale despre un produs, accesibile prin intermediul unuiidentificator fizic. Vehiculele de comunicare digitală precum codurile QR, Data Matrix sauetichetele de identificare prin frecvențe radio, vor oferi modalități mai bune de a împărtășiinformații ușor accesibile, complete, actualizate, comparabile, fiabile și ușor de corectat. Înplus, din punct de vedere ecologic, etichetarea electronică evită crearea de deșeuri suplimentaredin etichetele agățate de produs și include informații mai cuprinzătoare despre produs.Specificațiile tehnice ale pașaportului digital al produselor, care asigură interoperabilitatea dela un capăt la altul de-a lungul lanțului de aprovizionare, vor fi definite ca parte a punerii înaplicare a Regulamentului UE privind proiectarea ecologică pentru produse durabile. Pregătirea dintimp în acest sens poate plasa producătorii și consumatorii din România într-un avantaj pentru aexploata noi oportunități de piață și pentru a îmbunătăți conformitatea cu viitoarelereglementări.
Informațiile care trebuie să fie cuprinse în pașaportul digital al produsului se vor referi la:● Compoziția fibrelor, pentru a facilita sortarea de înaltă puritate în vederea reciclării,deoarece lipsa acestei informații impune în prezent limitări, după cum se explică în acțiunea 33;● Ponderea materialelor reciclate, ca un imbold pentru creșterea ponderii consumatorilorpreocupați de mediu;● Consumul consolidat de apă și/sau de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră de-a lungulciclului de viață al produsului, în special pentru consumatorii preocupați de mediu.Pentru a permite reciclarea unui produs și pentru a respecta cerințele Regulamentului UE privindprodusele textile, trebuie să se colecteze informații privind compoziția fibroasă și materială aproduselor textile, inclusiv procentul diferitelor fibre din produs. Prin urmare, sunt necesarestrategii avansate de etichetare pentru a facilita și a comunica trasabilitatea produselor textilede-a lungul întregului lanț valoric și al ciclului de viață al produselor. Este necesar să sedezvolte baze de date, registre și depozite accesibile publicului, în conformitate cu principiilede localizare, accesibilitate, interoperabilitate și reutilizare a datelor.Este necesar să se identifice operatorul economic responsabil pentru furnizarea, încărcarea șimodificarea informațiilor care figurează în pașaport. Acest lucru devine deosebit de important înfaza post-consumator. Asigurarea fiabilității informațiilor și, prin urmare, a originii, calitățiiși prelucrării datelor incluse în pașaport va fi esențială.Standardele tehnologice trebuie să fie clarificate. Lanțul de aprovizionare cu textile esteglobal, prin urmare, cadrul național nu ar trebui să fie prescriptiv și restrictiv în ceea ceprivește tipul de suport pentru schimbul de informații între agenții economici: cod QR, filigraneetc. pentru a permite integrarea cât mai ușoară a viitoarelor inovații.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului● Ministerul Cercetării, Inovării și DigitalizăriiEntități implicate în implementare:● Producătorii● Asociația de Standardizare din RomâniaOrizont de timp:2024-2031Finanțare:● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului - Programul de finanțare a economieicirculare;● Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare 2022-2027;● Programele regionale pentru perioada 2021 - 2027, Programul Creștere inteligentă, digitalizareși instrumente financiare 2021 -2027.● Investițiile private ale producătorilor.
Acțiunea 35: Introducerea unor criterii obligatorii de etichetare - pașaport digital al produsului- pentru trasabilitatea produselor, conținând informații privind conținutul și tipul de materialereciclate, consumul de apă și de energie de-a lungul ciclului de viață.
OS 30. Creșterea utilizării materialelor reciclate și a fibrelor naturale de proveniență locală
DescriereRegulamentul privind proiectarea ecologică a produselor durabile COM/2022/142, în curs deaprobare, intenționează să elaboreze cerințe obligatorii de proiectare ecologică specifice pentrufiecare produs în parte. În privința produselor textile, acest regulament urmărește creștereaperformanței produselor textile în ceea ce privește durabilitatea, reutilizarea, reparabilitatea,reciclabilitatea fibrelor și conținutul obligatoriu de fibre reciclate, pentru a minimiza și aurmări prezența substanțelor care prezintă motive de îngrijorare și pentru a reduce impactulnegativ asupra climei și a mediului*212. În acest sens, se va acorda o atenție deosebitărentabilității și proporționalității măsurilor, precum și accesibilității textilelor*213. Seașteaptă ca Regulamentul privind proiectarea ecologică pentru produse durabile, împreună cu noilenorme privind REP în temeiul Directivei-cadru privind deșeurile, să încurajeze alternative maidurabile la tendințele modei care se schimbă rapid.*212 https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12822-EU-strategy-for-sustainable-textiles*213 Strategia UE pentru textile durabile și circularePrin urmare, legislația și practicile naționale trebuie să fie aliniate la legislația europeanăexistentă și viitoare pentru a promova proiectarea ecologică pentru reutilizare și reciclare încontextul românesc. Proiectarea de produse textile și de îmbrăcăminte concepute pentru a rezistaîn timp trebuie să fie sprijinită prin intermediul activităților de cercetare și dezvoltare aleinstituțiilor academice și ale producătorilor.Instituții responsabile de implementare:Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și TurismuluiEntități implicate în implementare:● Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării● Producătorii● Institute de cercetare și universitățiOrizont de timp:2024-2031Finanțare:● Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare 2022-2027● Programele Regionale pentru 2021-2027, Programul Creștere inteligentă, digitalizare șiinstrumente financiare 2021 -2027● Investițiile private ale producătorilor
Acțiunea 36: Introducerea cerințelor legale privind proiectarea ecologică în ceea ce priveșteprodusele textile și de îmbrăcăminte, pentru a crește durabilitatea, reparabilitatea șireciclabilitatea, reducând în același timp la minimum consumul de apă și energie de-a lungulciclului de viață.
OS 31. Creșterea capacității de reutilizare și de utilizare a produselor
DescriereCa și în legislația europeană, producătorii și deținătorii locali de deșeuri au obligația de aimplementa colectarea separată a deșeurilor textile până la 1 ianuarie 2025, cu sprijinulautorităților administrației publice locale. În conformitate cu prevederile Ordonanței nr.92/2021, autoritățile administrației publice locale, inclusiv municipiul București, au obligațiade a amenaja spațiile necesare pentru colectarea separată a deșeurilor, ținând cont dereglementările urbanistice și de cele emise de Ministerul Sănătății, de a le dota cu containerespecifice fiecărui tip de deșeu și de a dezvolta centre adecvate care să ofere populațieiposibilitatea de a se debarasa gratuit de anumite tipuri de deșeuri, inclusiv de cele textile.Responsabilizarea producătorilor pentru deșeurile pe care le generează produsele lor esteesențială pentru a decupla generarea de deșeuri textile de creșterea economică a sectorului.Cerințele REP s-au dovedit a fi eficiente în ceea ce privește îmbunătățirea colectării separate aaltor tipuri de deșeuri, precum cele din ambalaje, iar gestionarea ulterioară a acestora este înconformitate cu ierarhia deșeurilor*214. Prin intermediul eco-modulării, REP poate stimulaproiectarea produselor care promovează modelul circular pe tot parcursul ciclului de viață almaterialelor și ia în considerare implicațiile acesteia și la sfârșitul ciclului de viață.*214 Ierarhia deșeurilor se referă la ordinea de prioritate în tratarea deșeurilor, începând de laprevenire, continuând cu pregătirea pentru reutilizare, reciclare și recuperare, până laeliminare, în ordinea descrescătoare a priorității.Sistemele de REP pentru textile trebuie să adere la ierarhia deșeurilor din UE, promovând înprimul rând durabilitatea, reutilizarea și repararea, fără a se concentra exclusiv pe etapa desfârșit de viață. Sistemul trebuie să aibă o guvernanță clară, transparentă și democratică,respectând totodată următoarele principii:● Cerințele minime de performanță stabilite prin taxele de eco-modulare REP trebuie să fiecompletate de cerințe suplimentare în funcție de performanța de mediu de-a lungul lanțului valoricși de potențialul de circularitate.● Taxele plătite de producător trebuie să varieze în funcție de criterii specifice legate deperformanța ecologică a produsului, produsele "mai ecologice" fiind taxate la o rată mai micăpentru a stimula proiectarea ecologică. Modularea sistematică a schemelor REP poate fi dublată deinstituirea unor scheme de bonus/malus care să reflecte performanțele de circularitate, cum ar fidurabilitatea, reutilizarea/adaptabilitatea, reparabilitatea/reversibilitatea, conținutul dematerial reciclat.● Sistemele de REP trebuie să fie însoțite de obiective ambițioase de reutilizare, acordândprioritate reutilizării locale. Acestea trebuie să nu se limiteze la îmbrăcăminte și încălțăminte,ci să includă textilele de uz casnic, covoarele, saltelele și alte tipuri de textile.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și TurismuluiEntități implicate în implementare:● Producători, comercianți cu amănuntulOrizont de timp:2024-2031Finanțare:● Buget de stat● Contribuții din partea producătorilor privați și a comercianților cu amănuntul.
Acțiunea 37: Sprijinirea noilor modele de afaceri și a aplicării tehnologiilor care promoveazăprincipiile economiei circulare în sectorul textilelor.
OS 31. Creșterea capacității de reutilizare și de utilizare a produselor
DescrierePentru a întrerupe traseul liniar actual al îmbrăcămintei, este nevoie să fie create noi modele deacces și întreținere a acesteia, care nu sunt centrate pe proprietate, pentru a răspunde nevoilorși stilurilor care se schimbă rapid. Un astfel de model este închirierea hainelor. Pentru arăspunde consumatorilor care apreciază durabilitatea este nevoie de modele de afaceri care oferăîn mod explicit o calitate ridicată și servicii suplimentare: vânzări cu garanție, îmbrăcăminte lacomandă, revânzarea de îmbrăcăminte sau servicii de reparații.Scopul acestor modele de afaceri este de a genera noi fluxuri de venituri bazate pe transformarea"deșeurilor" în elemente utile și valoroase pentru alte cicluri de producție. Aceste obiectivesugerează nevoia unei tranziții către modele de afaceri de tip "produs ca serviciu" care ne potîndepărta de cultura de a arunca îmbrăcămintea după folosire, prin crearea de servicii deînchiriere de haine pe termen scurt și prin creșterea atractivității pentru durabilitate. Așadar,producătorii și vânzătorii cu amănuntul trebuie să facă tranziția către astfel de modele deafaceri circulare și să ofere servicii de preluare, de colectare și reparare a produselor second-hand. Deși aceste noi modele reprezintă încă o piață de nișă, s-a demonstrat că ele prelungescdurata de viață a produselor textile și reprezintă o alternativă rentabilă și accesibilă laalegerile actuale ale consumatorilor."Repararea și garanția" este un exemplu de sistem de servicii orientate spre produse, în caremodelul de afaceri rămâne orientat pe vânzarea de produse, dar la care se adaugă unele servicii
suplimentare. În cadrul acestui modelul, o companie nu vinde doar produsul, ci și serviciile caresunt necesare în faza de utilizare a produsului, de exemplu, prin încheierea unui contract deîngrijire și întreținere. Acest concept promovează un comportament durabil al consumatorilor prinprelungirea duratei de viață a articolelor de îmbrăcăminte.Reglementările privind proprietatea, transportul și comerțul cu fluxuri de deșeuri textile trebuieadaptate pentru a facilita apariția acestor noi modele de afaceri. Pentru a stimula modelul deafaceri "produs ca serviciu", reutilizarea hainelor și conservarea valorii materialelor, trebuieavută în vedere introducerea de stimulente cum ar fi REP, subvenții sau impozitare.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului● Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării● Ministerul FinanțelorEntități implicate în implementare:● Producătorii, comercianții cu amănuntulOrizont de timp:2024-2031Finanțare:● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului - Programul de economie circulară● Finanțarea UE● Investiții private din partea producătorilor7.8. Echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori
Acțiunea 38: Pregătirea sectorului privat pentru a se conforma cu viitorul Regulament privindProiectarea Ecologică pentru Produse Durabile și cu Inițiativa privind Produsele Durabile care vorstabili noi cerințe legale de proiectare ecologică pentru a asigura durabilitatea, mentenanța,modularitatea, reparabilitatea și reciclabilitatea prin încurajarea CDI și a transferuluitehnologic în vederea ecoproiectării produselor și aplicarea conceptelor economiei circulare.
OS 32. Creșterea durabilității și a capacității de reutilizare a EEE și prevenirea generării deDEEE
DescriereProiectarea produselor joacă un rol foarte important în tranziția către neutralitatea climatică,eficiența resurselor și EC, deoarece aproximativ 80%*215 din impactul de mediu al produselor estedeterminat în faza de proiectare a acestora. Această constatare a avut ca rezultat mai multeinițiative ale UE care vizează stabilirea unui cadru pentru durabilitatea produselor încă din fazade proiectare. Un exemplu în acest sens este Planul de acțiune al UE privind economia circulară,adoptat în 2020. Alte două inițiative care sunt deosebit de relevante pentru sectorul EEE suntRegulamentul privind Proiectarea Ecologică pentru Produse Durabile și Inițiativa ElectronicăCirculară. Aceste două inițiative legislative vor extinde domeniul de aplicare al directiveiexistente privind proiectarea ecologică dincolo de eficiența energetică a produselor și se voraplica unei game mai largi de produse.*215 https://joint-research-centre.ec.europa.eu/scientific-activities-z/sustainable-product-policy_enRegulamentul privind proiectarea ecologică pentru produse durabile va include, printre altele:cerința de a avea un pașaport digital al produselor, restricții privind bunurile nevândute,stimulente pentru APE, măsuri pentru creșterea conținutului reciclat în produse și pentruprelungirea duratei de viață a produselor prin extinderea garanției produselor pe categorii*216.*216 https://www.europarl.europa.eu/legislative-train/theme-a-european-green-deal/file-sustainable-products-inițiativeInițiativa Electronică Circulară va stabili mai multe acțiuni în ceea ce privește EEE, inclusiv"dreptul la reparații", care va acoperi și dreptul de a actualiza software-ul și va încurajasistemele de returnare a produsului la producător. De asemenea, va introduce măsuri specificepentru tehnologia informației și comunicațiilor, inclusiv telefoane mobile, tablete și laptopuri,care intră în domeniul de aplicare al Directivei privind proiectarea ecologică, cum ar fi, deexemplu, standarde comune de încărcare pentru telefoane mobile și alte dispozitive. În plus, varevizui, de asemenea, normele privind substanțele periculoase conținute de EEE*217.*217 https://www.europarl.europa.eu/legislative-train/theme-a-european-green-deal/file-circular-electronicsDe asemenea, este important să se țină seama de faptul că Directiva DEEE este în curs demodificare, punând accentul pe îmbunătățirea prevenirii generării deșeurilor, reutilizării EEE,colectării, pregătirii pentru reutilizare, a tratării și reciclării DEEE.Pentru a facilita o tranziție fără probleme în ceea ce privește transpunerea și punerea înaplicare a acestor noi cerințe, părțile interesate afectate, în special producătorii de EEE,trebuie să fie pregătite în mod corespunzător. Ca urmare, autoritățile publice trebuie sădisemineze informațiile relevante și să implice părțile interesate în discuții periodice etc.,înainte ca inițiativele să devină obligatorii, prin organizarea unor grupuri de lucru la care săfie invitate și institute de cercetare.Una dintre preocupările exprimate în timpul consultărilor cu părțile interesate referitoare ladezavantajele care ar rezulta din punerea în aplicare a acestor noi reglementări este faptul căentitățile economice din afara UE care au standarde de reglementare mai scăzute în aceastăprivință vor avea produse mai ieftine. Prin urmare, aplicarea Directivei privind proiectareaecologică pentru toate produsele EEE care intră pe piața UE este esențială pentru a asigura opiață echitabilă.Conformarea la cerințele de proiectare ecologică va necesita, de asemenea, ca România săpregătească laboratoare pentru testarea și etichetarea produselor în conformitate cu standardeleUE. Pentru a obține o durată de viață prelungită a EEE, va fi esențial să se efectueze teste și
studii pentru a stabili durata de viață pentru fiecare categorie de EEE pe baza cărora să se emităgaranții. Aceste măsuri trebuie să fie aliniate la inițiativele altor state membre, înconformitate cu cerințele cadrelor de reglementare în curs de adoptare.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului● Ministerul Cercetării, Inovării și DigitalizăriiEntități implicate în implementare:● Producătorii● Asociația de Standardizare din RomâniaOrizont de timp:2024-2029Finanțarea● Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare 2022-2027: 5.7. Programul de parteneriatepentru inovare, pentru elaborare de studiiIevaluareIgrupuri de lucru● Programul Tranziție Justă 2021-2027: Atenuarea impactului socio-economic al tranziției cătreneutralitatea climatică - Dezvoltarea întreprinderilor și a antreprenoriatului, pentru măsuri dedezvoltare a capacităților● Programul Educație și Ocupare 2021-2027, Prioritatea 7.e.4. Promovarea dezvoltării programelorde studii terțiare de înaltă calitate, flexibile și corelate cu cerințele pieței muncii
Acțiunea S9: Adoptarea unor politici pentru a încuraja reutilizarea și repararea EEE.
OS 33. Gestionarea adecvată a EEE uzate și a DEEE pentru a prelungi perioada de utilizare a
DescriereÎn prezent, sistemul de reparare și reutilizare a EEE din România se asigură prin:● intermediul comercianților cu amănuntul, care trimit produsele către companiile de service ceasigură reparațiile celor aflate în garanție, ca obligație legală a producătorilor;● intermediul companiilor ce oferă servicii de reparații și recondiționări sau al persoanelorfizice care își promovează serviciile online;● intermediul micilor ateliere de reparații care există în special în zonele urbane;● intermediul unor ONG-uri*218 care primesc donații de echipamente IT&C de la companiile are lescot din uz; ONG-urile le repară pentru a le dona mai departe persoanelor care nu au resurselefinanciare pentru a cumpăra acest tip de produse sau școlilor din zonele rurale.*218 De exemplu organizația ATELIERE FĂRĂ FRONTIERE [www.atelierefarafrontiere.ro]În ceea ce privește piața second-hand, există, în general, două fluxuri. Primul canal estereprezentat de anumite platforme online*219 pe care produsele folosite și recondiționate suntvândute de la client la client - C2C și/sau de la întreprindere la client - B2C. O partesemnificativă a populației face, de asemenea, schimburi și vânzări prin canale informale, prinintermediul rețelelor personale și sociale. Potrivit unui studiu din 2022 realizat de AsociațiaEcotic*220, a reieșit că aproximativ 50% din produsele sau serviciile din piața second-hand de EEEsunt vândute altor persoane din familiile sau din cercurile lor sociale.*219 De exemplu OLX.ro, Okazii.ro, Flip.ro (dedicat telefoanelor mobile), klap.ro sau evoMAG.ro.*220 https://www.ecotic.ro/wp-content/uploads/2022/10/Studiu-web-min.pdfDezvoltarea serviciilor de reparații și reutilizare în România este îngreunată de mai mulțifactori, conform unui studiu realizat de CE în 2018*221. Printre aceștia se numără:*221 https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2019/640158/EPRS_BRI(2019)640158_RO.pdf● preț ridicat pentru serviciile de reparații;● lipsa pieselor de schimb, chiar și în perioada de garanție;● cunoștințe tehnice insuficiente pentru a repara anumite produse;● lipsa accesului consumatorilor la informații privind infrastructura de colectare a DEEE, ceea ceduce la transformarea în deșeuri a unor produse care altfel ar putea fi reutilizare prin repararesau chiar ca atare;● Imposibilitatea de a repara datorită designului produsului.Consultările cu părțile interesate au indicat faptul că sistemul de reparare, recondiționare șireutilizare, în special pentru EEE, are un mare potențial și ar trebui încurajat. Măsurile carepot conduce la capitalizarea acestui potențial includ:● Dezvoltarea unei rețele de ateliere de reparații, cu sprijinul autorităților locale și/sau alproducătorilor, în bani sau în natură, de exemplu prin punerea la dispoziție a unui spațiu delucru la un cost redus, pentru produsele electrice și electronice de consum mare, care sunt ușorde reparat, fără tehnologie avansată, în cazul în care acestea pot fi reparate la un preț relativscăzut pentru proprietar sau pot fi donate pentru a fi vândute altor clienți după reparare saurecondiționare.● Încurajarea producătorilor să dețină stocuri de piese de schimb pentru perioade mai lungi, celpuțin egale cu perioada de garanție legală, asigurând că EEE pot fi reparate.● Formarea profesională de tehnicieni de către instituțiile de formare profesională pentru nouagenerație de produse.● Stimularea schemelor de returnare a produsului la producător și a modelelor de afacericirculare, care se concentrează în jurul recondiționării, leasingului, închirierii, partajării.● Crearea unei platforme digitale pentru schimbul de EEE uzate între întreprinderi la un prețatractiv sau chiar simbolic.În prezent, sistemul de preluare "1 la 0" este obligatoriu pentru distribuitorii din România,adică echipamentele uzate pot fi aduse înapoi la punctul de vânzare cu amănuntul, chiar și fără acumpăra unul nou. Cu toate acestea, o parte semnificativă a populației nu cunoaște acest sistemși, în consecință, nu îl utilizează. Vor trebui lansate campanii de educare și conștientizarepentru a rezolva această problemă.În zonele urbane există câteva ateliere de reparații în număr relativ mic și greu de găsit.
Există, de asemenea, unele companii care oferă servicii de reparații la domiciliu, pe răspundereaproducătorului sau doar a companiilor de service, dar prețul este neatractiv și nu reușește săîncurajeze repararea ca alternativă la achiziționarea de articole noi*222.*222 https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/ec_circular_economy_final_report_0.pdfCrearea unor zone dedicate în centrele de tratare și colectare pentru DEEE care pot fi reparate șireutilizate, ar putea contribui la prelungirea duratei de viață a produselor EEE și la reducereacantității de DEEE. Produsele pregătite pentru reutilizare, accesibile atelierelor de reparațiipot rezolva această problemă. În prezent, centrele de colectare nu evaluează potențialul dereparare și recondiționare a DEEE. Acest aspect poate fi remediat prin investiții adecvate încompetențele angajaților din centrele de colectare, în dotarea tehnologică și în infrastructurafizică, urmând ca EEE cu potențial de a fi reparate, să fie apoi puse la dispoziția atelierelor dereparații.Conform consultării cu părțile interesate, măsurile care încurajează pregătirea pentrureutilizare, reutilizarea și repararea EEE trebuie să fie principalele priorități în acest sector.Pentru aceasta, criteriile de încetare a duratei de viață pentru DEEE și criteriile pentrupregătirea pentru reutilizare și repararea produselor trebuie clarificate în legislația națională.Acest lucru este necesar pentru a putea diferenția produsele EEE "pregătite pentru reutilizare" și"reparate" de DEEE. În prezent, odată ce un produs este declarat "deșeu", este imposibil să fiereintrodus în mod legal în fluxul comercial. Rapoartele privind ratele de colectare și atingereaplafoanelor stabilite trebuie să ia în considerare aceste diferențieri pentru a evita dublacontabilizare.În plus, pentru a crea fundamentul necesar pentru mecanismul de reparare și reutilizare descris,este necesar să se stabilească un cadru juridic și/sau de politică națională care să încurajezerepararea și reutilizarea EEE. Pe lângă reglementarea clasificărilor cu privire la pregătireapentru reutilizare și reparare a produselor EEE și a mecanismelor prin care urmează să fiereintroduse pe piață, furnizarea de stimulente fiscale, cum ar fi scutirea de TVA pentru produselereparate poate fi luată în considerare.Aceste ajustări trebuie să se bazeze pe un studiu de evaluare a potențialului EEE devenite deșeuride a fi reintroduse pe piață și a condițiilor care să permită obținerea unor rezultate optime, deexemplu prin examinarea principalelor caracteristici ale DEEE, a criteriilor care pot fi utilizatepentru evaluarea acestora în vederea determinării potențialului lor de reutilizare, a tipului demateriale care pot fi extrase din DEEE pentru a fi reciclate sau reutilizate ca material înproducție etc.Astfel de măsuri pot contribui în mare măsură la prelungirea duratei de viață a EEE și ladezvoltarea unor piețe secundare de EEE reutilizate/recondiționate și de componente esențiale, cubeneficii potențiale pentru competitivitatea economică și reducerea dependenței de importurile demateriale esențiale.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și TurismuluiEntități implicate în implementare:● Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor● Ministerul Educației● Autorități locale● Producători, distribuitori, comercianți cu amănuntul.Orizont de timp:2024-2029Finanțare:● Bugetul de stat● Programul Tranziție Justă: 2.1.1. Prioritate: 2. Atenuarea impactului socio-economic altranziției către neutralitatea climatică - Dezvoltarea întreprinderilor și a antreprenoriatului● Investiții private
Acțiunea 40: Îmbunătățirea sistemului național de colectare a deșeurilor din EEE și din B&Agenerate de către populație.
OS 34. Creșterea ratei de colectare separată a DEEE și a deșeurilor din B&A
DescrierePentru a promova circularitatea în sectorul EEE și B&A, este important să se îmbunătățeascăinfrastructura de colectare și reciclare existentă.Potrivit unui raport Interpol din 2020, doar 35%, aproximativ 3,5 milioane de tone, din DEEE ajungîn general în sisteme de colectare și reciclare dedicate, restul de 65%, aproximativ 6,2 milioanede tone, fiind exportate, depozitate sau eliminate în mod necorespunzător*223. Acest lucru a fostconfirmat și de studiile efectuate în România. Un studiu privind obiceiurile de consum realizat înRomânia în 2022 de GBD Research și Ecotic, a constatat că circa 8300 tone din EEE din eșantion aufost debarasate ca deșeu, din care 4550 tone pe canale incorecte*224. De asemenea, studiul aconstatat că peste două treimi dintre respondenții la sondaj nu știau de existența unui punct decolectare în cartierul lor. Concluzia studiului a fost că o treime din populație donează EEE decare nu mai au nevoie pentru a fi refolosite de alte persoane, o treime din populație elimină DEEEîn mod incorect și doar aproximativ o treime dintre respondenți duc DEEE la magazine,municipalități sau alte puncte de colectare.*223 https://blacksea-cbc.net/wp-content/uploads/2020/09/BSB457 MWM-GMR - Guide-to-European-Union-Practices-on- Waste-Recycling-Technologies EN.pdf*224 https://www.ecotic.ro/wp-content/uploads/2022/10/Studiu-web-min.pdfAlte studii au indicat, de asemenea, că la nivel național există foarte puține puncte de colectarea DEEE înființate de autoritățile publice locale, majoritatea DEEE fiind colectate de colectoriiprivați sau de comercianți cu amănuntul în cadrul mecanismului "one-to-one"*225. Campaniile de
colectare sunt organizate sporadic și doar în anumite zone. Unele companii de salubritate asigurăcolectarea la cerere a DEEE din gospodării, dar acest serviciu nu este bine cunoscut în rândulpopulației.*225 Studiu Jaspers nepublicat cu recomandări privind îmbunătățirea eficienței actualei scheme REPpentru DEEE în România.Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Fondului de Mediului, a dezvoltatprogramul "Rabla", pentru unele electrocasnice - un concept care presupune înlocuireaechipamentelor uzate cu aparate electrocasnice eficiente din punct de vedere energetic. Programulacordă vouchere pentru achiziționarea de electrocasnice noi, în schimbul echipamentelor vechipredate la livrarea celor noi. Programul ajută la colectarea EEE vechi.Majoritatea comercianților cu amănuntul au organizat puncte de colectare în magazine pentrubateriile uzate și DEEE mici, în mod gratuit, și aplică un sistem de preluare pentru DEEE mari,așa cum prevede OUG nr. 5/2015. Cu toate acestea, pentru a crește rata de reciclare a DEEE,autoritățile trebuie să extindă și mai mult domeniul de aplicare a obligațiilor și să aplicesancțiuni comercianților cu amănuntul care nu dispun de infrastructură de colectare.Punctele de colectare înființate de comercianții cu amănuntul nu sunt suficiente; sunt necesaremai multe puncte de colectare publice, care trebuie să fie puse la dispoziție de autoritățilepublice. Legislația în vigoare, respectiv OUG nr. 5/2015, stipulează că trebuie să existe un punctfix de colectare la 50.000 de locuitori, dar nu mai puțin de un centru în fiecare unitateadministrativ-teritorială. Această infrastructură nu este încă pusă în funcțiune în totalitate.DEEE de mici dimensiuni ajung la depozitele de deșeuri, iar alte tipuri de DEEE ajung adesea prinintermediul colectorilor informali, fie la centrele de colectare a fierului vechi, unde o partedin componente sunt distruse pentru recuperarea fierului, fie sunt arse ilegal sau abandonateilegal. Aceste practici cauzează daune semnificative mediului, daune sănătății populației și, nuîn ultimul rând, daune economice, deoarece componente și resurse valoroase se pierd*226.*226 https://ecoteca.ro/deșeurile-electronice-deee-cum-sunt-colectate-si-reciclate-in-românia.htmlConform ghidului de finanțare aferent PNRR pentru Componenta de gestionare a deșeurilor, până lasfârșitul lunii septembrie 2024, vor trebui instalate cel puțin 250 de centre de colectarevoluntară, urmând ca un total de 565 de astfel de centre să fie înființate și operaționale până lasfârșitul lunii iunie 2026. Printre beneficiarii eligibili se numără autoritățile publice locale,asociații de dezvoltare intercomunitară și alte asociații. Este foarte important să existe oalocare uniformă a acestor centre pentru a acoperi întregul teritoriu național.Potrivit părților interesate consultate, în legislația actuală care stabilește obiectivele decolectare pentru OIREP, există o discrepanță în ceea ce privește costurile plătite de producătoripentru colectarea DEEE în cazul OIREP-urile mai vechi față de OIREP-urile nou înființate, ceea cedezavantajează OIREP care au fost înființate în urmă cu trei ani. O soluție poate fi constituireaunor provizioane sau depozite de garanție în primul an pentru întreaga cantitate transferată de laproducători la OIREP.Obiectivele de colectare a DEEE și DBA sunt dificil de atins fără o infrastructură de colectareadecvată, cu o acoperire geografică largă. Urgența de a acționa în aceste direcții este accentuatăși de ajustările continue în sensul creșterii obiectivelor de colectare a DEEE și DBA.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului● Ministerul Mediului, Apelor și PădurilorEntități implicate în implementare:● Autoritățile localeOrizont de timp:2024-2026Finanțare:● PNRR: C.3 - Managementul deșeurilor
Acțiunea 41: Încurajarea tratării și valorificării DEEE în acord cu prevederile legislației dindomeniul mediului, prin aplicarea standardelor Comitetului European pentru Standardizare înElectrotehnică.
OS 35. Creșterea utilizării de materii prime secundare în producție
DescriereEEE conțin peste 1.000 de materiale și substanțe chimice diferite, dintre care multe suntpericuloase, iar altele au o valoare de piață considerabilă, cum ar fi argintul, aurul, platina.Îmbunătățirea recuperării materialelor din acest flux de deșeuri are ca scop reducerea impactuluiasupra mediului și îmbunătățirea competitivității economice în acest proces, prin redirecționareaunei părți din materiale în procesul de producție.Deoarece DEEE conțin o mare varietate de metale, aliaje metalice, plastic, sticlă și altemateriale, dezasamblarea are potențialul de a crește semnificativ randamentul și puritateareciclării metalelor prețioase, a materiilor prime esențiale și a plasticului. În acest sens, estenecesară crearea unor centre de recuperare a pieselor și materialelor funcționale, care să permităidentificarea materialelor și pieselor componente și să permită dezasamblarea în condiții desiguranță, ca de exemplu în cadrul instalațiilor de tratare certificate.Directiva UE privind DEEE, 2012/19/UE, publicată în 2012, are ca scop să asigure că DEEE suntcolectate și transportate în mod corespunzător, pentru a reduce impactul asupra mediului șisănătății. Articolul 8 alineatul (5) din directivă impune elaborarea de către OrganizațiaEuropeană de Standardizare a unui standard pentru tratarea DEEE, inclusiv recuperarea, reciclareași pregătirea pentru reutilizare*227.*227 https://www.cencenelec.eu/Comitetul European pentru Standardizare Electrotehnică - CENELEC a dezvoltat deja un sistem carestabilește nivelul minim de calitate pentru colectarea, depozitarea, transportul, reciclarea și
reutilizarea deșeurilor electronice*228. Standardul CENELEC se aplică în primul rând proceselorlegate de pregătirea EEE uzate în vederea reutilizării și oferă un cadru pentru a asiguracalitatea și siguranța EEE recondiționate pentru consumatori. Mai exact, principalele obiectiveale standardelor CENELEC sunt următoarele:*228 https://weee-forum.org/● Sprijinirea operatorilor de tratare în vederea îndeplinirii cerințelor Directivei DEEE;● Furnizarea de îndrumări suplimentare pentru operatori, cu accent pe:() tratarea deșeurilor pentru toate produsele care intră în domeniul de aplicare al DirectiveiDEEE;() colectarea și logistica DEEE pentru a permite tratarea corespunzătoare.România a finalizat procesul de adoptare a tuturor standardelor CENELEC în domeniul DEEE, inclusivpregătirea pentru reutilizare. Lista standardelor românești care sunt aliniate la standardele UEîn ceea ce privește tratarea, inclusiv valorificarea, reciclarea și pregătirea pentru reutilizarea DEEE a fost aprobată prin Ordinul de Ministru nr. 417/2021.Conform consultărilor cu părțile interesate, punerea în aplicare a standardelor are un cost mediude 3-4 milioane de euro. Acesta este motivul pentru care standardele, sunt implementate, integralsau parțial, doar de un număr mic de unități de tratare din România. Nu există date centralizatedisponibile pentru România în ceea ce privește instalațiile de colectare și tratare a DEEE care auimplementat standardele CENELEC, deși au fost identificate câteva astfel de instalații*229.*229 Câteva exemple în acest sens includ: GreenWEEE Internațional, RematHolding, TW Recycling.În absența unei implementări pe scară largă a standardelor CENELEC, este foarte important să seconsolideze supravegherea și controlul respectării cerințelor Directivei DEEE pentru a asiguracondiții de concurență echitabile pentru toți operatorii și pentru a spori perspectivele decircularitate ale unora dintre materialele utilizate în producție. În cazul în care companiile nudețin evidențe care să dovedească că acestea funcționează în conformitate cu cerințele directivei,acestea trebuie sancționate. Această acțiune trebuie să fie în conformitate cu principiul generalal noului cadru legislativ privind politica UE în domeniul produselor, care permite companiilor săse conformeze cerințelor în moduri diferite dacă pot demonstra că îndeplinesc obiectivelelegislației. Sancțiunile constituie o modalitate eficientă de a corecta lipsa de voință de a aderala standardele de reglementare.În unele cazuri neconformitatea la cerințele legale este legată de lipsa capacității de a le puneîn aplicare. Ca urmare, operatorilor trebuie să li se ofere asistență pentru a-și îmbunătățipracticile și a se conforma standardelor minime. Potrivit uneia dintre părțile interesateintervievate, investițiile pentru a asigura punerea în aplicare a standardelor relevante sunt multîngreunate de sistemul deficitar de colectare a DEEE, deși o cantitate semnificativă de EEE estearuncată de către populație, iar obiectivele nu sunt atinse. De aceea, autoritățile trebuie săsprijine prin finanțări acest segment al sectorului, dar și să acorde prioritate dezvoltăriiinfrastructurii de colectare și modernizarea instalațiilor actuale pentru a adera la standardelerelevante.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului● Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor● Autorități localeEntități implicate în implementare:● Producătorii, OIREP-urile, operatorii autorizați să colecteze DEEE, operatorii autorizațiconform standardelor pentru pregătirea pentru reutilizare și operatorii autorizați pentru tratarea DEEEOrizont de timp:2024-2029Finanțare:● Investiții private● PNRR, 2026, C9 - Sprijin pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare● Programele Regionale pentru 2021-2027;● Programul Educație și Ocupare 2021-2027, Prioritatea - 7.e.4. Promovarea dezvoltării programelorde studii terțiare de înaltă calitate, flexibile și corelate cu cerințele pieței muncii
Acțiunea 42: Stabilirea unor cerințe de conținut minim de materii prime secundare la fabricarea deEEE noi, în concordanță cu legislația europeană aplicabilă.
OS 35. Creșterea utilizării de materii prime secundare în producție
DescriereUtilizarea circulară a materialelor este în prezent foarte scăzută în România. ConformEurostat*230, România are o rată de circularitate de 1,3%, definită ca "ponderea resurselormateriale utilizate care provin din deșeuri reciclate", față de rata media a UE de 12,8%. Acestlucru este deosebit de îngrijorător având în vedere creșterea radicală a utilizării materialelorla nivel mondial și presiunile pe care aceasta le va exercita asupra economiilor naționale șiasupra mediului. Potrivit unui raport al OCDE din 2019, se preconizează că utilizarea materialelorla nivel mondial, atât primare, cât și secundare, se va dubla până în 2060, de la 79 Gt cât era în2011 la 167 Gt*231. Prin urmare, o mai mare dependență de utilizarea materiilor prime secundareeste deosebit de importantă, facilitată de progresele tehnologice și de politicile privind EC.Studiul OCDE anticipează că rata de utilizare a materiilor prime secundare se va accelera într-unritm mult mai mare decât cea a materiilor prime virgine. Este important ca România să recuperezedecalajul față de alte SM ale UE în ceea ce privește utilizarea materialelor circulare și să facăparte din acest proces global.*230 https://ec.europa.eu/info/publications/2022-european-semester-country-reports_en*231 https://www.oecd.org/environment/waste/highlights-global-material-resources-outlook-to-
2060.pdfProiectarea sustenabilă a produselor, colectarea și operațiunile performante de tratare a DEEE înRomânia pot juca un rol cheie în acest proces, prin prelungirea duratei de viață a produselor șiprin reintroducerea în economie a materialelor secundare reciclate, rezultate în urma proceselorde tratare și reciclare a DEEE. Pentru ca piața materialelor secundare să se dezvolte, toateetapele trebuie să fie viabile din punct de vedere economic, din momentul colectării DEEE și pânăla finalul procesului de tratare. În caz contrar, materiile prime secundare de calitate scăzutăși/sau cu prețuri ridicate în comparație cu materiile prime virgine nu vor putea fi integrate înprocesul de producție. Pentru a stimula și mai mult utilizarea materialelor reciclate din deșeuri,ar trebui stabilit un procent minim la nivelul UE de materie primă secundară utilizată înfabricarea EEE noi, ca în cazul ambalajelor din plastic pentru băuturi.Conform opiniei părților interesate consultate, există mai multe bariere care împiedicădezvoltarea pieței materialelor secundare. Printre cele mai importante se numără: prețulnecompetitiv al materialelor reciclate în raport cu cele virgine, absența unor măsuri adecvatepentru siguranța și calitatea materialelor secundare și lipsa unor norme clare la nivelul UEprivind "încetarea statutului de deșeu" pentru anumite produse. În prezent, materialele secundareprovenite de la instalațiile de tratare a DEEE din România sunt exportate în principal în țărileîn care piața materialelor secundare este mai dezvoltată. Preocupările privind calitatea scăzută amaterialelor secundare pot fi corectate prin aplicarea unor standarde adecvate, după cum seexplică și în Acțiunea 41. De asemenea este nevoie să se stabilească prețuri de referință pentrumaterialele secundare în raport cu prețurile pentru materialele primare, luându-se în considerareși costurile cu implementarea standardelor adecvate. Totodată, autoritățile române trebuie săasigure diseminarea de informații relevante privind conformitatea cu normele UE în ceea ceprivește criteriile de încetare a statutului de deșeu.Odată cu stabilirea la nivelul UE a unui conținut minim de materiale reciclate în producția deEEE, România va lua măsurile necesare conformării, în baza unor studii privind disponibilitatea,costurile și calitatea materialelor secundare. Până atunci, producătorii care folosesc materialereciclate în produsele lor trebuie să fie stimulați, de exemplu, beneficiind de reduceri de taxe.Instituții responsabile de implementare:● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului● Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor● Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și AdministrațieiEntități implicate în implementare:● Producători de EEE● Autoritatea Națională de Reglementare a Serviciilor Comunitare de Utilități PubliceOrizont de timp:2024-2029Finanțare:● Buget de stat● PNRR, Q1 2026, C.3 - Managementul deșeurilor● Fonduri private7.9. Deșeuri
Acțiunea 43: Consolidarea sistemului de plată de tip "plătești pentru cât arunci".
OS 36. Creșterea ratelor de colectare separată și de reciclare a deșeurilor municipale
DescriereÎn România, majoritatea gospodăriilor plătesc o taxă fixă pentru colectarea și gestionareadeșeurilor municipale, indiferent de cantitatea de deșeuri pe care o produc sau de rata decolectare selectivă pe care o ating. În prezent, cetățenii nu suportă toate costurile sistemuluide gestionare a deșeurilor municipale solide, deoarece din bugetele publice locale se acordădiverse subvenții, ceea ce afectează repararea, înlocuirea, modernizarea și extindereainfrastructurii de colectare și tratare a deșeurilor.În cadrul unui sistem de tipul PAYT, utilizatorii serviciului de colectare a deșeurilor trebuie săplătească o taxă bazată pe cantitatea de deșeuri pe care o produc și în funcție de gradul în careutilizează serviciul de gestionare a deșeurilor. Întrucât costurile deșeurilor de ambalajecolectate separat sunt acoperite de producători prin intermediul sistemului REP, cetățenii suportădoar costurile de gestionare a deșeurilor reciclabile care nu sunt din categoria ambalajelor, alegestionării deșeurilor reziduale și ale gestionării deșeurilor biologice. În mod ideal, sistemulPAYT ar trebui să ofere cetățenilor stimulente financiare pentru a crește colectarea separată adeșeurilor în general și pentru a diminua cantitatea de deșeuri municipale reziduale, deoarece ocantitate mare de deșeuri generate este asociată cu un preț mai mare.Sistemul PAYT este implementat în prezent în legislația românească prin art. 9 alin. 1 lit. c) dinOUG nr. 196/2005, completată de prevederile Cap. IV din Ordinul nr. 578/2006 pentru aprobareaMetodologiei de calcul al contribuțiilor și taxelor datorate la Fondul pentru Mediu. De asemenea,documentul intitulat "Recomandări pentru aplicarea modificărilor legislative introduse prin OUGnr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, aLegii nr. 249/2015 și a OUG nr. 196/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.31/2019" oferă clarificări autorităților locale cu privire la implementarea sistemului PAYT.Sistemul PAYT trebuie să fie utilizat de autoritățile publice locale, potrivit art. 17 din OUG nr.92/2021. Implementarea sistemului PAYT este monitorizată prin intermediul Planurilor Județene deGestionare a Deșeurilor, respectiv Planului de Gestionare a Deșeurilor pentru MunicipiulBucurești, în conformitate cu prevederile anexei la Ordinul ministrului nr. 140/2019, publicat înMonitorul Oficial nr. 295 din 17 aprilie 2019.Mai mult decât atât, potrivit prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea serviciului de salubrizarea localităților nr. 101/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare,